Dietoterapia in bolile renale

DIETOTERAPIA IN BOLILE RENALE

Rinichii indeplinesc in organism functia de excretie a substantelor toxice si a substantelor toxice si a deseurilor rezultate din diverse metabolisme.Ei sunt formati din o multitudine de unitati structurale -nefronii.Acestia sunt alcatuiti din glomeruli,in constitutia carora se gaseste un ghem de capilare sanguine ,care se realizeaza o suprafata foarte mare de 2 m²,favorabila pentru filtrarea plasmei si formarea urinii-in 24 de ore trece de 300 de ori prin rinichi-si din tubi care reprezinta continuarea glomerulilor si cre,unindu-se in conducte din ce in ce mai mari,vor forma caile urinare-uretere,uretra,vezica-prin care se elimina urina formata.

Distingem mai multe boli renale bilaterale ,dupa tipul de leziuni morfologice:

nefropatiile glomerurale-cand este bolnav glomerulul

nefropatii tubulare-cand leziunile predomina la nivelul sistemului tubular al nefronului

nefropatiile interstitiale-cand leziunile se gasesc la nivelul tesutului interstitial al nefronului(pielonefritele)

nefropatii vasculare

Regimul alimentar in glomerulonefrita acuta

Glomerulonefrita poate fi difuza cand afecteaza toti glomerulii,sau in focar cand afecteaza un numar mai mic de glomeruli.Forma difuza poate aparea ca urmare a unei infectii cu streptococi(scarlatina),virale,lupice,iar formele in focar pot fi urmare a unei infectii sau manifestari imunologice.

In general,debutul glomerulonefritei acute difuze se face la 15-20 de zile de la o infectie faringiana .El poate fi brusc,caracterizandu-se prin hipertermie,greturi,varsaturi,dureri lombare,urina de culoare inchisa si in cantitate mica.

Dupa un timp apar simptomele care caracterizeaza boala:

edeme

hipertensiune arteriala

oligourie(scaderea cantitatii de urina)

hematii si albumina in urina

Boala necesita un tratament foarte corect condus ,imediat ce a fost diagnosticata,intrucat poate evolua spre o forma cronica,cu imposibilitate de vindecare.De aceea, este de preferat ca tratamentul sa se faci la spital.

In cadrul tratamentului,dietetica ocupa un loc foaret important .Bolnavu ,care a stat in pat tot acest timp,va primi in primele 24 de ore un regim fara sare.Unii autori recomanda in aceasta perioada chiar un regim de foame.De obicei,regimul in aceasta perioada este un regim hidric,in care bolnavul va consuma:

ceai diuretic

siropuri

apa indulcita cu zahar

Dupa 2 zile,daca evolutia este favorabila,bolnavul va mai putea consuma:

alimente bogate in glucide

orez

zahar

paste fainoase

fructe-cand diureza este mai mare de 1000 ml/zi

Aceste alimente sunt repartizate,in timpul zilei,astfel:

Dimineata -60-90g orez fiert indulcit cu zahar si miere

un mar copt

un pahar de suc de fructe

Ora 10:-1/2 pahar de fructe

Ora 13:-60-90g de orez fiert indulcit cu zahar si miere

1/2 pahar de suc de fructe-mere si portocale

1 mar fara coaja si samburi

1 banana,portocala sau un cartof copt

Ora 16:-un cartof fiert sau copt

1 mar,piersica sau pruna uscata

1/2 pahar de suc de fructe

Cina:-60-90 g fructe -caise,grapefruit,prune,smochine

1/2 pahar de suc de fructe

Inainte de culcare:-1/2 pahar de suc de fructe

• Acest regim va aduce 2000 kcal ,20g proteina,5g lipide,430-470g glucide,150mg Na,200mg Cl. Acest rgim este monoton si insipid si el nu trebuie prelungit mai mult de 5-7 zile.

S-a recomandat ,in aceasta perioada si regimul bazat numai pe fructe,care are avantajul aportului de proteina ,dar este sarac in Na.Acesta nu poate fi recomandat in cazul in care bolnavul urineaza putin,pentru ca este bogat in K,substanta ,care daca nu se poate elimina prin urina,duce la intoxicarea organismului,uneori cu consecinte grave pentru bolnav.

