ASISTENTII JUDICIARI

ASISTENTII JUDICIARI

Institutia asistentilor judiciari este o institutie relativ noua, ea fiind introdusa in legislatia noastra doar cu prilejul modificarii legii de organizare judecatoreasca. Legiuitorul urmarit atunci sa aplice si in aceasta materie principiul reprezentarii sindicatelor si a patronatului, spre a da expresie coordonatelor principale ce trebuie sa stea la baza dialogului social si al democratizarii justitiei.

Potrivit art.17 alin.1 din legea 92/1992, cauzele privind conflictele de munca se judeca in prima instanta, cu celeritate, de catre complete formate din doi judecatori, asistati de doi magistrati consultanti.

Dispozitiile anterioare ale art.17 alin 1 din legea de organizare judecatoareasca erau foarte explicite cu privire la faptul ca asistentii judiciari aveau aceleasi drepturi ca si judecatorii in privinta modului de elaborare a sentintei.

Sesizata cu o exceptie de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.17 alin.1, Curtea Constitutionala a statuat caaceste dispozitii nu sunt in concordanta cu legea noastra fundamentala. Instanta constitutionala a apreciat ca participarea asistentilor judiciari la solutionarea cauzelor, cu vot deliberativ, este contrara principiului impartialitatii justittiei, deoarece ei nu sunt, asmenea judecatorilor, in slujba legii, ci reprezinta organizatii interesate in modul de solutionare a cauzeor la judecarea carora participa.

Pe de alta parte, asistentii judiciari nu prezinta garantiile de independenta stabilite prin Constitutie in cazul judecatorilor. Astfel, ei nu sunt inamovibili si nici nu li se interzice sa exercite alte functii publice sau private ori sa faca parte din partide politice.

In aceste conditii, asistentii judiciari pot fi expusi presiunilor si influentelor din partea organizatiilor pe care le reprezinta, a partidelor din care eventual fac parte sau a altor factori straini actului de justitie. Asistentii judiciari nu sunt independenti, iar lipsa lor de independenta afecteaza insasi independenta justitiei.

O observatie particulara se impune in privinta abaterilor privind nerespectarea in mod repetat a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor.

Asemenea abateri disciplinare sunt mai greu de savirsit de catre asistentii judiciari, intrucit ei nu au aputere decizinala in luarea masurilor la care se refera textele mentionate, astfel incit, este dificil de conceput o culpa in sarcina lor.

Din punct de vedere al sanctiunilor disciplinare, se remarca faptul ca, revocarea din functia de conducerea ocupata si excluderea din magistratura, nu sunt aplicabile asistentilor judiciari.

Sanctiunile disciplinare pot fi aplicate asistentilor judiciari numai de catre ministrul justitiei. Impotriva sanctiunilor disciplinare aplicate asistentilor judiciari de ministrul justitiei, se poate face contestatie, in termen de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii, la sectia de conteicios administrativ si fiscal a curtii de apel in circumscriptia careia functioneaza cel sanctionat. Hotarirea pronuntata de instanta competenta este definitiva.

Sanctiunile aplicate asistentilor judiciari si eliberarea din functie a acestora se comunica Consiliului Economic si Social si ministrului justitiei.

Auxiliarii justitiei

Activitatea de solutionare a cauzelor civile si penale ori de alta natura nu se realizeaza de catre judecatori, numai cu participarea partilor principale. In materie penala si uneori chiar civila, este necesara in unele cazuri si participarea procurorului.

Obiectul investigatiilor este consacrat persoanelor care participa in diferite calitati la ctivitatea judiciara si care sunt cunoscute sub denumirea traditionala de auxiliari sau parteneri ori colaboratori ai justitiei. Toate aceste persoane contribuie, uneori intr-o maniera semnificativa, la solutionarea procesului civil sau penal.

Unele dintre aceste persoane sprijina activitatea judecatorului in indeplinirea sarcinilor sale. Asa este cazul personalului administrativ al instantei: grefieri, secretari, aprozi, agenti procedurali etc. O a doua categorie de persoane este acea care consilieaza partile in desfasurarea procedurii si sprijina activitatea lor. Este cazul mandatarilor, avocatilor, executorilor judecatoresti.

Toti acesti auxiliari ai justitiei nu sunt legati prin functiuni de aceeasi natura fata de instanta de judecata sau fata de autoritatea judicara. Numai unii dintre acestia apartin autoritatii judecatoresti, in calitate de functionari, cum sunt grefierii, secretarii sau agentii proprii ai instantei. Altii apartin unor profesii liberale, cum este cazul avocatilor, notarilor sau executorilor judecatoresti. In sens larg, toate aceste persoane formeaza categoria auxiliarilor justitiei.

Avocatii

Avocatura este o institutie cu o indelungata traditie istorica. Originea avocaturii este plasata, de majoritatea autorilor, in Roma, unde a cunoscut cea mai frumoasa epoca a istoriei sale.

Institutia avocaturii este atribuita lui Romulus, in a carui epoca functionau patronii, ei aveau misiunea de a asista, in forma gratuita, pe justitiabili.

In epoca legis-actiunilor, patronii au fost utilizati numai de catre patricieni. Ulterior, in perioada procedurii formulare, avocatura a dobindit valentele unei adevarate profesiuni. In aceasta epoca avocatura a incetat sa fie un serviciu gratuit. Ea a inceput sa fie exercitata de adevarati jurisconsulti, numiti advocati. De aici provine si denumirea actuala a persoanelor ce exercita functia de aparare in fata organelor judiciare.

In epoca lui Justinian avocatura era organizata in colegii si corporatii cu caracter profesional. Functia avocatiala era retribuita prin plata de onorarii.

In istoria avocaturii s-a manifestat si o tendinta semnificativa pentru a fi prezentata in aceasta schita evolutiva a institutiei. Luind in considerar rolul esential al functiei avocatiale in administarea justitiei s-a evocat si posibilitatea organizarii unei magistraturi avocatiale similare ordinului judecatoresc.

In tara noastra, organizarea avocaturii incepe o data cu adoptarea Regulamentelor Organice. Pe baza lor se constituie in Muntenia si Moldova cite un corp restrins de avocati, care la inceput erau salariati de stat si functionau pe linga instantele penale. Avocatura a fost organizata pe baze moderne printr-o lege din anul 1864. modelul noii legislatii a fost cel francez. Reglementarea impusa in anul 1864 stabilea ca avocatura poate fi exercitata numai de persoanele care detin diploma de studiu dreptului de la una din facultatile de drept romane sau straine.

Legislatiei adoptate in anul 1864 i s-a adus succesive imbunatatiri prin actele normative promulgate la inceputul acestui secol. In prezent, s-a revenit la sistemul de organizare democratica a avocaturii. Actuala reglementare este consacrata in legea nr.51/1995.

Principiile organizarii si executarii profesiei de avocat au fost detaliate in Statul adoptat de Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania la data de 30 seprembie 1995. legea nr.51/1995 a suferit modificari succesive, cea mai importanta, de data recenta, fiind realizata prin legea nr.255/2004.

Avocatul este persoana, care avind o calificare juridica superioara, asigura apararea justitiabililor in fata instantelor judecatoresti sau altor autoritati publice, in conditiile determinate de lege. Rolul avocatului nu poate fi redus la apararea intereselor legitime ale justitiabililor in fata organelor judiciare.

In tarile civilizate avocatura a fost cu scopul de a asigura persoanelor implicate intr-un proces o aparare corespunzatoare. Rolul avocatului nu poate fi redus la functia de reprezentare sau asigurare a justitiabililor. El este unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai judecatorului, el poate contribui intr-o maniera decisiva la o corecta stabilire a faptelor, la interpretarea adecvata a legii aplicabile conflictului dedus judecatii, si in final, la pronuntarea unei hotariri temeinice si legale.

In lipsa avocatului, judecatorul ar putea intimpina adeseori dificultati in determinarea adevarului. Avocatul se interpune intre parte si judecator, iar prin activitatea sa permite instantei sa se afle deasupra duelului dintre parti si sa-si pastreze obiectivitatea necesara. El prezinta judecatorului cererile partilor si faciliteaza administrarea materialului probatoriu pertinent si concludent in solutionarea cauzelor.

Scopul exercitarii profesiei de avocat il constituie apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice. In exercitatea profesiei, avocatul este dator sa actioneze pentru asigurarea liberului acces la justitie si a dreptului la un proces echitabil.

Principala functie a avocatului este acea de reprezentare a justitiabililor. O alta functie este si cea de colaborare cu organele judiciare, foarte sugestiv determinata inart.4 alin.1 din statutul profesiei de avocat.

Realizarea celor doua functii pare sa fie ireconciliabila. Aparent numai cele doua functii sunt antagoniste. In realitate, apararea intereselor justitiabililor nu trebuie pusa in antiteza cu obiectivele majore ale justitiei. Functia principala a avocatului este si va ramine aceea de aparare a intereselor legitime ale justitiabililor. Din acest punct de vedere, se poate sustine ca avocatii indeplinesc o functie de interes privat; avocatii sunt auxiliari ai partilor.

Functia de colaborare cu justitia nu este mai putin importanta, desi trebuie sa recunoastem ca aceasta nu apare, adeseori, in prim planul activitatii avocatiale. Ea este considerata ca o functie de interes public, iar avocatul ca un auxuliar al justitiei sau un partener ori colaborator al judecatorului.

Realizarea unui echilibru intre cele doua functii nu este adeseori usor de realizat. Interese uneori convergente fac totusi dificila o armonizare posibila si deopotriva necesara.

Arminizarea functiilor avocatiabile depinde de modul in care avocatul intelege sa-si indeplineasca obligatiile profesionale. Pentru aceasta, avocatul trebuie sa dea dovada de o temeinica pregatire profesionala., de o profunda cunoastere a doctrinei si jurisprudentei, de o verticalitate morala incontestabila, respect fata de lege si pasiune pentru adevar.

