Lipsirea de libertate in mod ilegal

Lipsirea de libertate in mod ilegal

68. Notiunea si caracterizarea lipsirii de libertate in mod ilegal. Este fapta persoanei care lipseste de libertate  fizica o alta persoana, fara sa existe un temei legal pentru aceasta. Sechestrarea unei persoane, adica inchiderea ei intr-o incapere din care nu poate iesi, urcarea ei cu forta intr-un vehicul si transportarea intr-un loc unde este lipsita de posibilitatea de a se deplasa, impiedicarea unei persoane de a merge intr-un anumit loc etc. Sunt fapte de lipsire de libertate a unei persoane. Ele prezinta un pericol social evident, deoarece fac cu neputinta desfasurarea normala a relatiilor sociale. Asa cum s-a aratat, Constitutia Romaniei consacra inviolabilitatea libertatii si sigurantei persoanei, iar garantarea acestei valori se realizeaza prin incriminarea si sanctionarea lipsirii de libertate a persoanei.

Codul penal roman in vigoare incrimineaza si sanctioneaza lipsirea de libertate in mod ilegal prin dispozitiile art. 189. In redactarea initiala a acestui articol, fapta era incriminata intr-o varianta simpla, in alin. 1, ca lipsire de libertate fara temei legal, cum este si in prezent, sanctionata cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda, si intr-o varianta agravata, in alin. 2, sanctioneaza cu inchisoare de la 1 la 5 ani. Textul art. 189 C.pen. a fost insa modificat si completat prin Decretul-Lege nr. 112 din 30 martie 1990 (M.Of.Partea I, nr. 48 din 2 aprilie 1990). Modificarea a constat in sporirea limitelor pedepselor, pentru cele doua variante ale infractiunii, prevazandu-se inchisoarea de la 6 luni la 3 ani pentru varianta simpla si inchisoarea de la 2 la 7 ani pentru varianta agravata, iar completarea a constat in adaugarea la textul existent a inca 3 alineate. Prin alineatele 3 si 4 s-au instituit, ca variante agravate deosebite ale lipsirii de libertate in mod ilegal, ipotezele in care in schimbul eliberarii persoanei sechestrate se cere ca statul, o persoana juridica, o organizatie internationala interguvernamentala sau un grup de persoane sa indeplineasca sau sa nu indeplineasca un anumit act. In varianta din alin. 4, se prevede o pedeapsa mai grea pentru cazul in care fapta a avut ca urmare moartea victimei. In fine, in cel de-al treilea alineat nou introdus, s-a prevazut pedepsirea tentativei precum si asimilarea actelor preparatorii cu tentativa la infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal.

Modificarea si mai ales completarea textului art. 189 Cod penal prin Decretul-Lege nr. 112 din 1990 a fost consecinta aderarii Romaniei la Conventia internationala contra luarii de ostatici, adoptata la New York la 17 decembrie 1979. Aderarea Romaniei la aceasta conventie a avut loc prin Decretul-Lege nr. 111 din 30 martie 1990. Prin aderarea la Conventia internationala mentionata, Romania s-a angajat sa reprime luarea de ostatici, ca manifestare a terorismului international. Potrivit dispozitiei din art. 1 al Conventiei, comite infractiunea de luare de ostatici oricine sechestreaza o persoana (ostatic) sau o detine si o ameninta ca o va omori, o va rani sau ca va continua sa o detina pentru a constrange o parte terta, si anume un stat, o organizatie internationala interguvernamentala, o persoana fizica sau morala ori un grup de persoane, sa indeplineasca un act oarecare sau sa se abtina de la un asemenea act, ca o conditie explicita sau implicita a punerii in libertate a ostaticului. Se prevede, de asemenea, ca tentativa si participarea la aceasta fapta sunt incriminate.

Legiuitorul roman si-a indeplinit aceasta obligatie asumata nu prin instituirea unei incriminari speciale in acest scop, ci prin adaugarea unor dispozitii adecvate la textul din Codul penal care incrimina lipsirea de libertate in mod ilegal. In urma acestei completari a art. 189 Cod penal, acesta incrimineaza si sanctioneaza, prin dispozitiile sale, nu numai lipsirea de libertate in general, dar si luarea de ostatici ca manifestare a terorismului.

