Obiectul dreptului penal si obiectul dreptului procesual penal

Obiectul dreptului penal si obiectul dreptului procesual penal

Legatura dintre aceste doua ramuri de drept.

Izvoarele dreptului penal si al celui procesual penal; Interpretarea normelor juridice penale si a celor procesual penale.

A)   Obiectul dreptului penal .

Dreptul penal cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza conduita persoanelor,precum si relatiile dintre ele,in raport cu valorile sociale fundamentale ocrotite de legea penala,prin interzicerea sub amenintarea cu pedepse,a actiunilor sau inactiunilor care aduc atingere sau pun in pericol aceste valori,in scopul aplicarii lor prin prevenirea infractiunilor ori prin aplicarea pedepselor si a acelor sanctiuni de drept penal,persoanelor care le savirsesc.

Obiectul dreptului penal il formeaza relatiile de aparare sociala din care fac parte atat relatiile de cooperare intre oameni ocrotirii in asigurarea ocrotirii sociale cat si de conflict intre titularii valorile sociale ocrotite de legea penala si cei care au savarsit faptele vatamatoare sau periculoase impotriva acestor valori.

In legea penala sunt prevazute ce fapte constituie infractiuni si care sunt pedepsele care se aplica celor vinovati ( legalitatea a pedepselor

In dreptul procesual penal acestor principii le corespunde ,,uneea justitia sine lege,, adica nu exista justitie in afara legii.

B) Obiecctul dreptului procesual penal il constituie procesul penal care reprezinta o activitate reglementata de lege desfasurata de organele judiciare,cu participarea partilor si a altor persoane,in scopul constatarii la timp si in mod complet a faptelor ce constituie infractiuni,astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala ( a se si scopul subsidiar al procesului penal in lumina art.1 alin.2 C.p.p.)

C) Dreptul procesual penal este strans legat de dreptul penal.

Dreptul penal substantial nu este de aplicatiune imediata,el se transpune in viata prin intermediul dreptului procesual penal.Sub acest aspect,dreptul penal apare ca ca un drept potential care isi indeplineste functia sa speciala prin intermediul dreptului nprocesual penal,fara dreptul penal ar fi steril si fara continut deoarece acesta din urma stabileste care fapte sunt considerate infractiuni si ce sanctiuni penale se pot aplica acelora care sunt trasi la raspundere penala legatura stransa dintre dreptul procesual penal si dreptul penal este evidenta in mod deosebit prin corelatia existenta intre raportul juridic de drept de drept penal si raportul juridic de drept procesual penal,stiut fiind ca drepturile si obligatiile subiectilor din cadrul raportului penal se realizeaza numai prin intermediul raportului procesual penal odata ce s-a nascut raportul de drept penal prin savarsirea unei infractiuni devine obligatorie stabilirea stabilirea raportului de drept procesual penal pentru tragerea la raspundere si condamnarea penala a inculpatului vinovat de savarsirea infractiunii.

D) Izvoarele dreptului penal si cele ale dreptului procesual penal

Izvoarele dreptului penal.

Izvorul formal sau sursa juridica a dreptului consta in insusi actul legislativ care cuprind normele de drept penal cu elementele componente ale acestora.

Deci prin izvoarele formale ale dreptului penal intelegem acele acte normative care,in cuprinsul lor stabilesc faptele ce constituie infrac tiuni,sanctiunile care se pot aplica,precum si conditiile raspunderii penale.

Ceea ce caracterizeaza izvoarele formale ale dreptului penal este faptul ca acestea nu pot avea decat forma legii si anume forma legii organice,adica a actului normativ care este adoptat de Parlamentul Romaniei dupa procedura prevazuta in Constitutie si care ar putea cuprinde incriminari si pedepse.

De aceea nu pot constitui izvoare formale de drept penal Hotararile Guvernului,Deciziile Ministrilor si cu atat mai putin,actele noormative emise de organele administratiei publice si locale.

