Testamentul secret (mistic)

Testamentul secret (mistic)

Din prevederile art. 864 C. civ. rezulta ca testamentul mistic sau secret este acela care fiind scris de catre testator sau de catre alta persoana, dar semnat de testator, strans si sigilat este prezentat judecatoriei pentru efectuarea formalitatilor de suprascriere reglementate de lege.

Testamentul mistic este, dupa cum se poate observa, o forma intermediara intre testamentul olograf si cel autentic caci avem de a face, pe de o parte, cu un inscris sub semnatura privata (dispozitiile testamentare) si un inscris autentic (suprascrierea realizata de judecator). Asa fiind el imprumuta avantajele si dezavantajele de la cele doua forme de testament precizate. Astfel: asigura secretul dispozitiilor testamentare, poate fi utilizat numai de catre persoanele care stiu scrie si citi (art. 865 C. civ.), iar in ce priveste forta sa probanta, dispozitiile testamentare au forta probanta a actului sub semnatura privata, iar actul de suprascriere are forta probanta pana la inscrierea in fals. El este aproape inutilizabil in practica caci testatorul fie redacteaza un testament olograf singur, fie, daca recurge la autoritati, face un testament autentic.

Testamentul mistic poate sa fie scris de catre testator sau de catre o alta persoana, sau poate fi dactilografiat dar, in toate cazurile, trebuie sa fie semnat de catre testator.

El trebuie apoi strans, sigilat si prezentat judecatorului delegat pentru efectuarea actului de suprascriere, potrivit art. 864 C. civ. Daca testamentul nu a fost sigilat in mod corespunzator, astfel incat s-ar putea inlocui, testamentul acesta va fi declarat nul. Judecatorul caruia i se prezinta testamentul intocmeste un proces-verbal prin care se constata prezentarea testatorului, faptul ca a fost identificat si declaratia acestuia ca testamentul reprezinta vointa sa si ca a fost semnat de catre el. Cand testatorul nu poate vorbi declaratia ca testamentul este al sau o va face in scris "in capul actului de subscriptie" (art. 866 C. civ.). Actul de suprascriere va fi semnat de catre testator si de catre judecator, iar data testamentului va fi aceea din actul de suprascriere. Daca testatorul nu poate semna actul de suprascriere din cauze ulterioare datei redactarii si semnarii testamentului se va face mentiune despre aceasta in procesul-verbal. Potrivit art. 864 alin. 8 C. civ. procesul-verbal de suprascriere trebuie intocmit fara intrerupere prin aceasta legiuitorul cautand sa inlature pericolul inlocuirii testamentului. Testamentul poate fi pastrat atat de catre testator, sau de catre o alta persoana dar si de catre judecatoria la care s-au efectuat formalitatile de suprascriere. Ulterior decesului testatorului formalitatile necesare sunt la fel ca in cazul testamentului olograf.

In cazul in care formalitatile reglementate de lege nu au fost respectate testamentul mistic va fi, potrivit art. 886 C. civ., lovit de nulitate absoluta. Inscrisul testamentar ar putea reprezenta, intr-o atare situatie, un testament olograf, daca a fost scris, semnat si datat in intregime de catre testator.