LICHIDAREA PASIVULUI SUCCESORAL

LICHIDAREA PASIVULUI SUCCESORAL

CONSIDERATII GENERALE.

Patrimoniul succesoral cuprinde pe langa activul mostenirii si obligatiile si sarcinile acestuia; acestea formand pasivul succesoral.

Astfel, pasivul mostenirii este alcatuit din obligatiile patrimoniale ale lui de cuius, obligatii care isi au temeiul diferite :

obligatii ce s-au nascut ca urmare a savarsirii de catre defunct a unor fapte ilicite cauzatoare de prejudicii unei terte persoane ;

obligatii ce s-au asumat prin contracte care nu au caracter intuitu personae, cum sunt de exemplu schimbul, vanzarea - cumpararea etc.

In pasivul mostenirii vor fi cuprinse si sarcinile acestuia, din acestea facand parte cheltuielile care au loc cu ocazia inventarierii, conservarii, administrarii, lichidarii succesiunii, cheltuielile de inmormantare, legatile. Acestea din urma sunt supuse unor reglementari speciale.

78. C.S.J., sect. civ., dec. nr. 1288 / 1992, in " Dreptul ", nr. 7 / 1993, pag. 94.

79. T.S., sect. civ., dec. nr. 476 / 1984, in " Culegere de decizii pe anul 1984 " pag. 24.

Datoriile si sarcinile succesiunii se divid de drept intre comostenitori, asemenea creantelor, chiar din momentul deschiderii mostenirii. Rezulta faptul ca creditorii succesiunii sa poata urmari pe fiecare mostenitor, proportional cu partea sa ereditara. In consecinta, creditorul defuntului in loc sa porneasca o singura urmarire impotriva debitorului sau, va trebui sa urmareasca pe fiecare copartas, pentru partea sa ereditara. Acest lucru implica un spor de cheltuieli, complicatii proceduale si pierdere de timp.

Diviziunea pasivului succesoral intre coerezi duce si la suportarea riscului insolvabilitatii unui mostenitor de catre creditorul urmator al defunctului.

Potrivit art. 777 Cod civil " Coerezii platesc datoriile si sarcinile succesiunii, fiecare in proportie cu partea sa ereditara ". Tot astfel, art. 1060 Cod civil, dispunem ca " Divizibilitatea nu se aplica decat in privinta erezilor care nun sunt tinuti de a plati decat in proportie cu partile lor ereditare ".

Exista, totusi, o contradictie intre prevederile art. 777 si art. 1060 Cod civil, mentionate anterior, si art. 774 Cod civ, care dispune ca, " Coerezii contribuie la plata datoriilor si sarcinilor succesiunii, fiecare in proportie cu ce ia". Conform acestui articol (art. 774 Cod civ) s-ar putea crede ca fiecare erede este tinut de pasiv proportional cu emolumentul ce culege efectiv din succesiune. In realitate, cand art. 777 si 1060 Cod civil vorbesc de "partea ereditara", leguitorul se refera la partea calculata dupa vocatia la mostenire a erezilor, iar nu dupa ceea ce culege efectiv din succesiune.

Aceasta chestiune prezinta interes in cazul in care emolumentul succesoral este inferior vocatiei la care are dreptul eredele.

80. M.Eliescu, " Transmisiunea si imparteala mostenirii in dreptul R.S.R. ", pag. 144.

81. C.S.J., sect. civ., dec. nr. 1979 / 1992 in " Culegere de decizii ale Curtii Supreme de Justitie ", pag. 119-125.

In aceste ipoteze partea mostenitorului din pasiv nu este micsorata. Daca succesibilul a fost gratificat de catre defunct cu un legat singular, partea sa din pasiv nu este marita, deoarece prin parte ereditara se intelege numai acea parte la care mostenitorul este chemat in calitate de succesor universal sau cu titlu universal.

MOSTENITORII CARE AU OBLIGATIA DE A SUPORTA PASIVUL SUCCESIUNII

Obligatia de a suporta pasivul succesiunii revine legatarilor universali si cu titlul universal, deoarece numai ei dobandesc intregul patrimoniu sau o fractiune din el.

