Raporturile dintre autoritatile administratiei publice centrale si cele locale

Raporturile dintre autoritatile administratiei publice centrale si cele locale

Aceste raporturi sunt relatii sociale reglementate de normele dreptului administrativ, a caror formare, modificare sau desfiintare se realizeaza prin manifestarea de vointa exclusiva a autoritatilor publice in cadrul si pentru realizarea activitatii executive a statului.

- Relatii (raporturi) intre autoritatea de varf a administratiei publice si autoritatile locale ale administratiei publice cu competenta generala - consilii locale si primari - sunt raporturi de autoritate ierarhica, generate de competenta generala pe care o are Guvernul de a conduce intreaga administratie publica la nivel national. Expresia acestui tip de relatii este dreptul de control al legalitatii pe care il are prefectul, ca reprezentant al Guvernului in teritoriu, precum si dreptul Guvernului de a adopta acte juridice obligatorii pentru aceste autoritati locale. Autoritatea Guvernului asupra consiliilor locale si a celor judetene trebuie exercitata strict in limiele legii si cu respectarea autonomiei functionale a acestor autoritati.

- Relatii intre autoritatea de varf a administratiei publice si autoritatile locale de specialitate ale administratiei publice sunt relatii de autoritate ierarhica care rezulta din dreptul de control general pe care il are Guvernul. In practica administrativa, relatiile de autoritate ierarhica, de tip general, nu se realizeaza intotdeauna direct, avand in vedere ca intre Guvern si serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale de specialitate exista o treapta ierarhica intermediara - prefectul sau ministerul de resort. Relatiile de autoritate ierarhica se stabilesc doar atunci cand Guvernul adopta masuri generale privind functionarea acestor structuri (acte normative).

- Relatii intre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, pe de o parte, si autoritatile locale sau teritoriale ale administratiei publice cu competenta generala (consilii locale si consilii judetene), pe de alta parte

Autoritatile administratiei publice locale nu sunt subordonate ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, deci nu suntem in prezenta unor relatii de autoritate, ci in prezenta unor raporturi de cooperare.

De asemenea, intre unele ministere sau organe de specialitate si autoritatile administratiei publice locale cu competenta generala se nasc raporturi de control, determinate de delegarea pe care o au anumite ministere de a controla o anumita activitate. De ex., Ministerul de Finante, prin agentii sai de control, are competenta de a controla, in domeniul respectiv, toate autoritatile administratiei publice, indiferent de subordonare, intrand cu acestea in raporturi de control.

Totodata, ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, realizand conducerea de ramura sau de domeniu, emit acte juridice normative, obligatorii pentru autoritatile administratiei publice locale cu competenta generala, fara a exista insa raporturi de subordonare ierarhica intre ele.

- Relatii intre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si serviciile publice deconcentrate ale acestora sunt raporturi de autoritate de natura functionala. Serviciile publice deconcentrate au o subordonare verticala fata de organele centrale de resort, care au competenta sa le suspende dispozitiile nelegale si sa le dea indicatii obligatorii, precum si o subordonare orizontala fata de prefect, sub directa sa conducere.

- Relatii dintre autoritatile administratiei publice locale autonome, precum si cele dintre aceste structuri si serviciile publice deconcentrate sunt raporturi de colaborare, participare si coordonare.

In virtutea principiului autonomiei locale, dar si al principiului descentralizarii si al deconcentrarii serviciilor publice ce fundamenteaza sistemul administratiei publice locale, preponderent in sfera dreptului colectivitatilor locale vor fi raporturile juridice de colaborare. Acestea sunt identificate atat in interiorul administratiei locale autonome, cat si la nivelul raporturilor dintre acest subsistem si celelalte componente ale administratiei publice romanesti.

Raporturile de colaborare sunt acele raporturi de drept in care subiectii participanti se afla pe picior de egalitate juridica si, in virtutea carora, acestia colaboreaza sub conditia ca una dintre partile raportului sa fie obligatoriu o autoritate a administratiei publice locale, o institutie publica sau un serviciu public de interes local.

Asemenea de raporturi specifice colectivitatilor locale pot apare intre doua autoritati ale administratiei publice locale, intre o autoritate locala autonoma si o alta autoritate sau organ al administratiei publice centrale sau judetene, in vederea realizarii unor sarcini de interes general, atunci cand legea dispune in acest fel. De asemenea, raporturi de colaborare pot apare si intre o autoritate locala si o persoana fizica sau juridica, pe baza si in executarea legii.

In toate cazurile insa, exista raporturi de colaborare ori de cate ori intre participantii la raport nu exista o relatie sau un raport de subordonare ierarhica. Conditiile in care se dezvolta raporturile de colaborare sunt expres prevazute de lege si implica manifestarea de vointa a ambelor subiecte.