Scurta privire asupra modalitatilor curente de savarsire a infractiunii de inselaciune

SCURTA PRIVIRE ASUPRA MODALITATILOR CURENTE DE SAVARSIRE A INFRACTIUNII DE INSELACIUNE

Cele mai frecvente moduri de operare in savarsirea de inselaciune

In activitatea judiciara se intalnesc tot mai frecvent cazuri de inselaciune sau escrocherie. Din dorinta unei imbogatiri rapide, mai multi oameni recurg la inselaciune.

O cunoastere practica a principalelor modalitati si procedee de savarsire a infractiunilor din domeniul afacerilor si in special a escrocheriilor, se dovedeste absolut necesara pentru toti cei ce lupta impotriva acestui gen de criminalitate.

In sens larg, escrocheria consta in incredintarea de fonduri, de obiecte sau chitante, succesiv, fie luand un nume fals sau o falsa calitate, fie folosind o manevra frauduloasa.

Referitor la aceasta fapta se impun cateva consideratii privitoare la psihologia subiectului activ si pasiv al infractiunii, dar si privitor la imaginatia escrocului.

In primul rand, escrocul manifesta o moralitate foarte scazuta pentru ca abuzeaza de prietenie, dar cum subliniaza R. Lechat: ,,daca proprietatea se apara impotriva furtului cu arme sau cu case de bani, ea se ofera ca un burete imbibat de escrocherie"[1].

In al doilea rind, victima se caracterizeaza prin trasaturi cum sunt: naivitatea, cupiditatea, dar si prin o anumita doza de necinste. Escrocheria nu apare oricand, ci este un delict de civilizatie scris. Ea nu are de-a face cu dezmostenirea, dezechilibru sau inadaptabilitatea sociala, cu manifestarea unei paturi, denumita sugestiv ,,gulere albe",care se foloseste de puterea sa economica si sociala pentru comiterea unor abuzuri in detrimentul persoanelor al caror statut inferior nu le permite sa se apere[2].

Dintre principalele modalitati de savarsire a escrocheriilor, cele mai frecvente sunt[3]:

Folosirea unui nume fals

Aceasta constituie cea mai banala escrocherie. De pilda, escrocul isi deschide un cont cu ajutorul unor acte de identitate false, comitand ulterior, sub acest nume fals si cu cecurile obtinute, importante escrocherii, apoi va profita linistit de rezultate, sub identitatea lui reala.

Insusirea unei calitati false

De regula, functia sau starea civila, una din insusirile persoanei fizice, stau la baza multor escrocherii. Astfel, escrocii se pot prezenta ca fiind delegati ai unei firme insarcinate cu strangerea de fonduri publice de la comercianti; in acest fel, falsii reprezentanti fac incasarile in interes propriu. 

O alta modalitate de actiune prin care se primesc fonduri este utilizarea unei ex-calitati si abuzul de o calitate adevarata (ca varianta

Pot fi citati in acest sens ex-functionarii care se deplaseaza ,,la domiciliu" pentru incasarea impozitelor, agentii de asigurari revocati sau demisionati care continua sa incaseze primele, dar in interes personal, etc. 

Prezentarea uni inscris victimei

Prezentarea unui inscris (act,document ) victimei, constituie una din cele mai frecvente escrocherii, cum ar fi, de exemplu:

transportatorul care falsifica o factura in beneficiul sau, ori reprezentantul care stabileste bonurile de comanda false pentru care poate sa primeasca, pe nedrept, comisioane; prin intermediul informaticii pot fi manipulate fraudulos calculatoarele, inscriindu-se astfel credite artificiale.

la vanzarea unui fond de comert, cumparatorului i se prezinta bilanturi false sau o contabilitate ,,remaniata";

oferirea unei cambii de complezenta, prin care da un credit imaginar pentru care banca a admis scontul,mai mult chiar, a aprobat cheltuielile, presupune adesea avaluri false sau pseudoacceptari;

"bulgarele de zapada" este o escrocherie care consta in trimiterea unei sume de bani in favoarea a 3, 6 sau 9 parteneri care, la randul lor, recruteaza un anumit numar de victime care asigura astfel primului din serie primirea obiectului oferit de ,,joc": televizor, bicicleta, etc.; in realitate,ca o consecinta a progresiei aritmetice (in general cu ratia 4), numarul de participanti inca de la seria a X-a, este superior cifrei de 1 milion, ceea ce ii pune pe ultimii detinatori in imposibilitatea de a-si plasa inscrisurile -fisele de participare- si a le valorifica; la o emisiune de 95.000 de fise, 68.000 de cumparatori au depus in pierdere cota-parte stabilita.

