PREFERINTELE CULINARE SI SERVIREA TURISTILOR AMERICANI Sl ENGLEZI

PREFERINTELE CULINARE SI SERVIREA TURISTILOR AMERICANI Sl ENGLEZI

Apreciaza in mod deosebit atat calitatea preparatelor cat si a serviciilor. La orice fel de masa prefera painea prajita (sau tostul) cu unt, sosurile specifice (englezesc, de tomate, de mustar), piperul alb si negru si sucurile din fructe. Americanii apreciaza in primul rand carnea de vaca, de porc, de pasare in schimb englezii pe cea de miel, berbecut, batal.

Micul dejun (break fast)

Este consistent si variat. Se incepe cu una din bauturile calde nealcoolice (cafea cu lapte si frisca, ceai cu lapte, ciocolata cu lapte) oferite direct din servicii, deoarece ei consuma mai mult decat o portie obisnuita. De asemenea, solicita:

unt, dulceata, miere de albine ;

preparate din oua (omlete cu parmezan, cu creier, cu ciuperci), oua moi la pahar, oua cu sunca (ham-and-eqqs);

mezeluri fine (sunca, jambon), friptura rece din piept de curcan, de vitel, insotite de cruditati.

De pe masa nu trebuie sa lipseasca cornurile sau chiflele crocante, painea prajita.

Ca bauturi: sucuri de fructe (gius, nectar, suc de rosii, ape minerale).

La micul dejun si in special pentru copii se servesc fulgi de porumb sau ovaz fierti in lapte (poridge) serviti in farfurie adanca.

Masa de pranz (lunch)

Consta din mai multe feluri de mancare: gustari calde sau reci, in special pe baza de oua, cocteil de creveti, de cruditati, preparate din peste ca antreu (este preferat pestele mare, morun, nisetru, cega, somn, la gratar sau rasol). Consuma, de asemenea sufleuri din legume, paste fainoase etc.

Ca preparat de baza prefera cele realizate din carnea de vitel, de vita la tava, cu legume si salate asortate, pulpa de berbec la tava servita cu fasole alba, preparate pe baza de carne din miel sau de porc. Fripturile din carne de vita trebuie sa fie bine coapte pe dinafara, prezentand o crusta, iar in interior sa fie cat mai aproape de cea cruda.

Ca desert apreciaza dulciurile de bucatarie : foietaje, sufleuri, fructe proaspete.

Masa de seara (dinner)

Se poate compune din gustari calde sau reci, consomeuri din cozi de raci, coada de vita (ox-tail), creme, urmand preparate din peste mare, calde sau reci cu sosurile adecvate.

Se prefera fripturile reci asortate (assiette-anglaise) din carne de vitel, miel, piept de pasare, carne de porc, servite cate 1/4 portie din fiecare, precum si fripturile realizate din specialitatile de carne de vaca, miel, batal, vitel la gratar cu costita (bord), insotite de sosuri, diferite garnituri din legume si salate din cruditati.

Ca desert : se pot oferi clatite flambate, inghetate, fructe.

Bauturile preferate, in structura meniurilor sunt : bauturi cu tarie alcoolica ridicata (whisky), vodca, gin, amestecuri de bauturi reci sau calde, vinuri albe si rosii, demiseci. La cafea se recomanda vinars (coniac) pentru barbati si lichioruri fine pentru femei.

Atat la mesele de pranz cat si la cele de seara, cutitele vor fi bine ascutite, iar pe masa se vor pune dinainte asa-zisul "apetizers" alcatuit din bastonase de morcov, felii de telina, miez de nuca, migdale, masline, pe care le servesc cu placere, in timp ce isi aleg meniul.

Mesele de seara le considera protocolare, barbatii si femeile venind in tinuta adecvata.

Americanii si englezii urmaresc cu atentie si multa competenta modul de servire. Atat in cazul preparatelor cat si al bauturilor se va practica serviciul direct (englezesc).

Specific poporului englez este ca timpul liber sa-l petreaca in conditii cat mai placute, agreabil din punct de vedere al satisfacerii unor preferinte culinare.

Printre acestea se inscrie si servirea ceaiului de la ora 17, denumit "Five o'clock', ocazie in care se intalnesc prieteni, oameni de afaceri, politicienii, oameni de cultura, de arta. Cu aceasta ocazie se serveste renumitul "ceai englezesc', insotit de produse usoare cu un grad inalt de prezentare, intre care se regasesc diferite sortimente de inghetate, cocteiluri cu alcool sau fara alcool, mici gustari, diferite salate, fructe proaspete, produse de patiserie, tartine etc. Aceasta masa se organizeaza, de regula, in spatii luminoase, bogate in plante si flori exotice, pe terase cu vedere panoramica.

La servirea five o'clock-ului se au in vedere unele masuri organizatorice cum ar fi:

asigurarea in permanenta a apei clocotite pe tot parcursul servirii ;

ceaiul se prezinta ambalat in plicuri;

zaharul poate fi preambalat sau montat in zaharnite insotite de lingurite ;

lamaia va fi taiata felii fine, cu samburii inlaturati.

Serviciul pentru ceai cat si celelalte obiecte de servire (cesti farfurioare, lingurita, pahare etc.) trebuie sa fie dintr-un material de calitate superioara.

Preparatele si produsele se portioneaza, de regula, in transe mici (atat cat se introduce o data in gura), denumite "ambuch'.

Pe tot parcursul servirii, personalul de servire trebuie sa dea dovada de foarte multa discretie. Dupa fiecare operatie de servire efectuata, se retrage in locuri de unde sa poata observa gesturile de apel, fara sa dea atentie discutiilor ce au loc.

De obicei la aceasta masa nu sunt folosite tacamuri, in afara de linguritele necesare servirii ceaiului, inghetatei, cockteil-urilor cand este cazul, salatelor de fructe, clestele pentru zahar, furculita pentru lamaie.

Debarasarea meselor de obiectele folosite se efectueaza in functie de momentele servirii, folosindu-se tavile de serviciu, ridicarea acestora realizandu-se cat mai discret si atent mai ales cand servirea s-a facut la mese joase, inconjurate de fotolii.

Five o'clock-ul constituie de fapt un motiv de intalnire, de deco-nectare, un moment de comunicare, schimb de opinii etc., iar servirea preparatelor si bauturilor un element complimentar si nu un scop in sine de satisfacere a unor nevoi alimentare, ci doar de satisfacere spirituala, crearea ambiantei pe care trebuie sa se bazeze aceste intalniri.