ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR DIN FRANTA

ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR DIN FRANTA

Organizarea instanțelor judecatorești

Exista 2 sisteme de jurisdicții : a) de ordin judiciar- realizat prin intermediul instanțelor

judecatorești;

b) jurisdicții administrative.

Cele doua sisteme de jurisdicție au o autonomie deplina și se caracterizeaza prin lipsa oricarui control reciproc. Eventualele conflicte de jurisdicție sunt soluționate de o instituție speciala _____ .

TRIBUNALUL DE CONFLICTE

Cuprinde toate instanțele judecatorești care judeca litigiilee civile, comerciale, sociale și penale.

Jurisdicția administrativa se realizeaza in fața curților de apel.

În fruntea sistemului se afla Curtea de Casație.

Jurisdicțiile civile comerciale și sociale

Tribunalul de Instanța

Tribunalul de Mare instanța

Tribunalul Comercial

Tribunalul de Munca

Tribunalul Agricol

Tribunalul de Securitate sociala

Tribunalul de Instanța - este jurisdicția pentru micile creanțe. Judeca acțiunile personale și mobiliare cu o valoare de pana la 10.000 EURO. În Franța exista 473 Tribunale de Instanța. Nu are magistrați proprii, judecatorii sunt desemnați de Tribunalul de Mare instanța.

Tribunalul de Mare instanța - este o jurisdicție de drept comun, in sensul ca judeca toate cauzele civile cu excepția celor date in competența altor instanțe. Nu judeca litigii comerciale, de munca și litigii civile cu o valoare mai mica de 10.000 EURO.

În fiecare departament funcționeaza 1 Tribunal de Mare instanța (181). Ele sunt alcatuite din cel putin 2 judecatorii, dintre care 1 e președinte, 1 judecator de instrucție și 1 procuror.

Tribunalul de Comerț - judeca litigiile privitoare la actele de comerț și litigiile   referitoare la comercianți și societațile comerciale (227).

Judecatorii de la Tribunalele de Comerț - judecatori consulari sunt aleși dintre comercianții care au implinit varsta de 30 ani, au desfașurat activitate comerciala timp de 5 ani și nu au facut obiectul unei proceduri de reorganizare sau lichidare judiciara. Mandatul lor este de 2 ani și poate fi reinnoit de 4 ori.

Tribunalul de Munca - judeca in materia litigiilor de munca.

Primul Tribunal de Munca a fost inființat de Napoleon in 1806 la Lyon. În prezent sunt 270. Orice cerere promovata la Tribunalul de munca este supusa mai intai unui birou de consiliere cu scopul de a se obține o soluție amiabila. Biroul de consiliere este alcatuit din 2 membrii: - 1 consilier din partea angajatorului

- 1 consilier din partea patronatelor.

Daca procesul de conciliere eșueaza, cererea va fi soluționata de Biroul de judecata ( 2 consilieri din partea salariaților și 2 din partea patronatelor).

Judecatorii din cadrul Tribunalului de Munca sunt aleși de organizația salariaților și de patronate din randul cetațenilor francezi care au implinit 21 ani pentru un mandat de 5 ani.

Tribunalul Agricol (Tribunalul paritar pentru bunurile rurale)

În circumscripția fiecarui tribunal de instanța fucționeaza un Tribunal Agricol. El judeca litigiile dintre proprietarii de bunuri rentale și arentare.

Tribunalul paritar este format dintr-un judecator de la tribunalul de instanța și 4 membrii (2 proprietari+2 arendași).

Tribunalul de securitate sociala

Soluționeaza toate litigiile dintre un organism de securitate sociala și beneficiari. Sunt 113 tribunale, fiecare fiind format dintr-un judecator de profesie și 2 asesori (asistenți) din partea instituțiilor sociale și 1 judecator din partea beneficiarilor.

JURISDICȚIILE PENALE

Se disting 2 jurisdicții - jurisdicția de instrucție

- jurisdicția de judecata

JURISDICȚIA DE INSTRUCȚIE

Instrucția unei cauze penale are ca scop determinarea probelor, stabilirea vinovațiilor, luarea masurii de arest preventiv și sesizarea instanței copetente.

Legislația penala franceza clasifica faptele penale astfel:

contravenții

delicte

crime

Instrucția e obligatorie in crime și facultativa in cazul delictelor.

Are in componența 1 magistrat al Tribunalului de Mare instanța care poate fi sesizat de procuror sau de persoana vatamata.

JURISDICȚIA DE JUDECATA

Ca urmare a clasificarii faptelor penale contavențiile se judeca de catre Tribunalul de Poliție, delictele de Tribunalul corecțional iar crimele de catre Curtea cu jurați.

Tribunalul de Poliție-de materie penala, echivalentul Tribunalului de instanța de materie civila. Este alcatuit dintr-un singur judecator și judeca contravențiile sancționate de lege cu o amenda de maxim 3000 EURO.

Tribunalul corecțional- echivalentul Tribunalului de Mare instanța. Judeca toate delictele care atrag o pedeapsa de pana la 10 ani dar și contravențiile aflate in raport de conexitate cu delictele. Este format din 3 judecatori.

Curtea cu jurați - judeca crimele, cu excepție celor care intra in competența unor instanțe speciale (exceptand crimele savarșite de minori, militari și ministrii). Este format din 3 judecatori și 9 jurați.

Jurații sunt trași la sorți de pe o lista in care sunt trecuți cetațenii francezi care au implinit 23 ani și au exercițiul drepturilor civile. Nu pot fi jurați membrii guvernului, ai parlamentului, magistrații, funcționarii prefecturilor, polițiștii și militarii activi.

CURȚILE DE APEL

Curtea de Apel reprezinta al doilea grad de jurisdicție și judeca apelurile indreptate impotriva deciziilor pronunțate de instanțele anterioare (33). Judecatorii se numesc consilieri și judeca in complet format din 3 judecatori. Din 2001 deciziile Curții cu jurați pot fi atacate cu apel in fața unei alte curți cu jurați. Este formata din 3 judecatori și 12 jurați.

CURTEA DE CASAȚIE

Cea mai inalta instanța. Judecatorii de la Curtea de Casație nu intra niciodata in analiza fondului. Daca legea a fost bine aplicata, curtea va respinge recursul la Casație, altfel va casa hotararea și o va trimite pentru o noua judecata la o jurisdicțiede aceeași natura și același grad.

Cuprinde 6 secții: - 3 secții civile

- 1 secție comerciala

- 1 secție sociala

- 1 secție penala

Se judeca in complete formate din 3 sau 5 consilieri.

MINISTERUL PUBLIC

Vegheaza la respectarea ordinii publice, la apararea intereselor sociale și la aplicarea corecta a legii.

Pe langa fiecare Tribunal de Mare instanța, Curte de apel funcționeaza cate 1 parchet condus de un procuror general. În cadrul parchetelor acționeaza avocați generali care pun in instanța concluzii in numele procurorului general al Parchetului. Toți membrii unui Parchet sunt subordonați Ministerului Justiției și nu sunt inamovibili.

JURISDICȚII ADMINISTRATIVE

Sunt formate din Tribunale administartive (35) și judeca toate litigiile administrative dintre cetațeni și puterile publice.

Al doilea grad este reprezentat de Curtea administrativa de apel (7) .

Împotriva deciziilor acestei curți se poate face recurs in casație la Consiliul de stat (corespondent al Curții de Casație din jurisdicția de drept comun).

Tribunalul de conflicte - judeca conflictele dintre jurisdicția judiciara și cea administrativa. Președintele Tribunalului de conflicte este ministrul Justiției. Este format din 8 jjudecatori titulari: - 3 consilieri de la Curtea de Casație

- 3 consilieri de la Consiliul de Stat

- 2 consultanți

Decizia pronunțata desemneaza jurisdicția competenta de a soluționa litigiul la care s-a facut sesizarea.

Consiliul constituțional - funcționeaza in baza constituției din 1958 și are 9 membrii (fiecare cu cate un mandat de 9 ani) - 3 din partea Președenției

- 3 din partea Adunarii Naționale

- 3 din partea Senatului

În Franța, controlul constituționalitații legilor este anterior promulgarii legii. Dupa acest moment, in cursul unui proces partea nu poate invoca in mod direct, pe cale de excepție neconstituționalitatea unei legi sau dispoziții legale.