Restrangerea izvoarelor formale de drept penal numai la lege asi gaseste temeiul in Constitutia Romaniei care la art.73 alin.3 lit.b prevede ca normele de drept penal pot fi adoptate numai de Parlamentul Romaniei prin lege organica.

Aceste izvoare sunt:

- Constitutia Romaniei: consacra prin normele sale valorile sociale fundamentale ale statului roman cum sunt suveranitatea,independenta, unitatea si indivizibilitatea sa,persoana umana cu drepturile si libertatile sale,proprietatea privata si publica,ordinea de drept valori care impotriva incalcarilor prin norme de drept penal.

Tot in Constitutie sunt prevazute norme cu caracter de principiu care intereseaza dreptul penal ca de exemplu: egalitatea in fata legii(art.16 alin.1) cetateanul roman nu poate fi expatriat sau expulzat din Romania,pedeapsa cu moartea este interzisa art.22 alin.3 etc.

- Legea penala prin care se intelege actul normativ emis de Parlament in conditiile art.72 alin.3 lit.b din Constitutie adica prin lege organica.

- Tratatele si conventiile internationale: cele de asistenta juridica in materie penala sunt socotite ca izvoare directe de drept penal deoarece ele devin aplicabile fara a fi necesar un act normativ special de introducere in aplicare interna a dispozitiilor acestor conventii si tratate si se aplica imediat si nemijlocit.

Izvoarele dreptului procesual penal.

- Constitutia este izvor(in sensul de izvor formal sau juridic) deoarece ca lege fundamentala,stabileste unele nereguli cu caracter penal care isi gasesc aplicabilitatea directa in cadrul infractiunii justitiei penale.Ex: art.23 libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile; art.27 pct.1 nimeni nu poate patrunde in locuinta unei persoane fara invoirea acesteia;dispozitii referitoare la perchezitia domiciliara,dreptul la aparare,etc.

- Codul de procedura penala este principalul izvor al dreptului procesual penal,el continand marea majoritate a normelor juridice care disciplineaza si organizeaza activitatea de tragere la raspundere penala a celor ce au savarsit infractiuni.

- Codul penal: unele dintre dispozitiile acestora fac referire directa la unele aspecte ale desfasurarii procesului penal.Ex: dispozitii referitoare la plangerea prealabila art.180,181,193, etc. al inlocuirea raspunderii penale art.90 si 91.

- Codul civil este izvor al dreptului procesual penal prin normele salwe care reglementeaza ce bunuri nu pot fi sechestrate (art.406)

In art.446 se arata ca dispozitiile din legea penala privitoare la despagubirile civile si cheltuielile judiciare cuvenite partilor se executa potrivit legii civile.

- Codul civil: numeroase dispozitii din Codul Civil isi gasesc aplicabilitatea in rezolvarea cauzelor penale.Astfel potrivit art.14 repararea pagubei in exercitarea actiunii civile in procesul penal se face potrivit legii civile.

- Legile de organizare a organelor judiciare: care isi desfasoara activitatea in procesul penal,precum si alte legi care au modificat Codul de procedura penala.

- Tratatele sau conventiile internationale: potrivit art.20 din Constitutia Romaniei dispozitiile constitutionale privitoare la drepturile omului si la libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului,cu pactele si celelalte tratate la care Romania este parte si legile interne,au prioritate reglementarile internationale.

Potrivit art.11 alin.2 din Constitutia Romaniei,tratatele ratificate la care s-a aderat prin lege fac parte din dreptul intern.

C.p.p. prin dispozitiile art.513 trimite in legatura cu asistenta juridica internationala la conventiile incheiate de tara noastra cu alte tari, conventiile care urmeaza sa se aplice in materie de extradare,comisiile rogatorii internationale,in locul normmelor cuprinse in legea nationala; potrivit Constitutiei si aceste conventii trebuie sa fie ratificate de Parlamentul tarii,normele de drept cuprinse in ele devenind obligatorii pentru cazurile la care se refera.Ex.: Tratatele privind acordarea asistentei juridice in cauzele civile,familiale si penale,incheiate cu Turcia,Grecia, Franta etc.,ratificate prin procedura legala.