Istoria avocaturii a ilustat, prin nume a caror celebritate este cunoscuta onorabilitatea si prestigiul profesiei de avocat. Un Cicero in Roma, Demostene, Pericle si Socrate in Grecia, Alexandre Millerand in Franta, au facut parte din elita avocaturii. Si la noi in mod stralucit de Take Ionescu, Barbu Delavrancea, Mircea Manolescu, Ionel Teodoreanu, Alexandru Djuvara si de Istrate Micescu.

Structurile organizatorice ale avocaturii

1. Principiile organizatorice si functionale ale avocaturii

Potrivit art. 1 din legea nr.51/1995, profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome, in conditiile legii si ale statutului profesiei.

Actuala legislatie nu realizeaza o sistematizare a principiilor organizatorice ale avocaturii. Totusi, aceste principii nu se confunda cu acelea ale exercitarii profesiei de avocat. Lipsa unei atare sistematizari se explica tocmai datorita interdependentei dintre cele doua categorii de principii.

Pot fi apreciate ca principii de baza ale organizarii avocaturii: autonomia barourilor, existenta unor structuri democratice de organizare a avocaturii si colegialitatea organelor de conducere:

a.       principiul autonomiei barourilor - avocatura este organizata intr-o structura proprie, autonoma fata de toate celelalte autoritati publice. Exercitarea avocaturii ar fi greu de conceput in lipsa unui asemenea principiu.

b.       principiul organizarii avocaturii in structuri democratice - elementul organizatoric de baza al avocaturii este baroul. Acesta este alcatuit din totalitatea avocatilor dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti. Sediul baroului este in orasul de resedinta al judetului, rspectiv in municipiul Bucuresti.

Baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu. Contributia avocatilor la alcatuirea bugetului este stabilita de consiliul baroului. Organele de conducere ale baroului sunt: adunarea generala, consiliul si decanul.

Adunarea generala este constituita din totalitatea avocatilor inscrisi in tabloul baroului, cu drept de exercitare a profesiei. Ea are urmatoarele atributii:

stabileste masuri pentru exercitarea profesiei in baroul respectiv

alege si revoca decanul, membrii comisiei de cenzori si pe cei ai comisiei de disciplina

alege delegatii baroului la Congresul avocatilor

aproba proiectul de buget al baroului

da decarcare consiliului cu privire la activitatea si gestiunea sa.

Consiliul baroului este format din 5 pina la 15 membri, alesi pe o perioada de 4 ani. Decanul si prodecanul se includ in acest numar.

Art. 53 alin.2 din legea nr.51/1995 stabileste urmatoarele atributii ale consiliului:

adopta hotariri pentru aplicarea si respectarea prevederilor legii de organizare a profesiei si ale statutului

aduce la indeplinire hotaririle Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si ale adunarii generale a baroului

intocmeste, modifica si da publicitatii tabloul anual al avocatilor

adopta masuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar si deontologic, pentru solutionarea sesizarilor si reclamatiilor, in conditii prevazute de lege si statut

verifica si constata indeplinirea conditiilor legale ale cererilor de insciere in profesie ti aproba primirea in profesie cu examen sau cu scutire de examen

hotaraste asupra starii de incompatibilitate si asupra ridicarii acesteia

solutioneaza cererile de transfer in conformitate cu prevederile legii si ale statului

verifica si constata daca actele privind constituirea, modificarea si schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum si conventiile de grupare sau de conlucrare profesionala indeplinesc conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei

coordoneaza activitatea filialelor sau sucursalelor Casei de Asigurari a Avocatilor din raza de competenta

organizeaza si indruma activitatea serviciilor de asistenta juridica din judet

sesizeaza comisia de disciplina cu judecarea abaterilor avocatilor

suspenda avocatii din exercitiul profesiei pe durata neplatii taxelor si contributiilor prevazute de lege, daca acestea nu sunt achitate in termen de 3 luni de la scadenta lor

solutioneaza contestatiile impotriva deciziei decanului privind onorariile

stabileste cota de contributie a avocatilor la bugetul baroului, accepta donatiile si legatele facute baroului

aproba statul de functii si angajeaza personalul baroului

intocmeste proiectul de buget anual, pe care il supune adunarii generale si administreaza patrimoniul baroului

prezinta anual adunarii generale, spre aprobare, raportul sau de activitate si al ddecanului, de gestiune curenta si de gestionare a patrimoniului baroului

alege pe prodecanul baroului

solutioneaza plingerile si contestatiile impotriva deciziilor decanului baroului

indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarite de Consiliul U.N.B.R. si date in competenta sa.

Decanul baroului are unele atributii de reprezentare si de administratie. Aceste atributii se refera la:

a.      reprezentarea baroului in raporturile cu persoanele fizice si juridice din tara si strainatate

b.      convocarea si prezidarea sedintelor consiliului

c.       aprobarea cererilor de asistenta gratuita

d.      exercitarea cailor de atac impotriva hotaririlor comisiei de disciplina si impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevazute cai de atac

e.      incuviintarea efectuarii de cheltuieli pentru barou

f.        adoptarea de masuri privind conducerea baroului, cu exceptia acelora ce sunt de competenta adunarii generale sau a consiliului.

Prodecanul il inlocuieste pe decan la cererea sau in absenta acestuia.

Uniunea Nationala a Barourilor din Romania este formata din toate barourile din Romania si are sediul in capitala tarii. Uniunea este persoana juridica de interes public, are patrimoniu si buget propriu.

U.N.B.R. are urmatoarele organe de conducere:

Congresul avocatilor

Consiliul U.N.B.R.

Comisia permanenta a U.N.B.R.

Presedintele U.N.B.R.

Congresul avocatilor este constituit din delegati ai fiecarui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statut si din membri ai Consiliului. Forul suprem al avocatilor se intruneste anual in sesiune ordinara, la convocarea consiliului. Consiliul, la solicitarea a cel putin o treime din numarul barourilor, este obligat sa convoace congresul in sedinta extraodinara.

Atributiile congresului sunt diverse:

1. alege Comisia centrala de cenzori si Consiliul de conducere al Casei de Asigurari a Avocatilor
2. face propunei autoritatilor cu drept de initiativa legislativa privind profesia de avocat
3. adopta si modifica statutul profesiei si statutul Caesei de Asigurari a Avocatilor, in conformitate cu prevedirile legii si pe baza proiectelor intocmite de consiliu U.N.B.R.
4. adopta hotariri privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea pregatirii profesionale si respectarea regulilor deontologice ale profesiei
5. alege si revoca pe membrii Comisiei centrale de disciplina
6. aproba bugetul anual al Casei de Asigurari a Avocatilor si executia bugetara anuala
7. aproba bugetul anual al U.N.B.R. si executia bugetara anuala a acestuia si stabileste cota de contributie a barourilor la formarea bugetului U.N.B.R.

Consiliul Uniunii este organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din Romania care:

1. asigura activitatea permanenta a U.N.B.R.
2. duce la indeplinire hotaririle Congresului avocatilor
3. rezolva orice problema interesind profesia de avocat intre sesiunile Congresului, cu execptia acelora care sunt date in competenta Congresului avocatilor
4. exercita controlul asupra activitatii si asupra hotaririlor Comisisie permanente a U.N.B.R.
5. organizeaza examenul de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba ramna ale avocatilor straini
6. organizeaza si conduce activitatea Institutului National de Pregatire si Pefectionare Profesionala a Avocatilor, constituit ca persoana juridica de drept privat nonprofit si care nu face parte din sistemul national de invatamint si nu este supus procedurilor de autorizare si acreditare
7. adopta hotariri in toate problemele privind pregatirea si perfectionarea profesionala a avocatilor, precum si recomandari privind relatiile dintre barouri
8. asigura caracterul unitar al examenelor de primire si de definitivare in profesie
9. organizeaza si supravegheaza seviciul statistic general al U.N.B.R.
10. organizeaza si editeaza publicatiile U.N.B.R. si sprijina publicatiile barourilor
11. intocmeste proiectul de buget al U.N.B.R. si il supune spre aprobare Congresului avocatilor, precum si executia bugetara anuala a bugetului U.N.B.R.
12. intocmeste raportul anual de activitate si de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. si le supune spre aprobare Congresului avocatilor, staruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. si executarea de catre barouri a hotaririlor adoptate de Congresul avocatilor si de Consiliul U.N.B.R.
13. alege si revoca presedintele si vicepresedintii U.N.B.R. si membrii sai, avocati cu o vechime mai mare de 10 ani in profesie, pentru un mandat de 4 ani
14. verifica legalitatea si temeinicia deciziilor de primire in profesie, date de catre consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate
15. anuleaza hotaririle barourilorpentru cauze de nelegalitate si rezolva plingerile si contestatiile facute de lege si de statutul profesiei
16. infiinteaza Casa Centrala de Credit si Ajutor a Avocatilor si controleaza activitatea acesteia
17. coordoneaza activitatea Casei de Asigurari a avocatilor si adopta regulamentul acesteia
18. acorda, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de presedinte de onoare al U.N.B.R.
19. indeplineste alte atributii prevazute de lege si adopta hotariri in interesul profesiei.

Comisia Permanenta se constituie din 15 membri, dintre care 5 din Baroul municipiului Bucuresti si 10 din celelalte barouri din tara.

C.P. are urmatoarele atributii:

1. este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanenta si de legatura cu barourile Uniunii
2. duce la indeplinire hotaririle Congresului avocatilor si ale Consiliului U.N.B.R. si supravegheaza executarea acestor hotariri de catre barouri, adoptind decizii corespunzatoare
3. organizeaza serviciile Consiliului si serviciile proprii si angajeaza personalul acestora
4. asigura executia bugetara si urmareste realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.
5. accepta donatiile si legatele facute U.N.B.R.