O varianta a acestei escrocherii este cea a ,,jocurilor de intrajutorare" gen ,,roata" care au la baza acelasi principiu de multiplicare a sumelor pretinse si introduse in joc, dar sub acoperirea unor acte sau manevre care dau iluzia de legalitate.

In realitate este vorba de o excrocherie mascata sub aparenta legalitatii, profitandu-se de unele lacune sau insuficiente legislative dintr-o anumita perioada.

escocheria prin opere de caritate, asociatii pseudofilantropice, firme cu scop pretins umanitar,facand caz de firma lor si folosind acreditari inselatoare sau false, atrag participarea publicului sub forma adeziunilor, abonamentelor sau vanzarii de produse prezentate ca fiind realizate de handicapati, sumele considerabile astfel obtinute revenind insa numai organizatorilor.

folosirea de cecuri in modalitati de genul: predarea unui cec fara acoperire sau, a unui cec post - datat, da aparenta de credit beneficiarului exista utilizarea de cecuri trase din conturi lichidate sau fals garantate, cecuri furate sau pierdute; de asemenea,mai pot fi folosite alte documente justificative la plata (dispozitii de plata, carti de credit furate sau false) oferirea unui numar de cont al altei persoane pentru cumpararea unor produse prin tehnicile de ,,tele - shopping" sau ,,minitel" (intalnite mai ales in tarile in care acest tip de vanzari este raspandit), etc.

escrocherii ,,in stil spaniol" (a l' espagnole) sau, cum mai este cunoscuta, ,,comoara ascunsa", care l-a amuzat pe vestitul Vidocq in timpul expeditiei in Spania (1823)[4]; acest stil se dovedeste inca eficient la victimele naive pe care ,,un biet prizonier le determina sa creada ca planul ascunzatorii unde si-a inchis prada se gaseste depus la grefa si ca ar putea corupe grefierul cu 1 milion, ulterior, rolul grefierului este jucat de un camarad al escrocului, care va incasa fondurile predate de credula victima.

Escrocherii prin inscenare

In acest gen de delicte escrocul, dand dovada de evidenta siretenie, actioneaza fie sub forma banala a interventiei (reale sau imaginare) a unui tert, complice sau nu, fie sub forma unei adevarate ineltiri (modalitati frauduloase) amestecand persoane, interventii si fabulatie pentru a ajunge la fondurile ravnite[5].

Interventia unui tert este o escrocherie tipica pentru asigurari.

Procedeul este urmatorul: un individ se asigura pentru accidente, pe viata, plateste un numar apreciabil de rate, dupa care insceneaza cu ajutorul unui complice ca si-a pierdut viata intr-un accident. Societatea de asigurari isi va onora contractul predand suma asa-zisei vaduve. Intre timp, ,,victima se stabileste in strainatate unde, ulterior, se va intalni cu sotia sa.

Diverse modalitati frauduloase, cum ar fi:

escrocheria numita "la vedere"consta intr-o manevra foarte dibace, presupunand o substituire de bancnote, astfel incat individul sa poata da restul de la o bancnota cu valoare mai mica decat cea pe care a primit-o (se intampla frecvent la casierii) ; varianta cea mai cunoscuta a acestei escrocherii este cea denumita in jargonul delicventilor ,,smen": se practica mai ales pe langa casele de schimb valutar de catre ,,binevoitori" versati care se ofera sa schimbe valuta la un raport de schimb chipurile mai avantajos pentru victima credula; escrocul, cu ajutorul unor complici, insceneaza o descindere a politiei si creeaza o stare de tensiune de care profita, schimband teancul de bani de o anumita valoare cu altul, aflat in maneca sau intr-unul din buzunare; exista si infractori deosebit de abili, adevarati prestidigitatori care nu au nevoie de complici pentru inscenari: pretextand doar ca vor sa renumere banii, iau din mana victimei teancul bun pe care il renumera in fata acesteia, iar dedesuptul mainii cu care numara scot cu miscare foarte rapida ,,smenul" pe care-l ofera impaturit victimei care ramane convinsa ca totul este in regula chiar si dupa ce acesta dispare linistit.

 "tentatia chilipirului" exemplifica cel mai elocvent dorinta de profit a victimei si este, poate, prin urmare, unul dintre cele mai ,,valoroase" atuuri ale escrocului; in fata unui gura-casca, escrocul se preface ca a gasit pe jos o bijuterie de valoare, pe care un complice aflat in apropiere o evalueaza; naivul, ademenit, se grabeste sa o cumpere la jumatate din ,,valoarea apreciata" de complicele escrocului; ulterior, prezentandu-se la un bijutier, victima constata ca a cumparat un fals.

revanzarea unor marfuri inainte de a le achita (,,carambouillage") este o escrocherie comisa de indivizi care cumpara pe credit marfuri, pe care le revand apoi pe bani gheata fara sa le plateasca la scadenta. Pentru ca acest gen de escrocherie sa reuseasca, indivizii au cunostinte si aptitudini comerciale, luand alura unor mari afaceristi. In acest scop, infiinteaza firme ,,de fatada", deschid conturi, intocmesc dosare, fireste false, toate pentru a crea iluzia de seriozitate si incredere viitoarelor victime. In faza initiala, escrocii cumpara o anumita cantitate de marfuri cu lichiditati, iar restul pe baza de contracte cu scadenta la 60 sau 90 de zile. In acest interval insa marfurile sunt revandute, firma dispare, iar escrocii fug cu banii fara a plati marfurile la scadenta;

escrocheriile hoteliere se practica, in special, in marile hoteluri care sunt dispuse la sacrificii grele pentru a nu li se stirbi reputatia; acest lucru este exploatat de escroci care insceneaza diverse accidente sau furturi, afirmand ca s-au produs in hotel; proprietarul hotelului respectiv se va grabi sa aplaneze ,,conflictul" si sa-l despagubeasca pe ,,clientul nemultumit" pentru ca scandalul sa nu ia amploare si astfel sa fie cunoscut de alti clienti.

O infractiune cu pondere insemnata, savarsita in domeniul afacerilor este inselaciunea, fie in paguba avutului public, fie in paguba avutului privat.In multe cazuri solutionate se adevereste ceea ce spunea marele intelept Seneca: ,, Inselaciunea invaluie intotdeauna delictul intr-o aparenta legalitate: ceea ce se vede este legitim; ceea ce st[ ascuns este ]n;el[tor". Acest adevar il gasim si in cazurile aflate in atentia politiei in ultimii ani sub aspectul cercetarilor.

Trebuie facuta distinctia la nivelul elementelor constitutive ale infractiunii de inselaciune si a modurilor de operare intre diferitele variante ale incriminarii pentru corecta incadrare juridica:

 fapta de a participa, in baza unei intelegeri prealabile la licitatia unor bunuri oferind preturi reduse, cu scopul ca un alt ofertant sa le poata obtine la un pret apropiat celui de pornire, constituie infractiunea de inselaciune in paguba proprietarului bunurilor licitate prevazute de art.215 alin.

obtinerea unui credit pentru asigurarea unor activitati ale societatii comerciale beneficiare si depunerea imediata a banilor de catre administrator intr-un cont la purtator cu dobanda mai mare, in beneficiul sau propriu, urmata de restituirea imprumutului numai prin executare asupra bunurilor cu care s-a garantat, constituie infractiune de inselaciune in conventii prevazuta in art.215 alin.3 Cod penal;

constituie infractiune de inselaciune prevazuta in art.215 alin.4 Cod penal emiterea cecului de catre titularul contului la institutia de credit; folosirea cecului fara acoperire de o alta persoana decat titularul,pentru inducerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii unui contract constituie infractiune de inselaciune in conventii prevazuta in art.215 alin.1, 2 si 3 Cod penal;

emitera unui cec, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista, la data emiterii, provizia sau acoperirea necesara, constituie infractiune prevazuta in art.84 alin.1, pct.2 din Legea nr.59/1934, afara de cazul an care fapta constituie o infractiune sanctionata cu o pedeapsa mai grea;

 emiterea unor cecuri asupra unei banci,in scopul achizitionarii unor cantitati de tigari, in baza unui contract incheiat cu firma producatoare, stiind ca pentru valorificarea lor nu exista provizia necesara, constituie, pe langa infractiunea prevazuta de art. 282 Cod penal si infractiunea prevazuta de art.215 alin.3 Cod penal,chiar daca, ulterior, in momentul decontarii cecurilor, care se facea la 7 - 21 de zile de la emitere, in cont se gasea un disponibil suficient pentru decontarea sumei, provenit din vanzarea marfurilor obtinute in modul aratat mai sus.

in practica s-a pus problema daca biletul la ordin poate fi un mijloc fraudulos prin care se savarseste infractiunea de inselaciune in contracte, in situatia in care cumparatorul, cu prilejul incheierii unui contract comercial de vanzare - cumparare, emite un bilet la ordin pe care il preda vanzatorului si care la termenul scadent este refuzat la plata pentru lipsa de disponibil.

Pentru a caracteriza un bilet la ordin ca fiind fraudulos, prin care se realizeaza latura obiectiva a infractiunii de inselaciune in contracte comerciale se impune constatarea relei credinte, a dolului emitentului.

