Carentele energetice ale omului

Carentele energetice ale omului

Energia este componentul cantitativ cel mai important al nutritiei umane; toate functiile si procesele biochimice din organism presupun consum de energie. Astfel, deplasarea, activitatile fizice si intelectuale, termoreglarea, digestia, absorbtia si metabolismul nutrientilor; procesul de imunogeneza etc, nu se pot realiza fara consum de energie.

Sursa de energie pentru organism o constituie substantele organice din alimentele consumate. Fiecare aliment contine o anumita cantitate de energie chimic potentiala, care insa nu este utilizata in intregime de organism; o parte fiind eliminata prin fecale ( sub forma de nutrienti nedigerati si neabsorbiti din intestin), prin urina (ca produsi finali de catabolism) sau caldura rezultata in procesele digestie, absorbtie si metabolizare a substantelor nutritive.

Exprimarea cantitatii de energie se face in jouli sau calorii (o calorie este egala cu energia necesara pentru ridicarea temperaturii cu 1⁰C a unui gram de apa - respectiv de la 16,5⁰C la 17,5⁰C).

o calorie = 4,184 jouli

De obicei, atat caloria cat si joul-ul se exprima ca multiplii de 1000:

- kilocaloria (kcal) = 10³ calorii - K joul (Kj) = 10³ jouli

- megacaloria (Mcal) = 10³ kcal    - Mega Jouli (MJ) = 10³ KJ

- gigacaloria (Gcal) = 10³ Mcal    - Giga Jouli (GJ) = 10³ MJ

In prezent, in multe lucrari de specialitate se foloseste caloria pentru exprimarea cerintelor energetice si valorii energetice a alimentelor, insa corect este utilizarea notiunii de kilocalorii in acest scop.

In organism, prin diferite reactii biochimice, energia continuta de alimente este transformata in compusi concentrati in energie cum este ATP (adenozin trifosfat) sau alti compusi similari.

Aceasta energie eliberata prin metabolizarea nutrientilor calorigeni (glucide, lipide, proteine) si inglobata in compusii macroergici, este utilizata de organism in urmatoarele scopuri:

intretinerea functiilor fundamentale ale organismului, atat in repaus, cat si in activitate;

cresterea organismului (pana la varsta adulta) si refacerea continua a celulelor uzate;

termoreglare (mentinerea constanta a temperaturii corpului)

In mod obisnuit, in conditii de neutralitate termica (temperatura optima a organismului, in functie de varsta, sex etc), producerea de caldura pentru termoreglare este nula. Cu toate acestea, in mod constant, organismul pierde o parte din energia produsa si care nu poate fi utilizata pentru termoreglare.

O mare parte din consumul de energie al organismului este obligatorie, chiar in conditii de repaus fizic si intelectual, de neutralitate termica (20-21⁰C) si in conditii de post absorbtie (la cel putin 24 de ore dupa ultima masa). Consumul energetic inregistrat in aceste conditii, indispensabil mentinerii functiilor vitale (activitate nervoasa, circulatia sangelui, respiratie, activitate secretorie, reactii biochimice in organism) este cunoscuta ca metabolism bazal. Cheltuiala energetica bazala se explica prin faptul celula are un mecanism biochimic care nu se opreste niciodata.

Valoarea metabolismului bazal variaza in functie de greutatea individului, forma si suprafata corporala, varsta, sexul, diferitele stari fiziologice (graviditate si alaptare), factorii de mediu si starea de sanatate. Astfel, metabolismul bazal este mai mare cu 10% la barbati fata de femei, la femeia gravida este mai mare decat la cea negravida, este mai mare la copii decat la adulti, creste odata cu cresterea suprafetei corporale raportata la unitatea de masa corporala etc. La un adult sanatos, valoarea metabolismului bazal se apreciaza la cca. 1kcal /kg masa corporala /ora (un individ de 70 kg va necesita deci 70x24 = 1680 kcal /zi). Trebuie totusi mentionat ca intre indivizi de aceeasi varsta, acelasi sex si avand aceeasi greutate, valoarea metabolismului bazal poate sa varieze cu +- 5%.

In functie de intensitatea activitatii desfasurate, la valoarea metabolismului bazal al individului, se adauga: 500 -600 kcal /zi pentru viata sedentara; 800-900 kcal /zi pentru activitate usoara; 900-1400 kcal /zi pentru activitate moderata si 1400-1800 kcal /zi pentru activitate grea.

Metabolismul bazal nu este compatibil cu viata omului, deoarece acesta are nevoie de energie si pentru ingestia, digestia, absorbtia si metabolismul substantelor nutritive, termoreglare, activitate fizica si psihica (emotiile duc la cresterea cheltuielilor de energie).

Cheltuiala energetica cea mai importanta si cea mai variabila, este cea mai necesara efectuarii travaliului mecanic (activitatii musculare). Raportate la kg greutate ideala si la intensitatea efortului depus, cerintele energetice ale unui individ pot fi calculate si astfel:

pentru repaus la pat sunt necesare 20-25 kcal /kg /zi;

pentru exercitiu usor 30-35 kcal /kg /zi;

pentru exercitiu intens 40-45 kcal /kg /zi;

pentru exercitiu foarte intens 50-60 kcal /kg /zi.

O alta modalitate de a stabili nevoile energetice ale unui individ, se refera la utilizarea urmatoarei metode:

Necesarul de calorii = (greutatea x 8,7) + 829,

dupa care se inmulteste factorul activ individual, care are valoare de:

- 1,4 pentru persoane care stau pe scaun (functionari, operatori calculatoare);

1,7 pentru persoanele care circula, realizeaza munci usoare (mecanici, soferi, zugravi, instalatori), practica sport;

2,0 pentru persoanele care practica munca grea (constructii, minerit, exploatari forestiere).

In afara de energie, organismul are nevoie si de substante cu rol plastic si biocatalitic (proteine, glucide, lipide, vitamine si minerale).

La adultul sanatos, proteinele trebuie sa reprezinte cca. 11-13% din valoarea energetica a ratiei (cca. 1g proteine /kg masa vie).

Cel putin 45-50% din cantitatea totala de proteine din ratie, trebuie sa fie reprezentata de proteine cu valoare biologica mare (proteine din lapte, ou, carne, peste, boabe de soia). Trebuie sa existe o corelatie intre valoarea calorica a ratiei si nivelul proteic al acesteia, pentru o buna digestie si metabolizare a nutrientilor.

Necesarul de lipide trebuie sa reprezinte 25-30% din cerintele de energie (cca. 1-2 g lipide /kg masa vie pe zi), in functie de varsta, tipul si intensitatea activitatii desfasurate. Cel putin 40-45% din cantitatea totala de lipide trebuie sa fie de origine vegetala (uleiuri bogate in acizi grasi polinesaturati).

Glucidele, ca sursa principala de energie a organismului (55-62% din cerinte), trebuie asigurate in cantitate de 4-8 g /kg masa vie /zi. Pentru organism sunt foarte importante glucidele din legume, fructe, cereale si mai putin glucidele simple din zahar si produse zaharoase.

Cerintele de vitamine si minerale au fost prezentate in detaliu in capitolele anterioare.