Presedintele Uniunii are atributii de reprezentare si de administratie, cum ar fi:

1. reprezinta U.N.B.R. in relatiile cu persoane fizice si juridice din tara si strainatate
2. incheie conventii, acorduri si contracte in numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului
3. convoaca si conduce sedintele Consiliului Uniunii si ale Comisiei permanente
4. ordoneaza actele Consiliului si ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.
5. supravegheaza relatiile dintre structurile centrale ale profesiei si barouri, precum si relatiile dintre barouri
6. acorda sprijin si ajutor barourilor in relatiile lor cu autoritatile centrale si locale
7. vegheaza la asigurarea conditiilor corespunzatoare de desfasurare a activitatii avocatilor la instante judecatoresti si la organele de urmarire penala.

c.        Colegialitatea organelor de conducere - organele de conducere ale barourilor si ale Uniunii isi desfasoara activitatea de baza principiului colegialitatii.

Astfel, adunarea generala a baroului este legal constituita cu participarea majoritatii membrilor sai. Daca numarul legal nu se poate intruni, prezidiul adunarii generale, de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala in termen de cel mult 15 zile. Hotaririle se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea prevede alt cvorum de sedinta si de vot.

Consiliul baroului lucreaza in mod legal doar in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai. Hotaririle se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti.

Principii asemanatoare sunt adoptate de legiuitor si in legatura cu organele de conducere ale Uniunii. Astfel, Consiliul uniunii lucreaza legal in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotariri cu votul majoritatii membrilor prezenti. Aceleasi reguli se aplica si Comisiei permanente.

Formele de exercitare a profesiei de avocat

Potrivit prevederilor art.5 din legea nr.51/1995 si art.16-26 din Statut, frofesia de avocat se exercita, la alegere, intr-una din urmatoarele forme:

1. cabinet individual
2. cabinetul asociat
3. societatea civila profesionala
4. societatea civila profesionala cu raspundere limitata.

Avocatul este liber sa opteze si sa-si schimbe optiunea pentru una din formele de exercitare a profesiei prevazute de lege. Acesta nu poate activa concomitent in mai multe forme de exercitare a profesiei.

Potrivit prevederilor art.172 din Statut, toate formele de exercitare a profesiei de avpcat sunt supuse urmatoarelor principii:

1. patrimoniul comun este afectat exclusiv activitatii profesionale si are regimul patrimoniului de afectatiune profesionala;
2. titularul cabinetului individual si avpcatul asociat nu pot presta activitati profesionale in afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;
3. avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat in cadrul profesiei;
4. avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat in cadrul profesiei;
5. avocatul salarizat in interiorul profesiei si avocatul colaborator nu pot activa, in aceeasi calitate, in mai multe forme de exercitare a profesiei;
6. avocatul colaborator si avocatul salarizat in interiorul profesiei nu au drept la clientela proprie;
7. obligia de a comunica de indata baroului, in scris, modificarile privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atit avocatului cit si titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate, societatilor civile profesionale sau al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata;
8. formele de exercitare a profesiei se individualizeaza prin denumire, conform prevederilor legii si ale prezentului statut, in cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini se pot utiliza, la alegere, denumirea si numele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate.

Cabinetele individuale

Potrivit reglementarii date de legea nr.51/1995, in cadrul cabinetului individual isi exercita profesia un avocat definitiv titular, singur sau impreuna cu avocatii colaboratori. Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei; drepturile si obligatiile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate isi pastreaza caracterul personal si nu pot fi cedate.

Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati tehnico-economice in vederea exercitarii profesiei si isi pastreaza individualitatea in relatiile cu clientii. Cabinetul individual de avocat se infiinteaza in baza actului de infiintare a cabinetului individual de avocat inregistrat la barou si intocmit conform anexei nr.XXVIII din statut.

Relatiile dintre avocatul titular al cabinetului individual si avocatii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare incheiat in forma scrisa. Contractul ca cuprinde, in mod obligatoriu, mentiunile prevazute in anexa nr.IX din statut.

Cabinetele asociate

Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei. Avocatii din cabinetele asociate intra in relatii cu clientii in numele asocierii din care fac parte. Cabinetele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare.

Un cabinet asociat nu poate accepta o cauza sau un client, daca unul dintre cabinetele asociate se opune in mod justificat.

In cazul asocierii unui cabinet individual cu o societate civila profesionala, denumirea cabinetului individual asociat si de sintagma in asocier

Societatea civila profesionala

Societatea civila profesionala care contribuie in natura si/sau in numerar la constituirea unui patrimoniu de afectatiune in vederea desfasurarii activitatii profesionale. Ceilalti avocati in cadrul societatii civile profesionale fie in calitate de avocati colaboratori, fie in calitate de avocati salariati in cadrul profesiei.

Potrivit prevederilor art.7 alin.1 din lege, formele de exercitare a profesiei de avocat si cabinetele grupate vor fi individualizate prin denumire, dupa cum urmeaza:

a.        incazul cabinetului individual-numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;

b.        in cazul cabinetelor asociate-numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate;

c.        in cazul societatilor civile profesionale si al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata-numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate de avocati sau, dupa caz, societate civila de avocati cu raspundere limitata;

d.        in cazul cabinetelor grupate-numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.

Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile civile profesionale cu raspundere limitata pot avea si proprietate comuna. Avocatul poate schimba oricind forma de exercitare a profesiei, cu instiintarea baroului din care face parte. Avocatul nu isi poate exercita profesia, in acelasi timp, in mai multe forme de exercitare a acesteia.

Societatea civila profesionala cu raspundere limitata

Societatea civila profesionala cu raspundere limitata se constituie prin asocierea a cel putin 2 avocati definitivi aflati in exercitiul profesiei, are personalitate juridica si patriminiu propriu, avind ca obiect unic de activitate ecercitarea profesiei de avocat in conditiile art.3 din lege.

Dobindirea personalitatii juridice a societatii civile profesionale cu raspundere limitata are loc la data inregistrarii la barou a deciziei emise de catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se afla sediul ei principal. Societatea civila profesionala cu raspundere limitata se individualizeaza printr-o denumire specifica care cuprinde numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate civila de avocati cu raspundere limitata.

Actul constitutiv si statutul societatii civile profesionale cu raspundere limitata, incheiate in conditiile legii si statutului profesiei, sunt guvernate de legea civla. Orice modificare a actului constitutiv se poate face numai in scris, cu respectarea legii si a statului.

Societatea civila profesionala cu raspundere limitata dobindeste personalitate juridica la data inregistrarii ei la barou, in baza deciziei emise de catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se afla sediul sau principal. Societatea civila profesionala cu raspundere limitata este condusa de adunarea generala a asociatilor. Activitatea executiva este condusa de un avocat coordonator ales de majoritatea ales de majoritatea avocatilor asociati, care va avea competentele stabilite prin actul constitutiv si statutul societatii. Asociatul se poate retrage oricind din societate cu conditia de a notifica, in scris, celorlati asociati intentia de retragere cu cel putin 3 luni inainte.

Dobindirea calitatii de avocat

Potrivit prevederilor art.11 alin.1 din legea nr.51/1995, poate fi membru al barourilor din Romania cel care indeplineste urmatoarele conditii:

1. este cetatean roman si are exercitiul drepturilor civile si politice
2. este licentiat al unei facilitati de drept sau doctor in drept
3. nu se gaseste in vreunul dintre cazurile de nedeterminate prevazute de legea nr.51/1995
4. este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.

Poate fi primit in profesie, cu scutire de examen, la cerere:

a.      titularul diplomei de doctor in drept

b.      cel care pina la data primirii in profesia de avocat a indeplinit functia de judecator, procuror, norat public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel putin 10 ani si daca nu i-a incetat activitatea din motive disciplinare care il fac pentru profesia de avocat. Sunt exceptate persoanele care au detinut functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Pentru inscrierea la examen candidatul va depune dosarul de inscriere la

baroul in circumscriptia caruia doreste sa isi exercite activitatea. Cererile de primire in profesia de avocat se adreseaza decanului baroului respectiv. Dosarul va fi depus cu cel putin 25 zile inainte de datat examenului. El este obligat sa depuna o taxa de participare la examen, stabilita de consiliul baroului. Separat se va achita taxa de participare cuvenita U.N.B.R.

Avocatii stagiari

Stagiul reprezinta perioada premergatoare definitivarii in profesia de avocat si urmareste pregatirea profesu'ionala a avocatului la inceputul exercitarii profesiei. Durata stagiului este de 2 ani, calculata de la data inscrierii in Tabloul avocatilor.

Pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatilor stagiari se realizeaza prin:

1. indrumare si formare profesionala  continua in cadrul formei de executare a profesiei cu care avocatul stagiar se afla in raporturi contractuale de colaborare sau in calitate de salarizat in interiorul profesiei;
2. conferinte de stagiu organizate de Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor.

In afara indatoririlor legale, statutare si deontologice avocatul stagiar are urmatoarele indatoriri suplimentare:

1. sa isi perfectionare pregatirea profesionala teoretica si sa-si insuseasca tehnica de practica avocatiala;
2. sa participe la toate conferintele de stagiu organizate de consiliul baroului, sa pregateasca in scris subiectele conferintelor si lucrarile avocatiale repartizate de coordonatorul conferintelor de stagiu;
3. sa efectueze lucrarile avocatiale repartizate de avocatul indrumator si de serviciul de asistenta judiciara al baroului;
4. sa participe la toate manifestarile profesionale la care este convocat de catre organele de conducere ale profesiei;
5. sa desfasoare o activitate efectiva in profesie si sa anunte in scris orice motiv de suspendare a stagiului.

La sfirsitul fiecarui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notata cu note intre 1 si 10 de catre consilierul coordonator al stagiului, avindu-se in vedere lucrarile efetuate, participarea la dezbaterea temelor, precum si pezenta la conferintele de stagiu si la manifestarile baroului la care a fost convocat.