- Practica judiciara: conform art414² C.p.p deciziile pronuntate in solutionarea recursului in interesul legii de catre sectiile unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au caracter obligatoriu pentru instantele din Romania,cel putin acaeste decizii pot fi considerate izvor de drept in materia dreptului procesual penal

- Ordonantele de urgenta ale Guvernului:guvernul a modificat C.p.p. si Legea pentru

- Cutuma: nu este considerata izvor de drept,intrucat procesului penal nu se poate face in fata unor reguli de conduita care nu au caracter obligatoriu.

E) Interpretare normelor juridice penale si a celor procesual penale.

Interpretarea normelor juridice penale.

Este acea operatiune logico-rationala care se efectueaza cu ocazia si in vederea aplicarii normelor de drept penal si are ca scop descifrarea (descoperirea) vointei legiuitorului exprimata in aceste norme cu privire la cazul la care s-a prin lege fac parte din dreptul intern.

C.p.p. prin dispozitia din art.513 trimite in legatura cu asistenta juridica internationala la conventiile incheiate de tara noastra cu alte tari,conventii care urmeza sa se aplice in materie de extradare,comisiile rogatorii internationale,in locul normelor cuprinse in legea nationala; potrivit Constitutiei si aceste conventii trebuie sa fie ratificate de Parlamentul tarii,normle de drept cuprinse in ele devenind obligatorii pentru cazurile la care se refera.Ex.: Tratatele privind acordarea asistentei juridice in cauzele civile,familiare si penale incheiate cu Turcia,Italia,Grecia,Franta etc. ratificata prin procedura legala.

Practica judiciara: conform art.414² C.p.p. deciziile pronuntate in solutionarea recursului in interesul legii de catre sectiile concrete.

Astfel spus,aplicarea corecta a normei penale este conditionata de cunoasterea a ceea ce a vrut sa decida legiuitorul prin norma respectiva.De aceea este nevoie de ca dispozitia cuprinsa in norma sa fie cercetata atat din punct de vedere formal cat si substantial pentru a scoate in evidenta vointa legiuitorului in ce priveste continutul,functionarea si campul de aplicare a regulilor inscrise in acea dispozitie.

Nu intotdeauna este posibil ca normele juridice sa fie clare,precise sau categorice,din mai multe cosiderente:

- cuvintele folosite ca mijloc pentru exprimarea vointei legiuitorului nu au intotdeauna suficienta preciziune,claritate si puterea de a reda in mod fidel intentia legiuitorului,anumite cuvinte fiind susceptibile de mai multe intelesuri.

- uneori legiuitorul doreste ca anumitor sau exprsii sa le dea alte intelesuri decat cele din vorbirea curenta.

- normele penale se refera la cazuri tipice,in timp ce situatiile de fapt in raport cu cele care trebuie sa fie aplicate,privesc fapte concrete savarsite in imprejurari specifice si o fizionomie proprie;ca urmare este necesar sa se stabileasca de fiecare data daca norma respectiva este sau nu aplicabla in cazul dat.

Felurile interpretarii:

a) autentica sau legala,aceea pe care o face legiuitorul insusi,are caracter general fiind obligatorie.

Ex.: in art.218 alin.2 C.p. se explica intelesul termenului de ,, ,, folosit in descrierea infractiunii de distrugere calificata; in art.277 C.p. sunt explicati termenii ,,accident,, sau catastrofa de cale ferata,, folositi in legatura cu infractiunile contra circulatiei pe calea ferata (art.273-276) etc.

b) interpretare judiciara sau cauzala: cea mai pertinenta modalitate de interpretare de catre organele judiciare.Ex.: s-a ridicat problema daca in cazul furtului unui animal,acesta acesta este bun imobil si poate sau nu sa constituie obiectul material al infractiunii de furt.Aceasta intrucat animalul se misca singur si nu poate fi asimilat cu bunurile mobile care,de regula,presupune existenta unei forte care sa le miste.