In practica, existenta relei credinte a emitentului biletului la ordin ar putea fi retinuta in ipoteze ca:

- atunci cand emitentul, in momentul incheierii contractului comercial avea cont deschis la o unitate bancara care este inscrisa in calitate de tras in biletul la ordin, insa nu avea lichiditati in contul respectiv;

- cand la data scadentei inscrisa in biletul la ordin, nu avea mijloace banesti in contul trasului, intrucat nu a virat sumele necesare acoperirii debitului si nici nu avea posibilitatea reala de a alimenta contul cu diferite sume de bani;

emitentul biletului de ordin avea insemnate datorii fata de mai multi creditori, astfel incat in situatia in care posesorul biletului la ordin ar proceda la executarea acestuia, aceasta executare nu si-ar atinge finalitatea datorita lipsei previzibile de lichiditati.

In aceste situatii, biletul la ordin dobandeste la scadenta, prin refuzul la plata pentru lipsa de disponibil banesc, caracterul de mijloc frauduloa, care evidentiaza intentia frauduloasa a emitentului (imprejurare ce tebuie dovedita), realizandu-se astfel latura subiectiva a infractiunii.

Infractiunea se consuma in momentul in care, biletul la ordin ajuns la scadenta a fost refuzat la plata pentru lipsa de disponibilitati banesti.

2. Tipuri de inselaciune cu reglementare noua in domeniul informatic

In varianta de modificare a Codului penal, alaturi de incriminarea inselaciunii intr-un continut modificat, se regaseste si incriminarea unor delicte informatice in art.445, infr. de fals informatic si in art.446 cea de frauda informatica.

Elementul material al primeia se realizeaza prin introducerea neautorizata de date, ajungandu-se la o situatie ce corespunde fabricarii unui document fals, precum si prin alterarile ulterioare, corespunzand falsificarii unui document autentic.Un caz tipic de fals informatic a fost cel al unui Patrick J. Schleibeaum, fost director financiar (CFO) la firma producatoare de discuri dure Miniscribe Corp. Acesta a fost gasit vinovat de falsificarea rezultatelor financiare ale firmei ai de folosirea acestor date false pentru o mai buna pozitionare a firmei la Bursa si condamnat la 10 ani inchisoare si plata unei amenzi de 500.000 USD.

In 1989, s-a descoperit ca Miniscrib a livrat clientilor, mai ales distribuitorilor, caramizi, in loc de discuri dure. Acestia au returnat caramizile, retururile fiind inregistrate in actele contabile ca discuri dure. Aceasta practica a dus, timp de mai multe trimestre, la umflarea artificiala a cifrei de afaceri a firmei si la raportarea unor beneficii inexistente, ceea ce a determinat cresterea actiunilor la Bursa.

Elementul material al infractiunii prev. de art.446 din C.pen. consta in

• a introduce date informatice
• a modifica date informatice;
• a sterge date informatice;
• a restrictiona accesul de date informatice;
• a impiedica functionarea unui sistem informatic.

Prin impiedicarea functionarii unui sistem informatic trebuie sa intelegem realizarea

oricarui act care are drept consecinta imposibilitatea utilizarii, partial sau total, temporar sau permanent, a respectivului sistem. Spre exemplu, faptuitorul reuseste sa modifice informatiile din baza de date a unei banci, determinand, astfel, transferul unei anumite sume de bani din contul unei persoane in contul propriu sau contul unui tert si blocand cu aceasta ocazie sistemul de date al bancii.

In Romania o frauda informatica in valoare de 20 milioane de lei a fost realizata la Banca Agricola, sucursala Cluj, in iulie 1995. Frauda a fost comisa de inculpatul B.I., sef al biroului de informatica. Pe 1 iunie 1995, acesta a majorat in mod artificial rulajul debitor al contului cu numarul 9011, care viza cheltuieli privind dobanzile bonificate de la agentii economici, cu suma de 20 milioane lei, dupa care i-a transferat intr-un cont fictiv, pe calculator. Ulterior, pentru a putea scoate banii din banca, i-a cerut prietenului sau M.P., patron al unei societati comerciale din Cluj-Napoca, sa-i permita folosirea contului sau, deschis tot la Banca Agricola, explicandu-i acestuia ca urmeza sa primeasca o suma de bani de la un prieten din Timisoara.

Dupa un timp, B.I. se razgandeste, renunta la ,,varianta Timisoara" si, pentru mai multa credibilitate, pe 11 iulie, intocmeste in fals un ordin de plata pe numele Bancii Agricole, sucursala Arad, indicand chiar un platitor fictiv, iar ca beneficiar il trece pe prietenul sau M.P., in al carui cont 45970721 transfera cele 20 milioane de lei. Pe 12 iulie, B.I. efectueaza mai multe operatii, cu intentia de a pierde urma celor 20 milioane de lei, cerandu-i prietenului sau sa le ridice el pe 14 iulie si sa i le inmaneze.