Consiliul baroului, evaluind notarea acordata de consilierul coordonator al stagiului precum si raportul avocatului indrumator si raportul coordonatorului serviciului de asitenta judiciara, pate dispune motivat prelungirea stagiului cu 1 an.

Avocatul stagiar poate efectua urmatoarele activitati:

1. consultatii si cereri cu caracter juridic
2. asistenta si reprezentare juridica in fata judecatoriilor, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei pulice si a institutiilor, precum si a altor persoane juridice, in conditiile legii.

Dupa promovarea examenului, candidatul dobindeste titlul profesional de avocat definitiv si va fi inscris in Tabloul avocatilor definitivi

Drepturile si indatoririle avocatului

Potrivit prevederilor art.28 din lege, avocatul are urmatoarele drepturi:

sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica, in temeiul unui contract incheiat in forma scrisa, care dobindeste data certa prin inregistrarea in registrul de evidenta. In lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate sa efectueze orice act specific profesiei pe care il considera necesar pentru promovarea drepturilor si intereselor legitime ale clientului;

formele de exercitare a profesiei se avocat au dreptul sa isi stabileasca sediul profesional numai in circumscriptia baroului in care sunt inscrisi in Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, oricare dintre avocati titulari sau asociati;

avocatul precum si clientul sau, au dreptul sa renunte la contractul de asistenta juridica sau sa il modofice de comun acord, in conditiile prevazute de statutul profesiei;

de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei in conditiile prevazute in lege si in statut;

pentru a ctivitatea saprofesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul procesual al clientului sau;

de a pastra secretul profesional;

de a avea propriul sistem de asigurari sociale;

de a avea contacte cu clientul sau ori de cite ori acest lucru se impune;

dreptul la sediu principal si secundar;

de a fi ocrotiti de lege in exercitarea profesiei, fara a putea fi asimilati functionarului public sau altui salariat;

avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, in forma adecvata si cu repsectarea prevederilor legii, in fata instantelor de judecata, a organelor de urmarire penala sau a altor organe administrative de justitie, daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea in acea cauza si sunt necesare stabilirii adevarului.

Principalele indatoriri ale avocatului sunt:

sa nu exercite profesia decit dupa emiterea deciziei de primire in barou si inscrierea pe Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei;

sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate sau din oficiu;

sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat;

sa depuna toate diligentele necesare pentru realizarea serviciului profesional pentru care a fost angajat;

sa pastreze secretul profesional;

sa isi decline calitatea si identitatea in fata autoritatilor si a altor avocati cu care intra in contact, cu prilejul indeplinirii actelor specifice profesiei;

sa respecte modalitatile de incetare a contractului de asistenta juridica;

sa asigure substituirea in cazul in care avocatul este impiedicat sa indeplineasca serviciul profesional la care s-a angajat;

sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala;

sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces;

ori de cite ori este necesar, in raport cu natura si cu dificultatea cauzei, avocatul este obligat sa depuna note de sedinta sau concluzii scrise, din proprie initiativa sau la cererea instantei de judecata;

sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou;

sa se asigure pentru raspunderea profesionala, in conditiile stabilite prin statutul profesiei.

Prin "raspundere profesionala" se intelege acoperirea daunelor efective de client si rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor legii, ale statutului si ale regulilor deontologice.

Suspendarea, transferul si incetarea calitatii de avocat

Potrivit art.27 din legea 51/1995 si art.49 din Statut, exercitarea profesiei de avocat se suspenda:

1. pe toata durata existentei starii de incompatibilitate
2. in temeiul unei hotariri judecatoresti sau disciplinare de interdictie temporara de a profesa
3. in caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a contributiilor profesionale catre barou, catre U.N.B.R.  si catre sistemul propriu de asigurari sociale timp de 3 luni de la scadenta acestora si pina la lichidarea integrala a datoriilor
4. la cererea scrisa a avocatului.

Avocatul impotriva caruia s-a dispus masura suspendarii este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la data comunicarii masurii sa isi asigure substituirea.

Transferul solicitat de avocat la un alt barou, pentru motive justificate, se va adresa in scris decanului baroului de la care doreste sa se transfere. Cererea de transfer va fi insotita de actele pe care se intemeiaza si de un certificat eliberat de baroul de la care se solicita transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale, disciplinare ale solicitantului si va atesta ca solicitantul a achitata la zi taxele si contributiile profesionale catre barou, U.N.B.R. si sistemul propriu de asigurari sociale.

Dupa verificarea de catre consiliul baroului a modului in care au fost respectate de catre petent, dispozitiile privind modul de organizare si functionare a formelor de exercitare a profesiei, rpecum si a conditiilor de primire in profesie, va emite o decizie cu privire la transfer ce se comunica solicitantului si baroului din care acesta face parte.

Decizia prin care s-a respins cerere de transfer va fi motivata si poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Calitatea de avocat inceteaza:

1. prin renuntare scrisa la exercitiul profesiei, avocatul este obligat sa finalizeze toate cauzele angajate sau sa asigure substituirea;
2. prin deces, cauzele acestuia vor fi preluate de catre colaboratorii ori asociatiidefunctului, iar in lipsa lor, de catre avocatii desemnati de coniliul baroului;
3. prin excluderea din profesie, ca sanctiune disciplinara;
4. in cazul in care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.

Incetarea calitatii de avocat se constata prin decizie a consiliului baroului si are drept consecinta radierea in cauza din Tabloul avocatilor.

Daca avocatul indeplineste conditiile de pensionare prevazute de lege, pe baza unui aviz medical anual privind mentinerea capacitatii fizice si psihice necesare exercitarii profesiei de avocat, va putea sa solicite continuitatea exercitarii profesiei. Cererea de continuare a exercitarii profesiei se solutioneaza de consiliul baroului.

Decizia de respingere a mentinerii in activitate poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Raspunderea disciplinara a avocatilor

Protectia onoarei si prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei si a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt indatoriri ale fiecarui avocat, incalcarea lor constituind abateri disciplinare grave.

Avocatul raspunde disciplinar pentru neresoectarea prevederilor legii avocaturii sau ale statutului, nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum orice fapte savirsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei.

Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sunt obligate sa inainteze consiliului baroului orice plingere facuta impotriva unui avocat si sa il instiinteze despre orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita impotriva unui avocat.

Instantele disciplinare sunt

1. comisia de disciplina a baroului
2. Comisia centrala de disciplina
3. Consiliul U.N.B.R., in plenul sau.

1. comisia de disciplina a baroului judeca, in prima instanta, in complet de 3 membri, abaterile disciplinare savirsite de avocatii inscrisi in cadrul acestuia, cu exceptia abaterilor savirsite de decan si de membrii Consiliului U.N.B.R.
2. In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Comisia centrala de disciplina este alcatuita din reprezentantii barourilor desemnati de adunarile generale ale acestora. Comisia de disciplina judeca:

ca instanta de fond, in complet de 3 membri, abaterile savirsite de membri Consiliului U.N.B.R. si de decanii barourilor;

in contestatie, in complet de 5 membri, contestatiile declarate de avocatul interesat, decanul baroului si de presedintele U.N.B.R. impotriva deciziilor pronuntate de comisiile de disciplina ale barourilor si a incheierilor prevazute la art.74 alin.1 si 2 din lege.

3. Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanta disciplinara, in plenul sau, mai putin cel in cauza, judeca recursurile declarate impotriva deciziilor pronuntate de Comisia centrala de disciplinara, ca instanta de fond, si a incheierilor prevazute la art.74 alin.1 si 2 din lege.

Constituie abateri disciplinare grave:

fapta savirsita de avocat, prin care se incalca dispozitiile legii, ale statutului profesiei, hotaririle obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului in care avocatul este inscris sau in care isi are sediul secundar si care este de natura sa prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocati;

nerespectarea secretului profesional referitor la orice spect al cauzei. Aceasta obligatie este absoluta si nelimitata in timp. Avocatul nu poate fi obligat in nici o circumstanta si de catre nicio persoana fizica sau juridica sa divulge secretul profesional, cu exceptiile prevazute de lege;

angajarea unui nou client, daca prin aceasta sunt dezvaluite secretele aflate de la un lat client, cu efecte prejudiciabile pentru acesta;

inceperea activitatii prin oricare dintre formele de executare a profesiei, inaintea obtinerii aprobarilor din partea consiliului baroului;

nerespectarea la Consiliul baroului a hotaririlor judecatoresti prin care au fost condamnati, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, prin care au fost declarati faliti fraudulosi sau prin care au fost condamnati definitiv pentru fapte savirsite in legatura cu exercitarea profesiei;

exercitarea profesiei de catre avocatul al carui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art.49 din statut, in perioada msurii suspendarii, constituie abatere disciplinara grava. Avocatul este dator sa incunostinteze de indata consiliul baroului despre orice situatie care ar putea duce la suspendarea exercitiului dreptului de a profesa,

eliberarea a mai mult de doua recomandari, indiferent daca recomandarea se refera la indrumarea efectiva a avocatului stagiar sau daca sprijina cererea acestuia pentru primirea in profesie ca avocat stagiar;

neindeplinirea obligatiilor de indrumare profesionala si de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar;

incalcarea obligatiei fostilor magistrati de anu pune concluzii la instantele la care au functionat, timp de 2 ani de la incetarea functiei detinute;

incalcarea obligatiei fostilor procurori de cadre de politie de a nu acorda asistenta juridica la nici un organ de urmarire penala din localitatea unde au functionat timp de 2 ani anteriori primirii in profesie;

nerespectarea interdictiei privind exercitarea la instanta de judecata sau la parchetul unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pina la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de magistrat;

folosirea de catre avocat de procedee incompatibile cu demnitatea profesiei in scopul dobindirii clientelei, in mod nemijlocit sau prin persoane interpuse;

folosirea mijloacelor de publicitate a formelor de exercitare a profesiei ca reclama cu scopul dobindirii de clientela, in alte conditii decit cele permise de lege;

refuzul avocatului de a-si declina calitatea si identitatea in fata autoritatilor si a altor avocati cu care intra in contact, cu prilejul indeplinirii actelor specifice profesiei;

neplata contributiilor lunare in cuantumul si la termenele stabilite;

nerespectarea obligatiei de a se abtine de la exercitarea oricarei activitati profesionale in cazul in care exista sau survine un conflict de interese;

nerespectarea, de catre avocat, a obligatiei privind tinerea la zi a evidentelor stabilite de lege si statut.