In fine, prin Legea nr. 169/2002, textul art. 189 Cod penal a fost din nou modificat, adaugandu-se doua variante agravate in alineatele 2 si 5 din noua redactare si sporindu-se limitele pedepselor la 3 dintre variantele infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, existente pana atunci.

Lipsirea de libertate in mod ilegal are ca obiect juridic libertatea fizica a persoanei si relatiile sociale a caror desfasurare normala este conditionata de apararea acestei valori. Obiectul material il constituie corpul persoanei sechestrate, rapite, expuse conditiilor privarii de libertate.

69. Continutul infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal.

Continutul obiectiv. Elementul material al infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal consta intr-o actiune sau inactiune care are drept rezultat lipsirea de libertate fizica a unei persoane. Lipsirea de libertate se poate realiza fie prin impiedicarea persoanei de a se deplasa, fie prin silirea ei de a se deplasa, contra vointei sale. Exista privare de libertate cand o persoana este legata de un copac in padure sau cand i se leaga mainile si picioarele si este lasata in camp etc.[1] Lipsirea de libertate in mod ilegal se poate infaptui si printr-o inactiune, constand in omisiunea de a pune in libertate o persoana atunci cand au incetat temeiurile pentru privarea sau restrangerea libertatii acesteia. In toate cazurile, pentru ca fapta sa constituie elementul material al infractiunii, trebuie indeplinita cerinta esentiala ca privarea de libertate sa aiba loc in mod ilegal. Nu este indeplinita aceasta cerinta atunci cand privarea de libertate este ingaduita (persoane retinute intr-o carantina, militari retinuti in unitati etc.) si atat timp cat sunt indeplinite conditiile legale. De asemenea, nu este indeplinita cerinta esentiala atunci cand privatiunea de libertate este legitima, ca in cazul masurilor preventive sau al retinerii infractorului de catre cetateni in cazul unei infractiuni flagrante.

Continutul subiectiv. Elementul subiectiv al acestei infractiuni, in toate variantele, imbraca forma intentiei, cu exceptia variantei din alin. 6 al art. 189 la care moartea sau sinuciderea victimei apare ca o urmare praeterintentionata.

70. Variante, forme, sanctiuni, aspecte procesuale ale lipsirii de libertate in mod ilegal.

a) Asa cum s-a aratat, lipsirea de libertate in mod ilegal este incriminata, pe langa varianta tip prevazuta in alin. 1 si la care ne-am referit in cele ce preceda, in 5 variante agravate, prevazute in alin. 2-6 ale aceluiasi articol.

Potrivit dispozitiei din art. 189 alin. 2, lipsirea de libertate in mod ilegal este mai grava si atrage o pedeapsa mai severa atunci cand a fost savarsita in vreuna din urmatoarele imprejurari: a)prin simularea de calitati oficiale. Exista aceasta imprejurare atunci cand faptuitorul, pentru a savarsi mai lesne infractiunea, isi atribuie o calitate oficiala pe care nu o are, cum ar fi aceea de ofiter de politie, de procuror, organ sanitar insarcinat cu executarea unei internari medicale etc. Nu intereseaza daca faptuitorul a avut vreodata o astfel de calitate, fiind suficient ca nu o avea in momentul savarsirii faptei. Pericolul social sporit al faptei decurge din modul in care este comisa, iar periculozitatea sporita a faptuitorului rezulta din faptul care curge la simularea de calitati intimidante pentru victima; b) prin rapire. Exista aceasta circumstanta atunci cand victima este luata cu forta de la locul unde se afla si dusa in alt loc; c) de catre o persoana inarmata. Exista aceasta circumstanta atunci cand, in momentul savarsirii faptei, infractorul avea asupra sa o arma propriu-zisa sau s-a folosit de un obiect considerat ca arma prin asimilare; d) de catre doua sau mai multe persoane impreuna, imprejurare care sporeste pericolul faptei datorita fortei agresorilor, intimidarii victimei, cresterii sanselor faptuitorilor de a se sustrage de la raapunderea penala; e) cand in schimbul eliberarii persoanei sechestrate sau rapite, se cere un folos material: o suma de bani, obiecte de valoare etc. Pericolul sporit decurge din periculozitatea infractorului care recurge la acest mijloc pentru satisfacerea intereselor sale materiale; f) cand victima este un minor. Fapta este mai grava, datorita repercusiunilor pe care le poate avea asupra dezvoltarii minorului; g) cand victima este supusa unor suferinte fizice (diferite privatiuni) sau psihice (teroare), ceea ce sporeste pericolul social al faptei; h) cand sanatatea victimei este pusa in pericol, de ex. este tinuta in conditii care ii pun in pericol sanatatea prin contaminare de o boala grava, prin expunere la frig etc. Pentru existenta variantei agravate este suficienta una dintre imprejurari. Pluralitatea acestora nu atrage o pluralitate de agravari, dar va fi avuta in vedere la individualizarea pedepsei.