S-a decis ca vointa legiuitorului a fost ca animalul poate fi obiect material al infractiunii de furt sau: punerea in primejdie a vietii poate conduce la comiterea infractiunii de vatamare corporala grava sau a unei tentative la infractiunea da omor.

Spre a clarifica aceasta chestiune a fost nevoie de o decizie de a instantei supreme care textele art.182 si 20-174 C.p. a decis in ce situatie punerea in primejdie a vietii unei persoane constituie tentativa de omor si cazul constituie infractiunea consemnata vatamarea grava a integritatii corporale.

c) interpretarea rationala sau logica: consta in cautarea pe cale de rationament,a vointei adevarate a legiuitorului nu in litera legii,ci in acele elemente care au puterea sa indice aceasta vointa trimite rationamentele folosite in mod obisnuit pentru stabilirea vointei exprimate in norma penala sunt:

- rationamentul ,,a fortiori,, bazat pe argumentul ca acolo unde legea opreste mai putin opreste implicit si mai mult,iar acolo unde legea permite mai mult,implicit permite si mai putin.

- rationamentul ,,per a contrario,, intemeiat pe argumentul ca daca o dispozitie incuviinteaza o fapta numai cand este savarsita in anumite conditii sau imprejurari inseamna ca incidenta acelei dispozitii la alte situatii este exclusa.

In toate cazurile interpretul nu poate sa modifice continutul normei, extinzandul la ipoteze neprevazute in norma.

Interpretarea normelor juridice procesual-penale.

Interpretarea reprezinta operatiunea logica prin care se cauta sensul exact al legii,necesara in vederea unei aplicari corecte a acesteia.

Felurile interpretarii:

a) interpretarea legala: este facuta de insusi organul care edictat legea si prezinta caracter obligatoriu.Ex.: prin ,,locul savarsirii infractiunii,, se intelege locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala,in total sau in parte,ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia art.30 alin. final C.p.p. sau: persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala se numeste invinuit cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa ( art.229 C.p.p.).

b) intrerpretarea judiciara: este facuta de organele judiciare care aplica legea.De principiu,nu are caracter obligatoriu.

c) interpretarea doctrinara: este facuta de catre cercetatorii din domeniul dreptului,nu este obligatorie,care poate influenta atat procesul de legiferare cat si practica judiciara.

d) interpretarea logica: urmareste lamurirea continutului unei norme juridice cu ajutorul rationamentelor logice.

Exemplu de rationament ,,a fortiori,, potrivit art.145 C.p.p. procurorul poate dispune in cursul urmaririi penale,masura obligarii invinuitului sau inculpatului de a nu parasi localitatea pentru o durata de cel mult 30 de zile.Prin folosirea rationamentului ,,a fortiori,, procurorul il va putea obliga pe invinuit sau inculpat sa nu paraseasca localitatea pe o perioada mai mica de 30 de zile.

Exemplu de rationament ,,per a contrario,, conform art.313 alin.4 C.p.p. in cauzele in care inculpatul este este trimis in judecata in stare de arest judecatorul ii comunica acestuia citatia impreuna cu o copie a actului de sesizare a instantei.

,,Per a contrario,, inculpatului aflat in stare de libertate nu i se trimite si copia actului de sesizare a instantei.

Sau potrivit art.313 alin.3 C.p.p. citatia trebuie sa fie inmanata inculpatului cu cel putin 5 zile inaintea termenului fixat ,,per a contrario,, pentru celelalte parti,citatia poate fi remisa intr-un termen mai mic de 5 zile.

e) interpretarea extensiva: se foloseste in situatia in care textul de lege spune mai putin decat s-a intentionat initial: prin interpretare norma se extinde si la alte ipoteze care se subanteleg in mod implicit.

Exemplu: conform art.2 alin.1 C.p.p. ,,procesul penal se desfasoara atat cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii,potrivit dispozitiilor prevazute de lege.Se apreciaza ca vinovatiile citate sunt de aplicare si in ceea ce priveste faza punerii in executatre a hotararilor penale definitive.

Aceasta concluzie se desprinde ca urmare a aplicarii regulilor de interpretare extensiva.