Sanctiunile deisciplinare ce pot fi aplicate avocatilor, potrivit art.73 alin.1 din legea nr.51/1995, sunt:

mustrarea

avertismentul

amenda de la 500.000 lei la 5000.000 lei, care se face venit la bugetul baroului

interdictia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an

excluderea din profesie.

In caz de abatere evidenta si grava, instanta disciplinara poate lua masura suspendarii avocatului din exercitiul profesiei pina la judecarea definitiva a cauzei. Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanta agravanta, care va fi luata in consideratie la aplicarea sanctiunii.

Consiliile baroului sunt obligate sa tina evidenta sanctiunilor disciplinare aplicate fiecarui avocat si sa comunice situatia disciplinara a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.

Relatiile dintre avocat si client. Principiile si regulile de baza ale relatiei dintre avocat si client

In executarea profesiei, avocatii trebuie sa respecte anumite reguli si uzuante, in functie de persoanele cu care intra in contact.

In literatura juridica de specialitate au fost exprimate o serie de reguli deontologice care, in principal, se refera la:

A. fata de clienti, avocatului i se cere sa depuna toate diligentele pentru apararea intereselor acestora, informindu-i exact si corect asupra situatiei lor.

Pentru neindeplinirea obligatiilor sale, avocatul este obligat:

a.      sa actioneze cu promptitudine in reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei;

b.      sa trateze adecvat fiecare cauza, potrivit cu natura imprejurarilor si specificul cauzei;

c.       sa refuze un client, ori de cite ori este constient ca nu poate oferi clientului cu promptitudine seviciul profesional solicitat;

d.      sa nu neglijeze cauzele clientului;

e.      sa respecte orice persoana implicata in procedurile legale in care asista sau reprezinta clientul si se va abtine de la metode sicanatorii si prejudiciabile pentru terte parti, daca acestea sunt evident indiferente si irelevante intererselor clientului reprezentat;

f.        in activitatea de consiliere, sa actioneze cu tact si rabdare pentru a infatisa si a explica clientului toate aspectele cazului in care il asista si/sau il reprezinta pe client;

g.      sa foloseasca cel mai potrivit limbaj in raport cu starea si experienta clientului, pentru ca acesta sa aiba o reprezentare corecta si completa asupra situatiei sale juridice;

h.      sa se consulte adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalitatile si finalitatea consilierii, precum si solutiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, cind este cazul, asistenta si reprezentarea clientului;

i.        sa respecte optiunile clientului in ceea ce priveste scopul si finalitatea asistentei si reprezntarii, fara a abdica de la independenta si crezul sau profesional;

j.        sa se consulte permanent cu clientul in legatura cu strategia, mijloacele tehnice si tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat;

k.      sa priveasca speta respectiva dintr-o perspectiva proprie si sa acorde clientului sfaturi dezinteresate;

l.        sa atentioneze clientul cu privire la consecinte, sau, dupa caz, va putea denunta contractul de asitenta juridica, ori de cite ori clientul propune un demers asupra caruia avocatul apreciaza ca va avea consecinte nelegale sau consecinte legale negative;

m.    sa se consulte permanent cu fiecare dintre clientii reprezentati in comun in ceea ce priveste deciziile care trebuie adoptate si motivele determinate in adoptarea acestora, astfel incit fiecare client sa poata lua propriile decizii, in baza unor informatii complete, in cazul in care avocatul asista in comun mai multi clienti;

n.      sa ofere clientului o opinie legala, onesta cu privire la consecintele de fapt si juridice ale cazului investigat, in limitele informatiilor furnizate de client;

o.      sa se abtina de la asistarea si sfatuirea constienta a unui client in activitati infractionale ori contraventionale;

p.      sa se retraga imediat si sa renunte la asitarea si reprezentarea clientului, in cazul in care, actiunile si scopurile clientului, desi aparent legale la inceputul asistentei si/sau reprezentarii, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infractionale;

q.      sa informeze rezonabil clientul in legatura cu situatia curenta a asistentei si reprezentarii si sa raspunda cu promptitudine oricaror solicitari de informare din partea clientului;

r.       sa explice clientului imprejurarile cauzei, situatia curenta, posibilele evolutii viitoare si eventualele rezultate, in mod rezonabil, corespunzator cu imprejurarile concrete ale cazului;

s.       sa tina distinct evidenta bunurilor apartinind clientilor sai sau unor terte parti, care i-au fost imcredintate in legatura cu exercitarea profesiei;

t.        sa predea clientului sau, dupa caz, tertei persoane indreptatite bunurile incredintate de client, cu exceptia situatiilor prevazute de lege sau a unei intelegeri cu clientul;

u.      sa nu angajeze discutii, in cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, fara acordul prealabil al confratelui sau.

A.     fata de magistrati, avocatul are datoria sa aiba o atitudine de consideratie. Conduita sa trebuie sa evite servilismul, dar si familiarismul, sa asigure respectarea persoanei sale, si a interesului clientului sau. O comportare corecta fata de magistrati nu exclude parerea prorie in cazul unor atitudini contrare.

B.     fata de partea adversa, avocatul este tinut sa fie moderat, cuviincios in pledoariile sau concluziile scrise, sa se abtina de la calificari ofensatoare, calomnioase sau care sa loveasca in demnitatea umana.

C.     fata de avocatii adversarului, avocatul trebuie sa manifeste cofraternitate, corectitudine, loialitate si diligenta. Acest lucru il obliga la moderatie in replici, la comunicarea actelor de procedura necesare, la interdictia de a lua legatura cu partea adversa in lipsa avocatului ei.

D.    fata de baroul din care face parte este obligat sa se supuna regulilor stabilite, sa manifeste sentimente de cofraternitate. In orice ocazie, avocatul nu trebuie sa iute legaturile profesionale care-l ataseaza confratilor, juramintul identic pe care l-au prestat si solidaritatea care trebuie sa-i uneasca.

E.     fata de societate, avocatului i se cere inalta moralitate, sa se supuna legilor, o comportare din care sa reiasa ca este un factor de ordine fata de regulile democratice, stabilite in societate, avind o contributie esentiala la mentinerea valorilor umane.

Probitatea, spiritul de dreptate si onestitatea avocatului sunt conditii ale credibilitatii avocatului si profesiei, conditii ce intregesc propria demnitate a acestuia.

Organizarea si executarea profesiei de consilier juridic

Profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizeaza ca un corp profesional si se executa conform prevederilor legii privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic si ale statutului profesiei.

In exercitarea profesiei, consilierul juridic se supune numai Constitutiei, legii pentru exercitarea profesiei de consilier juridic, codului de deontologie profesionala si statutului profesiei.

Colegiul teritorial al consilierilor juridici, este organizatia profesionala creata pentru toti consilierii juridici asociati in aceasta forma de organizare dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti, indiferent de ramura, domeniul de activitate ori locul exercitarii profesiei, ce asigura organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic in mod unitar si apara drepturile si interesele legitime ale consilierilor juridici si activeaza in baza statutului propriu.

In cadrul fiecarui colegiu functioneaza un secretar general si un trezorier, o comisie de cenzori compusa din 3-5 membri si o comisie de disciplina formata din 3-5 membri, a caror atributii sunt stabilite prin regulamente proprii de functionare aprobate de Adunarea generala a Colegiului, in baza hotaririlor Consiliului U.C.C.J.R. (uniunea colegiilor consilierilor juridic din Romania).

U.C.C.J.R. este formata din toate colegiile consilierilor juridic din Romania si cuprinde toti consilierii inscrisi in Tabloul acestora, cu drept de exercitare a profesiei de consilier juridic si are drept scop organizarea unitara a exercitarii profesiei de consilier juridic in Romania.

U.C.C.J.R. este persoana juridica de interes general, are patrimoniu si buget propriu, bugetul fiind format din contributiile colegiilor in cotele stabilite de Congresul U.C.C.J.R.

Patrimoniul U.C.C.J.R. poate fi folosit in activitati producatoare de venituri, in conditiile dreptului comun.

Organele de conducere ale U.C.C.J.R. sunt:

1. Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din Roamnia;
2. Consiliul U.C.C.J.R.;
3. Biroul executiv;
4. Presedintele;
5. Prim-vicepresedintele;
6. Vicepresedinti.

In structura centrala a U.C.C.J.R. functioneaza:

1. secretarul general;
2. Comisia centrala de cenzori;
3. Comisia centrala de disciplina;
4. Comisia metodologica de organizare si exercitare a profesiei de consilier juridic;
5. Aparatul tehnic administrativ.

Dobindirea si incetarea calitatii de consilier juridic

Profesia de consilier juridic nu este una liberala, asa cum este cea de avocat, el putind sa fie numit in functie sau angajat in munca, in conditiile legii.

Potrivit prevederilor art.8 din legea nr.514/2003, poate fi cosilier juridic cel care indeplineste urmatoarele conditii:

1. este cetatean roman si are domiciliul in Romania;
2. are exercitiul drepturilor civile si politice;
3. este licentiat al unei dacilitati de drept;
4. este apt din punct de vedere mediacl pentru exercitarea profesiei; aceasta conditie se dovedeste cu certificat medical eliberat in conditiile legii;
5. nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de lege.

Potrivit legii nr.514/2003, profesia de consilier juridi este compatibila cu urmatoarele activitati:

1. activitateadidactica universitara si de cercetare juridica, activitatea literara, culturala si publicistica nesalarizata;
2. in functia de arbitru, mediator sau expert, in conditiile legii si cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese;
3. participarea la comisii de studii, de intocmire a proiectelor de reglementari juridice.

