Alimentatie | Asistenta sociala | Frumusete | Medicina | Medicina veterinara | Retete |
MICROBIOLOGICAL
CONTROL OF GOAT MILK FROM SIBIU AREA REGARDING THE HYGIENE ASSURANCE
CONTROLUL MICROBIOLOGIC AL LAPTELUI DE CAPRA DIN JUDETUL SIBIU IN VEDEREA ASIGURARII IGIENEI SI SIGURANTEI ALIMENTARE
Key words: lapte de capra, siguranta alimentara, Salmonella
Materials and methods
Calitatea si siguranta produselor alimentare au devenit un drept al consumatorilor, cu efecte directe asupra calitatii vietii, iar problematica axata pe calitatea si siguranta produselor se afla in centrul atentiei organismelor constituite pentru apararea intereselor consumatorilor.
Strategia UE privind siguranta alimentelor are la baza patru elemente importante:
Laptele contine circa 87,5% apa, iar restul de 12,5% este substanta uscata totala. Componentii laptelui se gasesc in diferite forme: in emulsie (grasime, pigmenti si vitamine liposolubile), in dispersie coliodala (substantele proteice) si in solutie (lactoza, saruri minerale, pigmenti si vitamine hidrosolubile). Proteinele din lapte sunt formate din cazeina (80%-85%), lactalbumina (10%-12%) si lactoglobulina (5%-8%). Ele reprezinta elementul cel mai valoros al laptelui, sunt proteine complete, adica contin cei opt aminoacizi esentiali.
In vederea evitarii contaminarii mediului si a probei luata in lucru,se recomanda a se lucra in incaperi speciale sau in nisa cu flux laminar.Anumite produse cunoscute a contine foarte putine microorganisme se vor examina totdeauna primele, urmate de alt produs cunoscut ca avand o contaminare mai ridicata.
Probele se vor manipula astfel incat sa se evite orice risc de contaminare. Pentru a se realiza aceasta se vor lua urmatoarele precautii:
- cand nu se lucreaza in nisa,se lucreaza in vecinatatea flacarii;
- laptele va fi colectat in recipiente sterile
- orice instrument care este folosit trebuie sa fie steril.
S-au luat 25 g (ml) din proba de analizat si s-a adaugat 225 ml mediu de preimbogatire (bulion semi-Fraser) si s-a introdus in termostat la 30ºC ±1° C,pentru incubare timp de 24h ± 2h. Dupa incubarea suspensiei initiale s-au transferat 0,1 ml din cultura obtinuta intr-o eprubeta cu 10 ml mediu de imbogatire secundara (bullion Fraser).
Se incubeaza mediul insamantat,timp de 48 h ± 2 h la 35°C sau 37ºC.
Placile cu
mediu de izolare selective insamantate (3 placi corespunzatoare locului de provenienta: Rasinari, Cristian si
Miercurea Sibiului, comune din judetul Sibiu) se pun la incubat la
Pentru
confirmare,din fiecare placa cu fiecare din cele doua medii selective,se ia cel
putin o colonie considerate a fi tipica sau suspecta. Daca se gaseste o placa
cu mai putin de cinci colonii tipice sau suspecte,se retin toate coloniile
tipice sau suspecte. Se insamanteaza coloniile selectate,pe suprafata uscata in
prealabil a placilor cu agar nutritive,astfel incat sa se obtina dezvoltarea de
colonii izolate. Se incubeaza placile astfel inoculate,in termostat la 37±
Cu ajutorul unei anse se insamanteaza,cu
fiecare din culturile obtinute din coloniile retinute,urmatoarele medii: Agar TSI, Agar cu uree, Mediu pentru
decarboxilarea L-lizinei. Se insamanteaza coloana agarului prin intepare,iar panta prin
striere. Se incubeaza in termostat la 37±
Pentru a evidentia ß-galactoza se
disperseaza o ansa din colonia suspecta, intr-o eprubeta ce contine 0,25 ml solutie salina,se adauga o picatura
toluene si se agita eprubeta.Se introduce eprubeta in baia de apa termoreglabila,reglata
la
Pentru reactia
Voges-Proskauer (VP) pe mediu se insamanteaza din colonia suspecta, intr-o
eprubeta ce contine 3ml mediu VP.Se incubeaza in termostat la 37±
Pentru
evidentierea indolului pe mediu se
insamanteaza o eprubeta ce contine 5 ml mediu triptona/triptofan,cu colonia
suspecta. Se incubeaza in thermostat la 37 ±
Results and Discussion
Confirmarea microbiologica pe mediul de cultura Agar TSI este indicata pe coloana, astfel: -galbena-glucozo-pozitiva (fermentarea glucozei); rosie sau neschimbata - glucozo-negativa(lipsa fermentarii glucozei); neagra-formare de hidrogen sulfurat, bule sau fisuri - formare de gaz din glucoza, si de panta-galbena-lactozo si/sau zaharozo-pozitiva (fermenteaza lactoza si/sau zaharoza), rosie sau neschimbata - lactozo si zaharozo-negativa (nu fermenteaza nici lactoza si nici zaharoza). Culturile tipice de Salmonella corespund unei pante alcaline (rosie),cu formarea (in 90% din cazuri) hidrogenului sulfurat(innegrirea agarului). Atunci cand se izoleaza o Salmonella lactoza pozitiva,panta agarului TSI este galbena.In consecinta,o confirmare preliminara a culturilor de Salmonella nu trebuie sa se bazeze doar pe rezultatele obtinute pe agarul TSI.
