Dietoterapia in hiperlipoproteinemii

DIETOTERAPIA IN HIPERLIPOPROTEINEMII

Lipoproteinemiile plasmatice sunt asocieri moleculare intre diverse componente lipidice din sange -trigliceride,colesterol,acizi grasi -si proteinele circulante.Ele constituie forma fundamentala de transport a grasimilor si a substantelor liposolubile.Ele constituie forma de transport fundamentala a grasimilor si a substantelor liposolubile.De aceea,orice referire la perturbarile metabolice,presupune implicarea lipoproteinelor .la nivelul carora au loc de fapt modificarile patologice cantitative si calitative.

In functie de densitatea lor,lipoproteinele se clasifica in:

cu densitate foarte joasa-VLDL

cu densitate joasa-LDL

cu densitate intermediara-IDL

cu densitate mare HDL

chilomicroni

Chilomicronii reprezinta principala forma de transport a lipidelor serice ,fiind formate 90% din colesterol si fosfolipide ,componenta proteica se gaseste in % mai mic.

VLDL reprezinta forma de transport a trigliceridelor in organism.% de trigliceride este de 60%,iar a colesterolului de 15%.Cea mai mare parte de lipide este de provenienta hepatica,diferenta provine din grasimile absorbite in intestin sau din degradarea chilomicronilor.Concentratia lor serica creste in conditiile consumarii de cantitati ridicate de dulciuri rafinate,de paste fainoase,de grasimi saturate etc.La aceasta se mai adauga stresul,sedentarismul,obezitatea.

LDLconstituie principclul transportor al colesterolului liber si esterificat.El contine in constitutia sa 60% colesterol .Prin urmare,subiectii care au aceasta componenta ridicata,au si o valoare a colesterolului ridicata.Si aceasts valoare devine crescuta daca subiectul se hraneste cu cantitati sporite de grasimi saturate,este obez,sedentar sau stresat.

HDL au un rol protector a vaselor de sange impotriva instalarii aterosclerozei .Ele reusesc acest lucru prin impiedicarea atasarii LDL de celula musculara neteda a vaselor de sange.Se apreciaza ca scaderea s HDLcu numai de 10%echivaleaza cu o crestere de 50% a riscului de afectare aterosclerotica.

Valorile medii normale ale lipoproteinemiilor furnizate de cuantificarea lipidogramei pe medii de agar(Mincu,Hancu,1986)

Cresterea acestora peste limitele fiziologice poarta numele de hiperlipoproteinemii.Conform recomandarilor OMS ,hiperlipoproteinemiile se impart in urmatoarele categorii:

tipulI.-chilomicronemie bazala

tipul II.-hiperLDL

tipul II b-hiper LDL si hiperVLDL

tipul III.-IDLin % normale

tipul IV.-hiper VLDL

tipul V.-chilomicronemie bazala si hiper VLDL

Data fiind usurinta cu care se poate determina valoarea colesterolului si a trigliceridelor,in practica medicala se utilizeaza pe scara larga determinarea acestor valori.

Valoriile medii normale ale colesterolemie,trigliceridemiei si lipemiei

(Mincu,Hancu,1986)

Influenta principiilor nutritivi asupra reducerii hiperlipoproteinemiilor

Numeroase studii au evidentiat ca anumite principii nutritive detin capacitatea de a reduce valoarea colesterolemiei si/sau trigliceridemiei.Rezultatele acestor observatii permit modificarea alimentatiei,in scopul obtinerii de rezultate satisfacatoare in reducerea acestor valori.

Lipidele

Influenta lipidelor asupra lipemiei este rezultatul efectului diferitelor grupe de acizi grasi;grasimile polinesaturate -din uleiul de germeni de porumb,floarea soarelui,peste,-determina scaderea colesterolului,cele mononesaturate -uleiul de masline-il lasa indiferent,iar cele saturate,ik cresc.

AGPN din seria ω-6-a carui cap de lista este acidul linoleic,nu au asa o actiune intensa de scadere a colesterolului ca si acizii nesaturati din seria ω-3,a carei cap de lista este acidul linolenic.Astfel,administrati in cantitati egale,ficatul de morun are o activitate de 4 ori mai mare decat uleiul din germeni de porumb.Conform cercetarilor americane,o valoare mai mare de 220 mg/100 ml ser devine nociva si un factor de risc pentru ateroscleroza.

Colesterolemia normala este de 180-220 mg/100 ml ser

Cercetatorii Nerun si Devon au administrat timp de 3 saptamani subiectilor sanatoase 8g/zi de acizi grasi din seria ω-3 si au observat ca ,dupa aceasta perioada,valoarea colesterolului a scazut.

Totusi ,marirea exagerata a cantitatilor de acizi grasi nesaturati din aceasta serie,poate duce la fragilizarea vaselor coronariene,a membranelor lipoproteice,induce fenomene de imbatranere si poate duce la fenomene de instalare a necrozei cardiace.

In aceste conditii,FAO/OMS recomanda un consum de 3% din valoarea calorica a acestor acizi grasi;la femeile gravide ,de 5%,iar la cele care alapteaza de 7-8%.Aportul crescut de AGPN duce la necesitatea unui consum mai mare de antioxidanti,dintre care cel mai important este vit.E.Daca nu se introduce aceasta substanta in cantitati insuficiente,acesti acizi devin chiar factori de risc in aparitia de ateroscleroza.

In practica nutritionala,se considera ca este necesar ca raportul dintre vit E si AGPN sa fie minim de 0,6,pentru aa evita acumularea de peroxizi sau de radicali liberi in organism (Segal,1986).

Implicatiile in cresterea lipemiei o au si acizii"trans",care nu se gasesc in lipidele naturale ,dar se gasesc in margarine sau ulei de soia hidrogenat selectiv.

Cercetari actuale acuza transformarea din acizi "cis" in acizi "trans",prin proces de prelucrare industriala intensa.Acestia au o actiune de crestere a colesterolului.

Glucidele

In ultimele decenii,s-a stabiit o corelatie intre nivelul de colesterolseric si consumul de glucide,mai ales de acelea rafinate.Daca la persoanele tinere aflate in atantie,dupa un consum crescut de glucide (7-9 zile),nivelul colesterolului si a trigliceridelor a crescut ,dupa o alimentatie mai echilibrata,aceasta va scadea la normal,aceasta datorita faptului ca aceste persoane au un metabolism echilibrat si o perturbare ,urmata de revenire,nu va produce afectiuni majore.La persoanele in varsta,acest lucru nu este valabil;o perturbare metabolica datorata unui consum prelungit de glucide,va duce la cresteri foarte mari de colestero, dar aceasta crestere nu se mai poate controla prin o revenire a alimentatiei la liite normale,daca perturbarea este foarte mare.

Cercetarile medicale au aratat ca introducerea in alimentatia omului sanatos a unei cantitati de 400 g/zi,dar fara a afecta nivelul energetic al ratiei,duce la cresterea colesterolului seric,pe cand aceeasi cantitate introdusa la persoanele cu ateroscleroza sau cardiace,duce la cresteri de trigliceride serice.

Studiul comparativ al influentei glucidelor asupra lipidelor plasmatice la persoanele cu hiperlipidemie,arata ca fructoza provoaca o crestere a trigliceridelor serice.un efect mai moderat il au zaharoza si glucoza ,in timp ce amidonul reduce nivelul lipidelor sanguine.

Se remarca faptul ca zaharoza mareste nivelul lipidelor si lipoproteinelor cu densitate mica,in masura mai mica decat diata cu lactoza(Turmi,1979);in procesele de absorbtie a colesterolului exogen ,lactoza are o influenta mult mai mica decat fructoza:pectina a demonstrat ca are efecte hipocolesterolemiante mult mai evidente decat in cazul utilizarii celulozei.

Date fiind consecintele hiperlipemiante ale glucidelor,orientare generala este in directia scaderii consumului de glucide rafinate.Pot fi folosite alte componente ale glucidelor:celuloza,hemiceluloze,pectine ,care scad absorbtia de lipide alimentare :ex.pectina are capacitatea de a lega de molecula sa o cantitate de 4 ori mai mare decat greutatea sa de lipide.

