Situatia copilului conceput in timpul casatoriei dar nascut dupa incetarea ori desfacerea casatoriei, declararea nulitatii sau anularea casatoriei

Situatia copilului conceput in timpul casatoriei dar nascut dupa incetarea ori desfacerea casatoriei, declararea nulitatii sau anularea casatoriei

La analiza situatiei copilului conceput in timpul casatoriei, dar nascut dupa incetarea, desfacerea, declararea nulitatii sau anularea ei, trebuie pornit de la textul art. 53 alin. 2 Codul Familiei care prevede: "copilul nascut dupa desfacerea, declararea nulitatii sau anularea casatoriei are ca tata pe fostul sot al mamei, daca a fost conceput in timpul casatoriei si nasterea sa a avut loc inainte ca mama sa fi intrat intr-o noua casatorie".

De aici rezulta doua cerinte de aplicare a acestei prezumtii si anume:

a)      se cere ca nasterea copilului sa fi avut loc la cel mult 300 de zile de la data incetarii, desfacerii sau desfiintarii casatoriei;

b)      se cere expres ca mama copilului sa nu fi intrat intr-o noua casatorie, atunci " se va aplica prezumtia de paternitate prevazuta la art. 53 alin. 1 Codul Familiei, tatal copilului fiind sotul mamei din noua casatorie timpul caruia s-a nascut".

In situatia in care copilul s-a nascut dupa "constatarea sau anularea casatoriei, se considera conceput in timpul casatoriei, deoarece in privinta lui nulitatea nu produce nici un efect".

Exista insa si situatia in care actualul sot al mamei tagaduieste cu succes paternitatea. Atunci, tata copilului va fi fostul sot al mamei. Dar daca si acesta ar reusi intr-o actiune in tagada paternitatii, copilul va deveni retroactiv copil din afara casatoriei.

In vechiul cod civil roman de la 1865 era prevazuta doar o singura prezumtie de paternitate, iar ea se intemeia pe conceptia copilului in timpul casatoriei (art. 286). Ca urmare, copilul care s-a nascut in timpul casatoriei, dar inainte de implinirea a 180 de zile de la data incheierii acesteia, nu se bucura, cu unele exceptii, de beneficiul prezumtiei de paternitate. Aceste exceptii erau prevazute la art. 288 a Codului Civil de la 1865 care prevedea ca: " Barbatul nu va putea tagadui paternitatea copilului nascut inainte de 180 de zile de la data casatoriei, in urmatoarele cazuri:

1. daca a stiut mai inainte de casatorie ca femeia este insarcinata;
2. daca a asistat , cand s-a facut actul de nastere si daca acel act este subscris de el sau contine declaratiunea sa, ca nu stie subscrie"

Dupa cum li se aplica   sau nu prezumtia de paternitate, copiii erau numiti legitimi sau nelegitimi, cu precizarea ca acestia din urma puteau fi legitimati in anumite cazuri prevazute de art. 394 Codul familiei de la 1865.

Astfel: "copiii nascuti sau conceputi afara din casatorie, vor fi legitimati prin casatoria facuta dupa nastere intre tatal si mama lor cand acestia ii vor recunoaste fie prin actul de nastere, fie prin act autentic anterior casatoriei, fie prin actul chiar de casatorie".