Confirmarea microbiologica pe mediul de cultura Agar cu uree
In cazul reactiei positive,descompunerea ureei produce degajarea amoniacului,facand sa vireze rosu de fenol la roz,apoi la rosu inschis.Reactia este deseori vizibila dupa 2-4 ore.
Confirmarea microbiologica pe mediul pentru decarboxilarea L-lizinei
Turbiditatea si o coloratie purpurie,dupa incubare,indica o reactie pozitiva,o culoare galben indica o reactie negative.
Confirmarea microbiologica pe mediul de cultura pentru evidentierea ß-galactozei
O culoare galbena indica o reactie pozitiva.Reactia este de obicei vizibila dupa 20 minute.
Confirmarea microbiologica pe mediul de cultura pentru reactia Voges-Proskauer (VP)
Formarea unei coloratii roz pana la rosu aprins,intr-un interval de 15 min.indica o reactie pozitiva.
Confirmarea microbiologica pe mediul de cultura pentru evidentierea indolului
Formarea unui inel rosu indica o reactie pozitiva,un inel galben-brun indica o reactie negativa.
Confirmarea microbiologica pe mediile de cultura poate fi evidentiata in tabelul nr. 1.
Tabel nr. 1
Confirmarea microbiologica pe mediile de cultura
Specia de Salmonella |
||||||||
S.Typhi |
S.Paratyphi A |
S.Paratyphi B |
Alte specii |
|||||
Rea ctia |
% b) |
Rea Ctia |
% b) |
Rea ctia |
% c) |
Rea ctia |
% b) |
|
Mediu TSI formare de acid datorita fermentarii glucozei (m1) |
+ |
+ |
+ |
+ | ||||
Mediu TSI formare gaz din glucoza (m2) |
d) |
+ |
+ | |||||
Mediu TSI formare de acid datorita fermentarii lactozei (m3) |
_ |
_ |
_ | |||||
Mediu TSI formare acid datorita fermentarii zaharozei (m4) |
_ |
0 |
_ |
_ |
1 |
|||
Mediu TSI formare de hydrogen sulfurat (m5) |
97 |
_ |
+ |
+ | ||||
Hidroliza ureei (m6) |
- |
0 |
- |
- |
- | |||
Decarboxilarea lizinei (m7) |
+ |
- |
+ |
|
+ |
95 |
||
Reactia B-galactozidazei (m8) |
_ |
0 |
_ |
_ |
_ |
2 e) |
||
Voges-Proskauer (m9) |
- |
- |
- |
- |
0 |
|||
Formare de indol (m10) |
- |
- |
0 |
- |
- |
1 |
a)Preluat din referinta SR EN
b) Aceste procente indica ca nu toate izolatele de serotipuri de Salmonella dau reactii marcate cu + sau -. Aceste procente pot varia intre si in cadrul serotipurilor din cauza otravirii serotipurilor de la diverse componente ale alimentului.
c) Procentele nu sunt date in literatura publica
d) Salmonella Typhi este anaerogenica
e) Salmonella enterica subspecia arizonae da o reactie lactozo-pozitiva sau negative,dar este intotdeauna ß - galactozidazo-pozitiva. Pentru studiul acestor specii este necesara efectuarea de teste suplimentare.
Figura nr. 1
Confirmarea microbiologica pentru specia de Salmonella Typhi
Figura nr. 2
Confirmarea microbiologica pentru specia de Salmonella Paratyphi A
Figura nr 3
Confirmarea microbiologica pentru specia de Salmonella Paratyphi B
Figura nr. 4
Confirmarea microbiologica pentru alte specii prezente
Conclusions
Asa cum reiese din testele prezumtive se constata ca exista urme de Salmonella in laptele de capra recoltat din .. ceea ce contravine standardelor in vigoare. Acest microorganism poate fi eliminat prin metode specifice astfel incat sa nu ajunga in consumul public. Salmonella constituie unul din cei mai virulenti factori de contaminare pentru materia prima din industria alimentara dar prin metode specifice ea poate fi eliminata. Valorile nu sunt semnificative astfel incat nu constiuie un pericol iminent de contaminare.
References
Barzoi D., Meica S., Negut M., 1999, Toxiinfectiile alimentare", Ed. Diacon Coresi, Bucuresti |
|
Oprean Letitia, Mihaela Tita Mihaela, 2001, Microbiologia laptelui, Ed. Univ. "Lucian Blaga", Sibiu |
|
Oprean, Letitia, 2003, Microbiologia si controlul calitatii microbiologice a alimentelor, Ed. Univ. "Lucian Blaga", Sibiu |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate