Dietoterapia in bolile cardiace

DIETOTERAPIA IN BOLILE CARDIACE

Importanta mereu crescanda pe care o are in epoca noastra problema bolilor cardiovasculare decurge din faptul ca ele reprezinta principala cauza de deces a epocii contemporane:50-55% din cazurile de mortalitate.In Romania aceasta ocupa primul loc ,cu 46% din cazurile de mortalitate.Printre bolile cardiace si vasculare care contribuie la aceasta mortalitate mentionam:

infarctul de miocard

hemoragia cerebrala

arteriopatiile cu gangrena picioarelor

insuficienta cardiaca

Astazi,infarctul de miocard este de 3 ori mai frecvent sub varsta de 40 de ani decat ce era in urma cu 30-40 de ani ,iar hemoragia cerebrala este de 4 ori mai frecventa decat la 50-55 de ani.Este de retinut ca femeile fac infarctde 1femeie la 3 barbati,dar dupa 50 de ani numarul infarctelor se egalizeaza.

Aceasta se datoreaza alimentatiei,stresului,fumatului,bolii hipertensive si altor factori de risc ,care se intalnesc din ce in ce mai des si la femeia zilelor noastre.

Regimul alimentar in infarctul de miocard

In cazul instalarii unui infarct de miocard,bolnavul trebie sa pastreze obligatoriu un repaus la pat ,care variaza ,dupa forma clinica ,de la 3-4-5 saptamani.In primele 2 saptamani,repausul va fi obligatoriu.

Regimul alimentar va avea ca obiectiv restabilirea progresiva a unei circulatii normale si furnizarea elementelor nutritive necesare pentru corectarea tulburarilor metabolice generale si locale.

In primele 2 zile se va administra acestor bolnavi apa cu lingurita,dupa care se va trece la ceauiuri ,apa,sucuri de fructe,in cantitati de 1-1,5l/zi.

In urmatoarele zile ,se va trece la un regim hipocaloric ,sarac in lipide si fara sare.Se recomanda 500 mg /zi,cantitate care se va creste la 750 mg.Alimentele se vor repartiza in 4-6 mese.Bolnavul nu va fi lasat sa e hraneasca singur ,pentru a vita eforturile suplimentare.Se vor da 800-1000 kcal,obtinute din 120-150 g glucide ,50-60 g proteine ,20-30 g grasimi.

In urmatoarele 5-6 zile ,regimul va fi crescut caloric ,mentinandu-se usor hipocaloric,hipolipidic si hipoglucidic.

Regimul va fi alcatuit din urmatoarele alimente:

supe-creme de legume

supe limpezi de legume

chisel de fructe

sucuri de fructe

ceaiuri slabe

budinci

terciuri de fainoase

piureuri de legume preparate cu lapte

gelatine de lamai

Se vor introduce treptat carnea tocata fiarta sau tocatura fripta,salatele de legume,rase marunt (sfecla,morcovi,asezonate cu lamaie ).Din a 3-a saptamana se va trece la un regim ce va trebui dus toata viata.Acesta va cuprinde:50-55% glucide,15-20%proteine si 30%lipide,la un aport caloric normal in raport cu varsta ,sexul si munca.Daca bolnavul are tendinte de normala.

Glucidele vor fi date mai ales sub forma de paine intermediara sau integrala (max,250g/zi).Preparatele din gris,fulgi de ovaz ,orez,,paste fainoase ,vor fi consumate cu moderatie din cauza pericolului de ingrasare.Se vor prepara fara adaos de zahar.Cozonacii si alte produse zaharoase nu se vor consuma numai ocazional.Nu se vor consuma torturile si prajiturile cu crema de orice fel.Cartofii vor fi dati 150 g /zfierti sau copti ,evitand modurile de preparare in care se utilizeaza grasimile (cartofii prajiti).Se vor prescrie din abundenta legume si fructe crude,sub forma de salate,care au avantajul balastului alimentar si aduc importante cantitati de vitamine;din aceasta cauza nu se consuma preparate termic.

Proteinele vor fi de origine animala (40-50%),restul de origine vegetala.Se va folosi carnea slaba de vita sau pasare;dintre viscere,singurul admis este plamanul.La prepararea carnii,inainte de prelucrarea termica,se va indeparta orice urma de grasime.Se va prefera rasolul,fratarul si friptturile inabusite.Nu se vor consuma carnurile impanate cu grasime si nici sosurile nedietetice.