Varianta agravata din alin. 3 al art. 189 se realizeaza atunci cand lipsirea de libertate a unei persoane este savarsita in scopul de a o obliga la practicarea prostitutiei. Varianta a fost introdusa prin Legea nr. 169/2002 si a avut ca scop sanctionarea mai severa a acestei variante de proxenetism, unita cu privarea de libertate a persoanei.

Varianta din alin. 4 al art. 189 se infaptuieste ca atunci cand, in schimbul eliberarii persoanei sechestrate sau rapite, se cere in orice mod ca statul, o persoana juridica, o organizatie internationala interguvernamentala sau un grup de persoane sa indeplineasca sau saanu indeplineasca un anumit act. In aceasta varianta, lipsirea de libertate in lod ilegal apare ca o manifestare a terorismului intern sau international.

In alin. 5 al art. 189, a fost introdusa, prin Legea nr. 169/2002, o varianta agravata ce se realizeaza in cazul in care lipsirea de libertate in mod ilegal, in oricare dintre variantele examinate, este savarsita de o persoana care face parte dintr-un grup organizat. Se sanctioneaza, astfel, mai sever, criminalitatea organizata privind lipsirea de libertate in mod ilegal.

In fine, in alineatul 6 al art. 189, s-a prevazut o varianta agravata a celor din alineatele precedente, care se realizeaza atunci cand lipsirea de libertate in mod ilegal a avut ca urmare moartea sau sinuciderea persoanei lipsite de libertate. Este o varianta caracterizata, din punct de vedere subiectiv, prin praeterintentie, deoarece moartea sau sinuciderea victimei apare ca un rezultat mai grav sau in plus fata de acela prevazut de faptuitor.

b) Tentativa la lipsirea de libertate in mod ilegal, in variantele prevazute la alineatele 1-4, se pedepseste, iar la varianta de la alin. 4, actele preparatorii, constand in producerea sau procurarea mijloacelor sau a instrumentelor ori in luarea de masuri in vederea comiterii faptei, sunt asimilate cu tentativa. S-a urmarit sanctionarea mai severa a lipsirii ilegale de libertate ca act terorist.

c) In varianta simpla, lipsirea de libertate in mod ilegal a unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani, iar in variantele agravate, din alineatele 2 si 3, cu inchisoarea de la 7 la 15 ani. In varianta act terorist, prevazuta in alin. 4 al art. 189 Cod penal, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 18 ani. Cand faptuitorul face parte dintr-un grup organizat, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani, in cazul variantei simple, inchisoarea de la 7 la 18 ani, in cazul variantelor din alineatele 2 si 3, si inchisoarea de la 10 la 20 de ani in cazul variantei din alin. 4.

Cand fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 15 la 25 de ani.

d) Urmarirea penala pentru lipsirea de libertate in mod ilegal, in cazul variantelor prevazute in alin. 4-6 ale art. 189 Cod penal, se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror, iar competenta de judecata in prima instanta revine tribunalului.