Indata ce diureza devine satisfacatoare (peste 1000 ml/zi),regimul va fi imbogatit cu supa de legume proaspete-din acelea care sunt sarace in Na.Treptat se vor introduce si alimente cu un continut mai mare de proteine :laptele desodat,branza de vaci,casul,urda.La baza vor sta :painea fara sare,galbenusul de ou,marmelada,sos alb,sos caramel.

Apoi se vor introduce:

pestele de rau

carnea fiarta,fripta ori coapta in pergament,in limita proteinelor admise

fainoasele sub forma de budinci cu lapte sau cu nuci si zahar

legumele sub forma de salate de cruditati,pregatite cu ulei ca piureuri,soteuri cu unt,budinci

dulciurile:tarta cu fructe,ecler,clatite cu dulceata,aluaturi fara sare

grasimile:unt desarat,ulei,smantana,frisca

bauturile:sucurile de fructe,ceaiurile de plante

supele de legume ,fainoase,fructe

sosurile dietetice

condimente asezonate permise

Sarea se va administra astfel:

in primele 24 de ore regimul va fi complet desarat

din a 3-a zi se vor introduce 300 mg de Na,crescandu-se treptat,in functie de starea clinica a bolnavului,si numai la indicatia medicului.

Se poate ajunge la 3-4 g de sare/zi.Mesele se vor administra in 5-6 sectiuni.

Regimul alimentar in glomerulonefrita cronica

In unele cazuri,in care forma acuta a fost tratata incorect sau a fost severa,poate sa se instaleze si forma cronica a acestei afectiuni.Circa 20% din formele acute se indreapta spre cele cronice.Persistenta focarelor de infectie si acutizarea lor,este o cauza care va duce la cronicizarea acestei boli.

Momentul decisiv in care o glomerulonefrita acuta trece in cea cronica nu este foarte bine precizat.Bolnavii care nu se vindeca dupa puseul acut intra intr-un proces latent al formei cronice ,in care nu pot fi urmariti si depistati din cauza perioadei asimptomatice lungi ,ccare separa cele 2 forme de manifestare a acestei afectiuni.

In raport cu evolutia,se cunosc 2 forme clinice de glomerulonefrita:

forma hipertensiva-in care predomina hipertensiunea arteriala

forma nefrotica,in care predomina pierderea masiva de albumina prin urina,concomitent cu aparitia unor edeme mari

Glomerulonefritele cronice evolueaza treptat catre insuficienta renala cronica ,in care rinichii nu sunt capabili sa indeplineasca functia lor de eliminare a deseurilor din organism.In acest fel,o serie de substante toxice se vor acumula in sange.Dintre acestea ,cele rezultate din metabolismul proteic au un rol deosebit ,in primul rand ureea,a carei acumulare in organism poarta numele de uremie sau azotemie.

In afara acestei forme,glomerulonefritele pot evolua si in forme stationare ,sau se pot vindeca.

Pentru a preantampina evolutia bolii catre insuficienta renala cronica,bolnavul trebuie sa ia o serie e masuri ca:

pastrarea unui repaus fizic zilnic suficient (3-4 ore/zi)

se va putea munci numai daca functiile renale o permit

evitarea frigului

evitarea infectiilor

evitarea aglomeratiilor unde este posibila infectarea cu diferiti agenti

La bolnavii de glomerulonefrita cronica,regimul alimentar va consta din:

branza de vaci,eventual desodata,daca hipertensiunea este foarte mare

cas si urda dulce

oua:3-4 /saptamana

grasimi animale limitate:10-15g/zi

grasimi vegetale:ulei de floarea soarelui,de soia,adaugate crude la legume si fructe,subforma de salate,50-60 ml/zi

paine alba sau intermediara,dar fara sare

fainoase in cantitate mica:gris,orez,fulgi de ovaz,fidea,fierte fara sare

legume sarace in Na si celuloza:morcovi,dovlecei,fasole verde tanara,salata verde,rosii,ardei,vinete rase marunt,fierte sau coapte

fructe crude,fierte,ca piureuri si ca si compot

dulciuri preparate fara bicarbonat si fara sare,din aluat uscat,crud,cu biscuiti,branza,fructe,gelatine,gemuri etc

bauturi:lapte simplu,degresat,lapte amestecat cu cafea de orz sau cu ceai,lapte batut,iaurt,ceai de maces sau din alte plante,sucurile de fructe si legume

condimente aromate:patrunjel,tarhon,leustean,dafin,cimbru

sarea nu va depasi 1 g/zi

Regimul va fi normocaloric,bogat in proteine,normo sau hiperglucidic,sarac in lipide si sare.

La bolnavii de glomerulonefrita cronica,dar care evolueaza cu sindrom nefrotic,regimul administrat va fi normocaloric,bogat in proteine,bogat in glucide,sarac in lipide si sare

Regimul alimentar in nefropatiile interstitiale

In cele ce urmeaza ,vom prezenta regimul in pielonefritele cronice.

In stadiil initiale ,sindromul humoral este cel al nefritei cu pierdere de sare.Din aceasta cauza,este contraindicat regimul fara sare ,fiind indicat un regim cu sare,la care se adauga unul cu mult K.

In fazele ulterioare,se va stabili un regim alimentar,care va consta din:

lapte si drivatele sale

carne in cantitate maxima de 100 g/zi si numai de 3-4 ori /saptamana ,carne fiind dietetica si gatita dietetic

oua-de 3 ori/saptamana

grasimi ca si la glomerulonefrite

paine alba veche de o zi,100-200 g /zi

legume verzi fierte sau ca piureuri,cartofi,sucuri de legume

fructe crude sau fierte in compoturi

dulciuri:mierea,gelatinele din fructe

bauturi:apele alcaline,laptele degresat,supele strecurate de legume-2-2,5 l/zi

condimente:otet,lamaie,patrunjel,marar,tarhon.leustean

supe:-creme,limpezi,de legume,

sosuri dietetice

La acest regim se poate adauga 1-2 lingurite de bicarbonat/zi.

Regimul alimentar in insuficientele renale

In cazul in care bolnavul a ajuns in stadiul de insuficienta renala cronica,asistam la aparitia unor perturbari ale metabolismului hidroelectrolitic, la alterarea starii generale,,la acumularea in sange a produsilor toxici care rezulta din cataliza proteica,produsi care nu mai pot fi eliminati prin rinichiul bolnav(cresterea ureei sanguine).

Regimul bolnavului poate fi adoptat in functie de starea acestuia ,va fi hipercaloric(pentru a impiedica utilizarea tesuturilor proprii in scopul obtinerii caloriilor necesare ,care ar duce la cresterea deseurilor metabolice,deci si la cea a ureei),hipoprotidic ,pentru ca proteinele sunt substratul necesar obtinerii ureei,hiperglucidic si normolipidic.

Dintre alimentele permise amintim aceleasi alimente care erau permise si in celelalte afectiuni renale.

Prezentam in continuare clasificarea alimentelor in functie de continutul lor proteic. salata

-vinete -creson

-morcovi -ardei

-telina    -hrean

-manatarci    -ciuperci

-varza rotie    -andive

-castraveti    -cartofi

-dovlecei

1.Alimente cu un continut sub 3%

a)Legume:-anghinare

sparanghel -papadie

-macris -masline

b)Fructe:-caise proaspete si confiate

-ananas    -castane

-migdale    -banane

-gutui    -piersici

-smochine -zmeura

-fragi    -mure

-coacaze -prune

-mandarine    struguri

c)Dulciuri:-zahar

-miere

-dulceturi

-tapioca

d)Grasimi:-unt

-ulei

-untura

-margarina

-frisca

Categoria B:Alimente cu continut proteic intre 3-10%

-painea de secara    -grisul

-painea de grau    -faina de castane

-turta dulce    -faina de castane

-briose    -orez

-biscuiti -porumb

-prajituri cu frisca    -secara

-toate cerealele    -fasolea alba

-mazarea    -ciocolata

-laptele

Categoria C:Alimentele cu continut proteic intre 10-15%

-creier    -lapte condensat

-rinichi    -ou

-cotlet de porc    -branzeturi

-sunca    -tipari carne de gasca -midii

-piept de porc sarat    -scoici

Categoria D:Alimente cu continut mai mare de 15% de proteina

-leguminoase uscate

-faina de leguminoase uscate

-ciuperci uscate

-carnea de vita ,berbec,cal,porc,ficat,peste,melci,crustacei

-lactate-branza slaba de vaci,Camembert,Roquefort,laptele praf

Alimentele se pot consuma la discretie in regimuri hipoproteice,fiind sarace de proteina,cele amintite la categoria A.

In continuare vom prezenta cateva exemple de diete de tip hipoproteic:

Regimul alimentar in litiaza renala

Exista mai multe feluri de litiaza in raport direct cu componenta chimica a pietrei.Astfel deosebim:

litiaza urica

litiaza oxalica

litiaza fosfatica

litiaza calcica etc.

1.Regimul alimentar in litiaza urica

Litiaza urica poate sa apara in cazul unei gute ,dar poate sa vina si sa evolueze independent.De asemenea ,este cazul sa aratam ca hiperuricemia poate sa apara si ca o complicatie a aunor boli ca leucemiile acute si cronice.

Litiaza urica are reputatia de a fi cea mai benigna dintre litiazele urinare,fiind bine tolerata ,foarte rar hemoragica ,dureroasa sau infectata.

Bolnavii sunt,de obicei obezi,sau au o ereditate incarcata-gutosi sau litiazici din familie.

Litiaza urica se caracterizeaza printr-o eliminare de microcristale de acid uric in urina si o aciditate anormala a urinei,pH-ul urinar fiind apropiat de valoarea 5.

Tratamentul medicamentos presupune alcalinizarea urinei.Daca alcalinizarea este prea puternica,apare pericolul formarii de litiaza fosfatidica.

Alcalinizarea se obtine medicamentos prin adaos de bicarbonat de Na(5 g/zi),sau citrat de K,in aceeasi cantitate,piperazina.

Regimul alimentar prevede ,pe langa cresterea pH-ului urinar,excluderea alimentelor care induc formarea aciditatii urinare.Acest regim va fi unul lacto-fructo-vegetarian,alcatuit din lapte si produse lactate,fructe ca atare,sucuri de fructe si de legume (cu exceptia spanacului,ciupercilor si a leguminoaselor),paste fainoase ,paine,mamaliga.Proteinele se vor administra in cantitate limitata din urmatoarele alimente:carne de vaca,oaie,peste,branzeturi nesarate ,nefermentate.Se vor interzice viscerele ,conservele de carne,sosurile de carne.Carnea se va servi doar la pranz,in cantitate limitata.

Grasimile se vor administra in cantitate limitata ,in raport de greutatea bolnavului.

Ca deserturi se permit cremele cu lapte,fainoasele cu lapte,tartele cu fructe,cu branza.

Sarea se va consuma in cantitate.Sunt interzise alcoolul,cafeaua,drojdia de bere.

Obezii vor primi o alimentatie hipocalorica,urmarindu-se scaderea lor in greutate.

2.Litiaza oxalica

Litiaza oxalica detine o mare pondere intre tipurile de litiaza renala.Prezenta acesteia (oxalat de calciu)impune cautarea unuia sau mai multor factori:pierderi hidrice,climat cald,alimente bogate in oxalati,cresterea cantitatii de Ca etc.Tulburarea biochimica in urma careia apare aceasta afectiune este legata de perturbari in metabolismul glicocolului.

Bolnavii vor primi o dieta saraca in glucide,pentru a nu se produce fermentatie oxalica.Continutul proteic al rasiei va fi ridicat,alimentele acide impiedica putin formarea de oxalati.

Cresterea cantitatii de proteina are avantajul de a opri dezvoltarea fermentatiilor intestinale.

3)Litiaza fosfatica

Litiaza fosfatica se pune in evidenta in urma unei radiografii incidentale.

Eliminarea de fosfati are loc in conditiile cresterii surmenajului,srarii febrile,sau a unei alimentatii bogate in carne.Precipitarea fosfatului de calciu are loc numai in conditiile unei urine alcaline.

Calculii fosfatici sunt opaci,au forma de coral,marind bazinetul si calicele.

Continutul alimentelor in macronutrienti si micronutrienti,necesare intocmirii dietelor cu un anumit continut fiziologic,se vor gasi in anexe.

XII. ANEXE

1. CONTINUTUL IN SUBSTANTE NUTRITIVE AL

PRINCIPALELOR PRODUSE ALIMENTARE

(dupa GONTEA )

VALORILE ALIMENTELOR IN ELEMENTE MINERALE