Dintre pesti,sunt interzisi crapii,heringii si scrumbiile.Ouale vor fi consumate in cantitate moderata ,de 3-4 ori pe saptamana.Dintre produsele lactate se recomanda laptele ecremat sau iaurtul ecremat,interzicandu-se frisca,smantana si branzeturile sarate.

Vor fi evitate ciocolata,cafeaua,cacao,vinurile si lichiorurile.

Se recomanda sucurile de fructe si legume,amestecurile de lapte si sucuri naturale ,lapte batut,iaurt degresat,ceaiurile.

In ceea ce priveste continutul de grasimi,,acesta nu va depasi 70-80 g/zi,din care jumatate este de origine animala.

Din punct de vedere calitativ,vom da prioritate celor de origine vegetala ,fara a exclude cele de origine animala ,care se vor situa la 10-15 %.

Insuficienta cardiaca reprezinta un stadiu avansat al majoritatii bolilor cardiovasculare,caracterizata prin incapacitatea cordului de a-si indeplini functia sa normala de alimente a tesuturilor si viscerelor organismului cu sange.Este vorba de o scadere a fortei de contractie,urmata de hipertrofia si dilatarea sa.La orignea acestei boli stau :

hipertensiunea arteriala   

bolile valvulelor care inchid orificiile inimii(stenoza mitrala)

inflamatiile miocardului

tulburarile de irigatie sanguina ale miocardului(sau bolile coronariene)

Se deosebesc urmatoarele tipuri de insuficienta cardiaca:

insuficienta cardiaca dreapta

insuficienta cardiaca stanga

insuficienta cardiaca globala

Insuficienta cardiaca se caracterizeaza prin aceea ca bolnavul prezinta dispnee(sete de aer) la eforturi si chiar la repaus,dispnee care se poate accentua noaptea cand bolnavul este culcat.

Insuficienta cardiaca dreapta apare ca urmare a tulburarilor din mica circulatie,datorate unor afectiuni pulmonare.Se caracterizeaza prin cresterea in volum a ficatului,care devine dureros,invinetirea tegumentelor si a mucoaselor,care devin cianotice,datorita insuficientei oxigenarii sangelui la nivelul plamanilor.

Insuficienta cardiaca globala reprezinta o asociere dintre cele 2 tipuri prezentate anterior,,caracterizandu-se prin asocierea simptomelor din fiecare tip de insuficienta dreapta si stanga.

impiedicare a aparitiei acestei insuficiente ,in cazul existentei unei leziuni cardiace,fie curativ,in cazul in care insuficienta cardiaca este instalata.

La bolnavii de insuficienta cardiaca,trebuie sa avem in vedere ,pe de o parte,asigurarea necesarului de calorii si factori nutritivi,in functie de nevoile organismului,si,pede alta parte,eliminarea edemelor,prin mobilizarea lichidelor retinute in organism printr-o diureza mai mare.

Regimul va trebui sa supuna inima la minim de efort.De aceea se vor evita mesele prea abundente,preferandu-se mesele cu volum mai mic,dar mai frecvente.Se vorevita,de asemenea,si alimentele greu digerabile,,ca si acelea care au fost supuse unei prelucrari laborioase.

Regimul va fi foarte sarac in sare(hiposodat),iar in formele severe,chiar desodat.Cantitatea de sare admisa se va stabili dupa gradul de infiltrare cu lichid a tesuturilor,deci,dupa marimea edemelor.

Pentru ca regimul hiposodat este greu de suportat de catre bolnav,trebuie sa se evite monotonia in prepararea alimentelor,prezentandu-se o gama cat mai larga de produse asezonate cu condimente permise ,pentru a masca sau evita lipsa sarii.

In general,un regim bogat in proteine contine si o mare cantitate de sare.De aceea ,regimul hiposodat va fi si hipopriteic,mai ales cand este afectata si functia renala.Ratia de proteine este de 60-80 g /zi.

Alaturi de fumat,este interzisa consumarea de lichide in timpul mesei si,de asemenea,consumul baururilor prea reci.

Mesele nu vor fi prea voluminoase pentru a nu ingreuna munca cordului.

Regimul alimentar in hipertensiunea alimentara

Aparitia de medicamente din ce in ce mai active privind reducerea tensiunii arteriale,face ca acesta afectiune sa reaca neobservata de catre bolnav,care va crede ca o poate rezolva printr-o simpla medicatie medicamentoasa,fara a fi necesara o alimentatie corespunzatoare.Aceasta conceptie este complet gresita si va duce ,categoric la aparitia de valori foarte ridicate ale tensiunii arteriale,care se pot solda cu accidente foarte grave,chiar cu moartea bolnavului.

Din aceasta cauza ,nu trebuie uiatat ca factorul alimentar devine tot mai important ,atunci cand trebuie realizata o scadere a acestei valori a tensiunii si mentinerii ei la aceste valori un timp caz mai indelungat.

Se stie astazi ca este o legatura foarte stransa intre hipertensiune si valoarea colesterolului din sange.O serie de cercetari arata rolul hipertensiunii in aparitia de ateroscleroza coronariana,a celei a vaselor cerebrale si a vaselor periferice.Hipertensiunea duce la instalarea insuficientei cardiace.

Toate acestea arata cat de important este tratamentul hipertensiunii in prevenirea acestor boli.

Fiecare hipertensiv are o importanta modificare a sistemului nervos.De aceea,repausul fizic,asociat cu o destindere nervoasa si indispensabila pentru gasirea echilibrului,este necesara mai ales la inceputul tulburarilor.Orele de somn bine reglate sunt necesare.Repausul total este necesar numai in forma avansata a bolii.

Clima nu este recomandata.Schimbarile bruste,ex.calatoriile prea lungi sau un concediu prelungit intr-un mediu climatic total diferit de cel in care traieste,sunt periculoase.

Regimul alimentar urmareste realizarea unei diete echilibrate ,fara excese.Aparitia unor complicatii impune tratarea acestora.

De la inceput trebui precizata importanta scaderii cantitatii de sare din alimentatia acestor bolnavi.

Un alt criteriu este scaderea in greutate pana la normal.

Se vor administra 4-5 mese /zi,reduse cq si volum.Mesele se vor desfasura intr-o atmosfera de calm,cu repaus inainte si dupa masa.Masa de seara se va servi cu cel putin 2-3 ore inainte de culcare.

O data pe saptamana,bolnavul va urma un regim de descarcare,,alcatuit din legume si fructe in exclusivitate.Pentru bolnavii supraponderali acest obicei poate fi mai frecvent.

Regimul alimentar in vulvopatuule compensate

Regimul nu va fi restrictiv decat in cazul supraponderalilor.Daca este vorba de denutritie,se va corecta printr-un tip de alimentatie adecvata.In acest caz,aportul proteic va fi de 1,5-2 g /kcorp/zi,chiar mai mult,cantitatea de glucide si lipide se va mentine in limite normale.

Se va avea in vedere ,chiar la indivizii normoponderali,ca inima sa nu fie supusa eforturilor grele.Se vor elimina alimentele greu de digerat.Aportul de sare va fi limitat la 2-3 g/zi,pe timp indelungat.

Aporttul de lichide va fi relativ scazut.Sunt contraindicate bauturile carbogazoase,care favorizeaza meteorismul abdominal si ingreuneaza activitatea inimii.Se exclud rinichii,fasolea uscata,castravetii,se limiteaza excesul de cartofi,castanele si uneori laptele,pentru a preveni meteorismul abdominal.

Prezentam un model de regim incazul unei valvulopatii cu tendinta de cedare cardiaca:

Dimineata:

ceai cu lapte sau lapte fara ceai

paine intermediara prajita,veche

unt sau branza de vaca

peltea

miere de albine

Ora 10:

iarna sau primavara se va consuma paine cu unt sau branza

vara si toamna se vor consuma fructe

Dejun:

carne de pui,vitel,peste:fiarta,gratar,inabusita

garnitura de piure de cartofi,morcovi,cartofi copti

budinci de paste fainoase

budinci de legume

paine prajita sau veche,fara sare

fructe:mere coapte,piureuri de fructe,gelatine,tarte cu fructe

Ora 17:

ceai

iaurt

paine prajita cu unt

biscuiti cu dulceata

fructe

Cina:

paine cu unt sau branza de vaci

sunca

ou fiert moale

ochiuri in apa

chiftele de zarzavat   

fructe