Atributiile, drepturile si raspunderea consilierilor juridici

Atributii

Potrivit prevederilor art.10 din Statut, activitatea profesionala a consilierului juridic se realizeaza prin:

1. consultati si cereri cu caracter juridic in toate domeniile dreptului
2. redactarea de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea acesteia
3. redactarea proiectelor de contracte, precum si negocierea clauzelor legale contractuale
4. asitenta, consultanta si reprezentarea juridica a persoanelor juridice si a altor entitati interesate
5. redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a consimtamintului si a datei actelor incheiate, care privesc persoana juridica in favoarea careia consilierul juridic exercita profesia
6. avizarea si contrasemnarea actelor cu caracter juridic
7. verificarea legalitatii actelor cu caracter juridic si administrativ primite spre avizare
8. semnarea la soliocitarea conducerii, in cadrul reprezentarii, a documentelor cu caracter juridic emanate de la persoana juridica sau de la institutia publica reprezentata
9. asigura consultanta si reprezentarea autoritatii sau institutiei publice in serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de munca
10. apara drepturile si interesele legitime ale acestora in raporturile lor cu autoritatile publice, institutiile de orice natura, precum si cu orice persoana juridica sau fizica, romana sau straina, in conditiile legii si ale regulamentelor specifice unitatii.

Consilierul juridic tine evidenta in cazurile litigioase sau nelitigioase in care a fost sesizat. Indiferent de reglementarile persoanei juridice sau entitatii in favoarea careia isi exercita profesia, consilierul juridic va tine evidenta urmatoarele activitati:

intrarile si iesirile de corespondenta juridica numerotate si datatei

registrul de evidenta privind orice situatie litigioasa cu care a fost sesizat

registul de evidenta privind avizele scride-datate si numerotate

registrul de inregistrare a actelor juridice atestate de consilierul juridic cu privire la identitatea partilor, a continutului si a datei actelor.

Drepturile consilierului juridic:

sa fie inscris in Tablou, cu drept de exercitare a profesiei, daca indeplineste conditiile cerute de lege

sa acorde consultanta juridica, sa redacteze, sa contrasemneze, sa avizeze pentru legalitate acte juridice, sa asiste si sa reprezinte orice institutie, autoritate publica, persoana juridica sau orice entitate interesata in toate domeniile de drept, in conditiile legii si ale statutului profesiei

sa asiste, sa acorde consultanta si reprezentarea juridica a persoanelor juridice si a altor entitati interesate, in conditiile legii si ale statutului profesiei

pentru activitatea depusa, consilierul juridic are dreptul sa fie remunarat conform prevederilor formei scrise a raportului juridic care sta la baza exercitarii profesiei fata de beneficiar

in scopul asigurarii profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra consilierului juridic sau la locul de exercitare a profesiei sunt inviolabile

in vederea exercitarii libere a profesiei, consilierul juridic se supune numai Constitutiei, legii, codului de deontologie profesionala si prezentului statut al profesiei

dreptul la opinie profesionala consilierul este garantat. Indiferent de forma in care isi desfasoara activitatea profesionala, se subordoneaza, numai pe linie administrativa, persoanei juridice in favoarea careia isi exercita profesia

in exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei presiuni din partea persoanei juridice unde isi exercita profesia sau din partea oricarei alte persoane juridice de drept public ori privat

consilierul juridic stagiar are dreptul sa puna concluzii la judecatorie si tribunale, ca instanta de fond, la organele de urmarire penala, precum si la celelalte organe administrative cu atributii jurisdictionale

consilierul juridic definitiv are dreptul sa puna concluzii la instantele judecatoresti de toate gradele, la organele de urmarire penala, precum si la toate autoritatile si organele administrative cu atributii jurisdictionale

sa fie remunarat pentru activitatea depusa conform prevederilor formei scrise a raportului juridic, care sta la baza exercitarii profesiei fata de beneficiar

de a asigura secretul profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra consilierului juridic, la domiciliul acestuia si la locul unde isi exercita profesia sunt inviolabile

este liber sa aleaga si sa schimbe in orice moment optiunea sa pentru exercitarea profesiei

dreptul de a alege si de a fi alesi in organele de conducere ale colegiilor si ale U.C.C.J.R., in conditiile prevazute de statutele acestor organizatii profesionale

de a nu raspunde penal, material, administrativ sau disciplinar pentru sustinerile facute oral iri scris in fata instantei de judecata sau a altor organe, daca acestea sunt in legatura cu apararea si necesare cauzei ce i-a fost incredintata

in activitatea sa profesionala consilierul juridic se bucura de protectia legii in conditiile prevazute de legea pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

Indatoririle consilierului juridic

consilirul juridic este obligat sa apere drepturile si interesele legitime ale institutiei, persoanei juridice, autoritatii sau entitatii pentru care exercita profesia, asigura consultanta si reprezentare juridica, avizeaza si contrasemneaza actele cu caracter juridic emise de acestea;

in activitatea de consultanta sa reprezentare, sa formuleze punctul sau de vedere potrivit prevederilor legale si a crezului sau profesional;

de a nu se pronunta asupra aspectelor economice, tehnice sau de alta natura cuprinse in documentul avizat ori semnat de acesta;

sa respecte solemnitatea sedintelor de judecata si sa nu foloseasca expresii jignitoare fata de completul de judecata, fata de ceilalti consilieri juridici, avocati sau fata de partile din proces;

sa studieze temeinic cauzele in care asista sau reprezinta institutiile, autoritatile ori entitatile interesate, sa se prezinte la termene la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii;

sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecator si de partile in proces, sa depuna conluzii orale sau note de sedinta ori de cite ori considera necesar acest lucru sau instanta de jdecata dispune in acest sens;

sa participe la sedintele convocate de Cosiliul Colegiului, la activitatile profesionale si la sedintele organelor de conducere din care fac parte;

sa tina evidentele cerute de lege si pe cele prevazute in regulementele corpurului profesional, adoptate de Consiliul U.C.C.J.R.-cu privire la cauzele in care asista sau reprezinta;

sa avizeze pentru legaliate actele juridice si sa achite cu regularitate taxele si contributiile stabilite pentru formarea bugetului Colegiului si bugetului U.C.C.J.R.;

sa restituie actele ce le-au fost incredintate institutiei, autoritatii sau entitatii interesate de la care le-au primit;

in vederea exercitarii profesiei, consilierul juridic definitiv sau stagiar, este obligat sa se inscrie pe Tabloul tinut de colegiul teritorial;

in concluziile orale sau scrise, sa sustina cu demnitate si competenta drepturile si interesele legitime ale autoritatii sau persoanei juridice pe care o reprezinta si sa respecte normele de deotologice profesionala prevazute in legea pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si atatutului acestei profiesii;

sa pastreze secretul profesional si confidentialitatea activitatii sale privitor la cauza ce i-a fost incredintata, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege;

sa respecte dispozitiile legale privitoare la interesele contrare in aceeasi cauza sau in cauze conexe ori la conflictul de interese pe care persoana juridica ce o reprezinta le poate avea;

nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza sau in cauze conexe;

nu poate pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte in legatura cu aspectele litigioase ale pricinii;

sa poarte roba in fata tuturor instantelor judecatoresti;

nu poate indeplini functia de expert, traducator in cauza in care este angajat;

sa anunte in scris conducerea colegiului teritorial din care face parte despre orice intentie de modificare a optiunii sale privind exercitarea profesiei;

de a raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legii, statutului profesiei si ale reglementarii legale privind activitatea persoanei juridice in slujba careia se afla;

sa achite obligatiile financiare ce-i revin fata de organele profesiei;

sa isi decline calitatea si sa isi probeze identitatea cu actul "Legitimatie de consilier juridic" in fata tuturor instantelor judecatoresti de orice grad, institutiilor si autoritatilor statutului si a altor consilieri juridici si avocati cu care intra in contact cu prilejul indeplinirii actelor specifice profesiei;

de a preda, la incetarea raporturilor juridice care stau la baza exercitarii profesiei fata de o persoana juridica publica sau privata, entitate interesata, romana ori straina, pe baza de proces-verbal, in vederea arhivarii, toate documentele aferente activitatii depuse. Predarea pe baza de proces-verbal, numerotat si datat, a documentelor mentionate mai sus il descarca in totalitate, de orice raspundere, pe consilierul juridic.

Organizarea si functiile notariatului

Birourile de notari publici

Potrivit art.14 din lege, activitatea notarilor oublici se desfasoara in cadrul unui birou, in care pot functiona unul sau mai multi notari publici asociati, cu personalul auxiliar corespunzator.

Pentru efectuarea lucrarilor din cadrul biroului notarial public, notarul poate incheia contracte de munca cu unul sau mai multi secretari si, dupa caz, cu alt personal auxiliar, avind si posibilitatea de a incheia contracte civile cu colaboratori exeterni.

Biroul de notar va avea arhiva si registratura proprie, iar notarul public este obligat sa tina o evidenta financiar-contabila. Potrivit art.102 din lege, arhiva activitatii notariale este proprietatea statului si se pastreaza, se conserva si se preda in conditiile legii, deci acest aspect prezinta importanta deosebita.

Art.40 din Regulament stabileste ca la biroul notarului public se tin urmatoatele registre:

1. registrul general
2. opisul registrului general
3. registrul de succesiuni
4. opisul succesiunilor
5. registrul special de renuntari la succesiune
6. opisul renuntarilor la succesiune
7. registrul de termene succesoriale
8. registrul de depozite
9. registrul de depozite registrul de proteste
10. registrul de consultatii juridice notariale
11. registrul de traduceri
12. registrul de corespondenta.

Camera Notarilor Publici

In circumscriptia fiecarei Curti de apel functioneaza cite o Camera a Notarilor Publici, cu personalitate juridica. Din Camera fac parte toti notarii publici care functioneaza in circumscriptia Curtii de apel. Camera Notarilor Publici este condusa de un colegiu director format dintr-un presedinte, un vicepresedinte si 3-5 membri. Colegiul director este ales de adunarea generala a membrilor Camerei, pentru o perioada de 3 ani, dintre notarii publici. Colegiul director al Camerei Notarilor Publici are urmatoarele atributi:

1. rezolva plingerile partilor impotriva notarilor publici si a notarilor stagiari, luind masurile corespunzatoare si aducindu-le la cunostinta Uniunii Nationale a Notarilor Publici;
2. deleaga, in cazuri execeptionale, pentru o perioada determinata, un notar public, din aceeasi circumscriptie a judecatoeriri, care sa asigure functionarea unui alt birou de notar public, cu incunostintarea Uniunii Nationale a Notarilor Publici;
3. informeaza Uniunea Nationala a Notarilor Publici in legatura cu activitatea birourilor notarilor publici, asupra necesarului de notari publici si notari stagiari si face recomandari cu privire la persoanele ce urmeaza sa fie propuse de uniune pentru numirea lor in functia de notar publici de catre ministrul justitiei;
4. reprezinta Camera in relatiile cu tertii la nivelul circumscriptiei Curtii de apel;
5. intocmeste documentarea juridica si asigura consultarea si informarea membrilor sai;
6. tine evidenta veniturilor si cheltuielilor Camerei si a contributiei membrilor sai;
7. procura datele si lucrarile necesare pentru Buletinul Notarilor Publici si asigura difuzarea acestuia;
8. indeplineste alte atributii prevazute de lege si de regulament.

Uniunea Nationala a Notarilor Publici

Notarii publici din Romania se constituie in Uniunea Nationala a Notarilor Publici, organizatie profesionala cu personalitate juridica, care isi alege un consiliu de conducere si alte organe stabilite prin statutul propriu.

Consiliul uniunii are urmatoarele atributii:

1. propune ministrului justitiei numirea, suspendarea, revocarea ori incetarea calitatii de notar public;
2. propune ministrului justitiei numarul necesar al birourilor de notari publici si conditiile de desfasurare a examenelor de notari publici;
3. stabileste, cu aprobarea ministrului justitiei, onorariile minimale pentru serviciile prestate de notari publici;
4. aproba cotele de contributie ale birourilor notarilor publici la Camera, precum si cele ale Camerelor la Uniunea Nationala a Notarilor Publici, potrivit statutului acesteia;
5. reprezinta Uniunea Nationala a Notarilor Publici in raporturile cu tertii, pe plan intern si international;
6. indeplineste alte atributii prevazute de lege sau de regulament.

Drepturile notarilor publici

Potrivit prevederilor art.11, notarii publici au urmatoarele drepturi:

1. sa aleaga si sa fie alesi in organele reprezentative ale Uniunii si ale Camerelor, in conditiile prevazute in statut; dreptul la vot nu poate fi delegat;
2. sa se adreseze nemijlocit tuturor organelor Uniunii si ale Camerelor si sa primeasca informatiile solicitate;
3. sa participe la manifestarile organizate de Uniune si de Camera din care face parte;
4. sa poarte insemnele Uniunii;
5. sa beneficieze de un concediu anual de 30 de zile lucratoare;
6. sa aiba acces la toate datele care privesc organizarea administrativa a activitatii notariale atit la nivelul Camerelot, cit si al Uniunii;
7. sa li se acorde pentru merite deosebite recompense diplome de onoare si de execlenta, la propunerea Colegiului director al Camerei sau, dupa caz, a Consiliului Uniunii;
8. sa beneficieze de asigurari sociale in conditiile legii.

Indatoririle notarilor publici

Obligatiile membrilor Uniunii sunt inscrise in art.13 din Statut, fiind urmatoarele:

1. sa respecte dispozitiile legii si ale regulamentului;
2. sa respecte dispozitiile statutului si hotaririle organelor de conducere ale Uniunii si ale Camerelor;
3. sa rezolve sarcinile ce le-au fost incredintate de organele de conducere, sa conlucreze activi la aplicarea si executarea hotaririlor acestora si sa actioneze pentru realizarea scopului Uniunii;
4. sa participe la manifestarile iniate de organele de conducere, la activitatile profesionale, precum si la sedintele organelor de conducere din care fac parte;
5. sa se abtina de la deliberarile organelor de conducere in care sunt alesi, in cazul in care, in indeplinirea unor atributii ale acestor organe, au un interes propriu;
6. sa achite cu regularitate cotele de contributiei stabilite pentru formarea bugetului Camerelor si al Uniunii;
7. sa pastreze secretul profesional;
8. sa pastreze in cadrul profesiei confidentialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor si voturilor exprimate in organele de conducere;
9. sa respescte normele, principiile si indatoririle deontologiei notariale si sa aiba un comportament demn in exercitarea profesiei.

Nerespectarea acestor obligati constituie abateri desciplinare care se sanctioneaza potrivit art.41 di lege.

Raspunderea notarilor publici

Notarul reprezinta, alaturi de avocat si consilierul juridic, un partener al justitiei, un "magistrat" in materie neconteincioasa.

Pentru incalcarea obligatiilor sale profesionale atunci cind a cauzat un prejudiciu, notarul public raspunde civil, in conditiile legii civile. De aceea este nevoie de o asigurare de raspundere profesionala, care se realizeaza prin Casa de asigurari, constituita in acest scop.

Raspunderea disciplinara a notarului publici intervine pentru abaterile prevazute de art.39 din lege, respectiv:

1. intirziere sau neglijenta in efectuarea lucrarilor;
2. lipsa nejustificata in efectuarea lucrarilor;
3. nerespectarea secretului profesional;
4. comportament care aduce atingerea onoarei sau probitatii profesionale.

Sanctiunile disciplinare ce se pot aplica notarilor publici sunt:

1. observatie scrisa;
2. amenda de la 50.000 lei la 200.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei Notarilor Publici. Neachitarea in termen de 30 zile de la data raminerii definitive a hotaririi atrage suspendarea de drept a notarului public pina la achitarea sumei;
3. suspendarea din functie pe o durata de maximum 6 luni;
4. excluderea din profesie.

Organizarea profesiei de executor judecatoresc

Executorul judecatoresc este investit, potrivit prevederilor art.2 alin.1 din legea nr.188/2000 mentionata, sa indeplineasca un serviciu de interes public, sa realizeze procedura prin intermediul careia, creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotarire judecatoreasca sau print-un alt executoriu, reuseste sa constringa pe debitorul sau sa realizeze prestatia inscrisa in titlul pus in executare, daca acesta nu intelege sa-si execute obligatia de buna voie.

Activitatea executorilor judecatoresti se exercita in cadrul unui birou, in care pot functiona unul sau mai multi executori judecatoresti asociati, cu personal corespunzator si art.12 alin.1 din lege.

Biroul executorului judecatoresc trebuie sa fie inregistrat in termen de 90 de zile de la emiterea ordinului de numire al ministrului justitiei. Pentru inregistrarea si tinerea evidentelor activitatii biroului de executor judecatoresc, in cadrul biroului se tin urmatoarele documente:

registrul general

opisul registrului general

registrul de valori

registrul de inregistrare a notificarilor

registrul de corespondenta

evidenta fiscala.

Pentru efectuarea lucrarilor, executorul judecatoresc poate incheia contracte de munca cu unul sau mai multi secretari si, dupa caz, cu alt pesonal auxiliar si daca este cazul poate incheia contracte civile cu colaboratori externi.

Camera executorilor judecatoresti

Camera executorilor judecatoresti este condusa de un colegiu director format dintr-un presedinte, un vicepresedinte si 3-7 membrii, alesi dintre membrii camerei respective, de adunarea generala a executorilor judecatoresti, pentru o perioada de 3 ani.

Pentru activitatile curente, colegiul director are un secretar salrizat si personal auxiliar stabilit de adunarea generala.

Atributiile Colegiului director sunt:

a.       rezolva plingerile partilor executtorilor judecatoresti si executorilor judecatoresti stagiari, luind masurile corespunzatoare, pe care le aduce la cunostinta Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti;

b.       deleaga, in cazuri execeptionale, pentru o perioada determinata de cel mult 6 luni, un executor judecatoresc, pentru a asigura functionarea unui alt birou de executor judecatoresc, cu incunostintarea presedintelui Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti si a presedintelui judecatoriei in a carei circumscriptiei urmeaza sa isi exercite atributiile; delegarea nu poate fi repetata decit dupa un an, in afara cazului in care executorul judecatoresc delegat isi da acordul;

c.        informeaza Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti in legatura cu activitatea birourilor executorilor judecatoresti, asupra necesarului de executori judecatoresti si executori judecatoresti stagiari si face recomandari cu privire la persoanele care urmeaza sa fie propuse de Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti pentru numirea lor in functia de executor judecatoresc de catre ministrul justitiei;

d.       intocmeste documentarea juridica si asigura consultarea si informarea curecnta a executorilor judecatoresti;

e.       tine evidenta veniturilor si cheltuielilor Camerei executorilor judecatoresti si a contributiei membrilor sai;

f.         procura datele si lucrarile necesare pentru Buletinul executorilor judecatoresti si asigura difuzarea acestuia;

g.       indeplineste alte atributii prevazute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acestuia si de Statutul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti.

Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti

Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti din Romania este organizatie profesionala cu personalitate juridica, formata din toti executorii judecatoresti cu dreptul de a prfesa in acest domeniu de activitate, numiti potrivit prevederilor art.16 din lege.

Organele de conducere ale Uniunii sunt: congresul, consiliul si presedintele.

Congresul Uniunii - se intruneste anual la convocarea consiliului si este constituit din delegati ai fiecarei Camere a executorilor judecatoresti, alesi de adunarea generala potrivit normei de reprezentare stabiliote prin statut, din presedintii camerelor si ceilalti membrii ai Consiliului Uniunii.

Congresul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti are urmatoarele atributii:

1. adopta Statutul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti si pe cel al Casei de asigurari;
2. alege presedintele si vicepresedintii Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti, precum si alte organe stabilite prin statut;
3. alege Comisia de cenzori si Consiliul de conducere ale Casei de asigurari;
4. alege si revoca membrii Comisie superioare de disciplina, fiecare Camera a executorilor judecatoresti avind dreptul la cite un reprezentatnt;
5. analizeaza si aproba raportul anual al Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti;
6. aproba bugetul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti si al Casei de asigurari;
7. indeplineste orice alte atributii prevazute de prezenta lege de regulamentul de aplicare a acesteia sau de statut.

Consiliul Uniunii - este constituit din reprezentanti ai fiecarei Camere a executorilor judecatoresti, alesi de adunarea generala a Camerei respective, pentru o perioada de 3 ani, potrivit normei de reprezentare stabilite de statut.

Consiliul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti indeplineste urmatoarele atributii:

1. solicita ministrului justitiei numirea, suspendarea, revocarea ori incetarea functiei de executor judecatoresc;
2. propune ministrului justitiei, in vederea aprobarii, numarul necesar de birouri de executori judecatoresti;
3. aproba cotele de contributie ale birourilor executorilor judecatoresti la Camera executorilor judecatoresti, precum si cele ale Camerelor executorilor judecatoresti la Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, potrivit statutului acesteia;
4. propune ministrului justitiei conditiile de desfasurare a concursului sau examenului de admitere in profesia de executor judecatoresc si a examenului de capacitate;
5. indeplineste alte atributii prevazute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a aceteia sau de statut.

Presedintele si 2 vicepresedinti ai Uniuniisunt alesi de Congres dintre membrii Consiliului Uniunii. Durata mandatului acestora este de 3 ani cu posibilitatea de a fi realesi o singura data.

Atributiile presedintelui si vicepresedintilor sunt stabilite prin statutul Uniunii.

In cadrul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti functioneaza o casa de asigurari pentru asigurarea de rapundere civila a executorilor judecatoresti, cu personalitate juridica, in conditiile stabilite prin statutul propriu aprobat de Congresul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti.

Incompatibilitati

Potrivit prevederilor art.40 din lege, exercitarea functiei de executor judecatoresc este incompatibila cu:

1. activitatea salarizata in cadrul altor profesii, exceptind activitatea didactica universitara, activitatea artistica, literara si publicistica;
2. calitatea de deputat sau se senator ori de consilier in consiliile judetene sau locale, pe durata mandatului;
3. desfasurarea unor activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
4. calitatea de asociat intr-o sociatate in nume colectiv, asociat comanditat in societatile in comandita simpla sau pe actiuni, administrator al unei societati cu raspundere limitata, presedinte al unui consiliu de administratie, membru al consiliului de conducere, direcotr general sau director al unei societati pe actiuni, administrator al unei societati civile.

Suspendarea si incetarea calitatii de executor judecatoresc.

Potrivit art.23 din legea nr.188/2000, exercitiul functiei de executor judecatoresc se suspenda ian urmatoarele cazuri:

1. in cazul in care impotriva executorului judecatoresc s-a luat masura retinerii, arestarii preventive sau trimiterii in judecata penala;
2. in cazurile de incompatibilitate prevazute la art.40, precum si in cazul interdictiilor prevazute de lege;
3. in caz de neplata a contributiilor banesti profesionale, timp de 3 luni de la scadenta acestora, pina la achitarea lor integrala;
4. in caz de incapacitate temporara de munca;
5. la cererea executorului judecatoresc, pentru motive intemeiate.

Calitatea de executor judecatoresc inceteaza in urmatoarele cazuri:

1. la cerere;
2. prin pensionare sau in cazul constatarii incapacitatii de munca, in conditiile legii;
3. prin desfiintarea biroului executorului judecatoresc, urmata de neexercitarea fara justificare de catre titularul acestuia a profesiei, in conditiile legii, intr-un alt birou, in termen de 6 luni;
4. prin excluderea din profesie, dispusa ca sanctiune disciplinara, in conditiile prezentei legi;
5. in cazul condamnarii definitive la o pedeapsa privativa de libertate pentru savirsirea unei infractiuni;
6. in cazul constatarii vadite sale incapacitati profesionale;
7. in cazul in care executorul judecatoresc nu mai indeplineste conditiile prevazute la art.15 din lege.

Drepturile executorilor judecatoresti

executorii judecatoresti isi exercita personal atributiile si se bucura de stabilitate in functie, neputind fi transferati in alta localitate, fara acordul lor, cu exceptia cazurilor prevazute de lege;

pentru serviciul prestat, executorii judecatoresti au dreptul, la onorarii minimale si maximale stabilite d ministrul justitiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti.

Indatoririle executorilor judecatoresti

de a-si exercita profesia cu respectarea dispozitiilor legii executorilor judecatoresti, a statutului profesiei si a regulamentului de aplicare a legii, ale Codului de procedura civila si ale altor legi aplicabile in materie;

de a nu refuza in mod nejustificat intocmirea actelor de executare ori bunelor moravuri;

interdictia de a-si face reclama prin orice mijloace, cu exceptia celor permise de lege.

Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti este indreptata sa faca publicitate prin mass-media asupra intregii activitati a executorilor judecatoresti:

executorii judecatoresti au obligatia sa pastreze secretul profesional cu privire la actele si faptele despre care au luat cunostinta in cadrul activitatii lor, chiar si dupa incetarea functiei, cu exceptia cazurilor in care legea sau partile interesate ii elibereaza de aceasta obligatie;

sa participe, cel putin o data la 3 ani, la programe de formare profesionala continua organizate de Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, de camerele executorilor judecatoresti de pe linga curtile de apel, de institutii de invatamint superior din tara sau din strainatate ori la alte forme de perfectionare profesionala;

este interzis executorilor judecatoresti sa dobindeasca direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru altii, bunurile ce au facut obiectul activitatii de executare silita;

sa se asigure de raspundere profesionala prin Casa de asigurari constituita in acest scop, potrivit art.34 din lege.

Raspunderea executorilor judecatoresti

Raspunderea civila a executorului judecatoresc poate fi angajata pentru prejudiciile cauzate prin modul in care isi exercita obligatiile profesionale ce ii revin si este garantata prin casa de asigurari constituita in conditiile art.34 din lege.

Raspunderea disciplinara a executorului judecatoresc intervine pentru urmatoarele abateri:

1. nerspectarea secretului profesional;
2. incalcarea incompatibilitatilor si interdictiilor prevazute de lege;
3. savarsirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probitatii profesionale ori bunelor moravuri;
4. neindeplinirea obligatiilor privind formarea profesionala a executorilor judecatoresti stagiari, angajati pe baza de contract;
5. intirzierea sistematica si neglijenta in efectuarea lucrarilor;
6. absenta nejustificata de la birou.

Sanctiunile disciplinare se aplica in raport cu gravitatea faptelor si constau in:

1. mustrare;
2. avertisment;
3. amenda de la 50 lei RON la 500 lei RON care se face venit la bugetul Camerei executorilor judecatoresti in a carei raza teritoriala este situat biroul executorului judecatoresc respectiv.;
4. suspendarea din functie pe o durata de la o luna la 6 luni.

Ministrul justitiei dispune excluderea din profesie a executorului judecatoresc condamnat in conditiile prevazute la art.22 din lege, incepind cu data raminerii definitive a hotaririi judecatoresti de condamnare.

Competenta executorilor judecatoresti

Pentru exercitarea atributiilor executorilor judecatoresti, legea a prevazut o delimitare clara a competentei acestora fata de atributiile instantelor judecatoresti sau a altor organe carora legea le confera atributii jurisdictionale, de justa rezolvare a acestei probleme depinzind nu numai realizarea sarcinilor ce revin unei structuri a statului de drept, dar si respectarea cu sfintenie a drepturilor si intereselor partilor din proces si a altor persoane interessate in infaptuirea si finalizarea actului de justitie.

Potrivit prevederilor art.7 din legea nr.188/2000, executorii judecatoresti au urmatoarele atributii:

a.       punerea in executarea a dispozitilor cu caracter civil din titlurile executorii;

b.       notificarea actelor judiciare si extrajudiciare;

c.        comunicarea actelor de procedura;

d.       recuperarea pe cale amiabila a oricarei creante:

e.       aplicarea masuriolor asiguratorii despuse de instanta judecatoreasca;

f.         constatarea unor stari de fapt in conditiile prevazute de Codul de procedura civia;

g.       intocmirea proceselor-constatarea unot stari de fapt in conditiile prevazute de Codul de procedura civila verbale de constatare, in cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de catre debitor, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila;

h.       intocmirea, potrivit legii, a protestului de neplata a cambiilor, biletelor la ordin si a cecurilor, dupa caz;

i.         orice alte acte sau operatiuni date de lege in competenta lui.

Subiectele

notiunea de jurisdictie, delimitarea activitatii judiciare de activitatea celorlalte autoritati publice

actul jurisdictional si actul administrativ

continutul si felurile jurisdictiei

principiile organizarii judecatoresti

organizarea instantelor judecaresti si a instantelor militare

consiliul superior al magistraturii

ministrul justitiei

conducerea instantelor judecatoresti

ministerul public, participarea procurorului in procesul penal

magistratii instantelor

institutul national al magistraturii, drepturile si obligatiile magistratilor

raspunderea juridica a magistratilor

asistentii judiciari

auxiliarii justitiei

structurile organizatorice ale avocaturii

formele de exercitare a profesiei de avocat

avocatii stagiari

organizarea si executarea profesiei de consilier juridic

organizarea si functiile notariatului

organizarea profesiei de executor judecatoresc.