Legatarii cu titlu particular nu raspund pentru pasivul mostenirii.

Exista totusi anumite situatii cand si legatarul cu titlu particular suporta pasivul mostenirii

a) cand legatul are ca obiect o parte dintr-o mostenire care cuprinde atat drepturi cat si obligatii ;

b) cand legatul particular are ca obiect un imobil ipotecat ;

c)   cand testatorul a impus legatarului plata unei datorii sau a unui legat.

Mostenitorii si legatarii de cuius -ului nu pot accepta numai drepturile mostenirii, refuzand plata datoriilor pe care autorul nu le-a onorat in timpul vetii.

82. M.Eliescu " Transmisiunea si imparteala mostenirii in R.S.R. " , pag. 230.

83. F. Deak si colaboratorii, in " Mostenirea testamentara. Transmisiunea si imparteala mostenirii ", pag. 124;

M.Eliescu, in " Transmisiunea si imparteala mostenirii . . .", pag. 144.

84. T.S., sect. civ., dec. nr. 335 / 1952, in " Culegere de decizii pe anul 1952 ", partea I, pag. 117.

85. T.S., cod civ. nr. 613/1961, in "Culegere de decizii pe anul 1961", pag.198.

Pentru a raspunde de plata datoriilor succesiunii numai cu bunurile acestuia mostenitorii trebuie sa renunte la mostenire sau sa o accepte sub beneficiu de inventar pentru a evita confuziunea patrimoniului succesoral cu cel personal.

Legatarii universali sau cu titlu universal raspund pentru plata pasivului mostenirii numai in limita bunurilor dobandite, cu conditia sa fi facut inventarul succesiunii inainte de punerea lor in posesie. In caz contrar, acesti legatari vor raspunde pentru plata pasivului mostenirii cu bunurile proprii.

Legatarii cu titlu particular, in principiu, nu sunt obligati sa suporte pasivul, dar nu pot cere predarea legatelor decat dupa plata pasivului si in limita bunurilor succesorale (art. 775, Cod civ.).

Statul raspunde pentru pasivul mostenirii numai in limita bunurilor succesiunii, deci raspunderea pentru plata datoriilor este limitata in toate cazurile la valoarea activului dobandit.

EXCEPTII DE LA PRINCIPIU DIVIZIUNII DE DREPT A PASIVULUI SUCCESORAL

Principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral comporta anumite exceptii, care se intemeiaza pe ratiuni de ordin practic, pe dispozitiile legii sau decurg din acte juridice.

In aceste cazuri mostenitorul este obligat sa plateasca datoriile succesiunii peste partea sa ereditara.

a) dreptul de gaj al creditorilor chirografari asupra bunurilor succesorale este indivizibil pe toata durata indiviziunii. In consecinta, pana la partaj, creditorii succesiunii pot urmari bunurile ereditate pentru intreaga creanta fara ca mostenitorii sa poata opune diviziunea de drept a datoriilor si sarcinilor mostenirii. Exceptia nu este consacrata de lege, fiind creatia jurisprudentei, si a fost justificata de neajunsurile aplicarii in toate cazurile a regulii diviziunii de drept a pasivului asupra creditorilor.

86. I. Zinveliu, " Dreptul la mostenire ", pag. 122.

Cat timp exista indiviziunea, creditorii pot urmari bunurile fara sa fie necesara fractionarea urmaririi, si prin urmare nu vor avea de suferit de pe urma insolvabilitatii vreunuia dintre erezi.

b) Art. 1061 alin.1 pct.1 Cod civil dispune ca principiul divizibilitatii nu opereaza cand datoria priveste un bun individual determinat. In acest caz mostenitorul in lotul carui se afla bunul va fi tinut singur de achitarea datoriei .

c) Art. 1061 alin.1 pct.2 Cod civil prevede ca principiu diviziunii de drept a datoriilor succesiunii nu opereaza atunci cand " unul dintre erezi este insarcinat singur, prin titlu, cu executarea obligatiei ".

In acest caz, creditorul il va putea urmari pe acest mostenitor pentru intreaga obligatie inscrisa in titlu, ramanandu-i acestui erede actiunea recursorie impotriva celorlalti comostenitori, de la care va cere restituirea a tot ceea ce a platit peste partea ereditara.

Cel care lasa mostenirea nu ar putea prin conventia incheiata cu creditorul, sa ridice mostenitorului dreptul la actiunea recursorie, caci o asemenea clauza ar fi nula deoarece ar alcatui un pact asupra unei mosteniri viitoare.

87.M.Eliescu, op. cit. , pag. 231.

88. M.Eliescu, op. cit. , pag. 232.

89. T.S., sect. civ., dec. nr. 1658 / 1981 in " Repertoriu de practica judiciara in materie civila pe anii 1980 - 1985 ", pag. 135.

d) Daca obligatia este indivizibila prin natura ei sau prin vointa partilor, creditorul va putea urmari pentru intreg pe oricare dintre comostenitori. Stipularea indivizibilitatii conventionale este un mijloc des folosit pentru a se inlatura diviziunea datoriei intre erezii debitorului (Art. 1061, pct.3 Cod civil).

e) In cazul unei creante ipotecare, creditorul are la indemana doua actiuni i una personala, in calitate de creditor, si alta reala (ipotecara), in calitate de titular al dreptului de ipoteca. In timp ce prima actiune (cea personala) se divide de drept intre erezi, cea ipotecara este indivizibila. Astfel, art. 893 Cod civil prevede ca legatarul universal, care vine in concurs cu un mostenitor rezervatar, sa fi obligat ipotecar pentru tot ; tot astfel, conform art. 896 Cod civil, legatarul cu titlu universal va fi obligat ipotecar pentru tot.

Indivizibilitatea opusa chiar si atunci cand calitatea de creditor ipotecar o are unul dintre coerezi, dar indivizibilitatea va opera numai daca mostenitorul a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar.

Daca eredele ipotecar a acceptat mostenirea pur si simplu, el va trebui sa divida urmarirea intre comostenitorii sai.

f) Dupa deschiderea mostenirii, erezii pot conveni ca unul dintre ei va plati toate sarcinile si datoriile succesiunii sau numai pe unele dintre ele. In temeiul acestei conventii si a art. 974 Cod civil, creditorul va putea urmari pe coeredele pentru intreaga datorie.

O asemenea conventie nu este opozabila creditorului (res inter alios acta, aliis neacque nocere, necque prodesse potest ), acesta putand nesocoti aceasta conventie si urmari pe fiecare mostenitor pentru partea sa ereditara.

DREPTUL EREDULUI CARE A PLATIT PESTE PARTEA SA EREDITARA

In cazul in care unul dintre comostenitori a platit din datoria succesorala peste limita cotei sale ereditare, se pune problema daca acesta isi va putea recupera diferenta de la ceilalti coerezi ? si daca da : ce actiuni va avea la indemana ?

Astfel, cand unul dintre comostenitori a suportat o parte din pasivul mostenirii, care depaseste partea sa ereditara, are, potrivit art. 778 Cod civil, recurs in contra celorlalti comostenitori pentru partea ce fiecare dintre ei era obligat a plati.

Impotriva lor pot fi introduse urmatoarele actiuni :

a) actiunea izvorata din gestiunea intereselor altuia (in temeiul art.987 h) urmatoarele, Cod civil. Prin fapta unilaterala si voluntara a eredelui gerant se naste un raport juridic civil, in temeiul caruia rezulta drepturi si obligatii reciproce intre parti, adica intre gerant si gerati.

b) actiunea rezultand din subrogatia legala. Daca mostenitorul, spre a evita o urmarire inoportuna pe care ar putea sa o faca creditorii succesorali plateste o datorie a succesiunii din propriul sau patrimoniu, el se va subroga in drepturile creditorului platit (art. 778 si art. 1108 pct.3 Cod civil).

c)   actiunea bazata pe obligatia de garantie a impartelii, in temeiul art.787 Cod civil.