Proteinele

Diverse studii folosind proteine vegetale,au demonstrat ca acestea au o actiune hipocolesterolemianta,mai ales soia.Instalarea hipercolesterolemiei se poate face si prin consum de proteine aniale,mai ales cazeina,pe cand prin consum de produse din soia ,colesterolul scade.Cercetarile au aratat ca exista o mare diferenta intre actiunea de crestere a colesterolului chiar si intre diferite produse proteice animale.

Proteinele oului de gaina mentin valoarea colesterolului la aceleasi valori,ca si cand s-ar consuma produse vegetale(gluten).Cea mai mare crestere de colesterol se manifesta la consumul de lactoalbumina si lactoglobulina si cazeina,mai putin intens in cazul consumului de carne de vita si de porc si neansemnata la administrarea de proteina din ou.Proteinele vegetale au un efect hipocolesterolemiant.

In urma cercetarilor nutritionale,s-a stabilit ca o dieta cu proteina din soia are un efect hipocolesterolemiant mai puternic decat cel hipolipidic total.

Numerosi autori coreleaza actiunea hipocolesterolemianta a proteinelor vegetale cu actiunea saponinelor,sitosterolului si a fibrelor alimentare.Hipocolesterolemia se datoreaza spectrului specific de aminoacizi,iar actiunea specifica a soiei se datoreaza continutului scazur de aminoacizi cu sulf.Experimental s-a demonstrat ca dietele cu proteine din soia elimina o mai mare cantitate de steroli prin fecale decat cele din cazeina.

Se considera ca proteinele vegetale au o actiune hipocolesterolemianta prin modificarea excretiei hepatice a colesterolului,deoarece,in cazul alimentatiei vegetale,colesterolul se elimina prin bila in mai mare masura decat se secreta din sange.

Fibrele alimentare

s-a constatat ca celuloza ,hemicelulozele,pectina,gumele au o actiune benefica in scaderea lipidelor serice.Ele produc o scadere puternica a colesterolului total ,a trigliceridelor si a fosfolipidelor serice ,concomitent cu cresterea eliminarii de aceste substante prin fecale.

Imbogatirea regimului alimentar cu radacinoase ,tuberculi,legume verzi si cereale integrale ,in conditiile ingerarii de zaharoza,este insotita de o reducere a valorii de VLDL,de LDL si de colesterol total.Efectul fibrelor este determiat de calitatea acestora.De ex,fulgii de ovaz nu determina o reducere progresiva a colesterolului total,in timp ce ingerarea de tarate de ovaz a provocat o reducere a acestor substante.

Majoritatea nutritionistilor afirma ca este nevoie sa se introduca in dieta bolnavilor cantitati ridicate de fibre,insistandu-se pentru fabricarea unor produse bogate in aceste produse.

In afara de preparatele din tarate de grau,se realizeaza produse din tarate de porumb,orz,ovaz si din coji de soia ,ultimele avand o buna influenta asupra metabolismului protidic.

Un efect pozitiv il au pectinele si gumele vegetale,chiar mai intensa decat a taratelor de grau.S-a stabilit ca pectina leaga de 4 ori mai multe lipide decat este greutatea moleculei sale.Dupa 4-6 saptamana de administrare a pectinei,se observa o diminuare ,atat a colesterolului,prin impiedicarea absorbtiei sale,cat si o accelerare a eliminarii prin acizii biliari.Astfel,prin administrarea a 9g pectina /zi timp de 42 de zile,a dus la scaderea colesterolului cu 10%.

Vitaminele

Vitaminele care au un efect puternic asupra lipoproteinemiei sunt cele din grupa B,A,E si C.

Cauzele care le produc sunt multiple:

insuficienta vitaminelor in alimentatie

ratie dezechilibrata

utilizarea produselor cu o densitate calorica mare

raport incorect intre grasimile vegetale si cele animale

antioxidanti insuficienti

varsta

starea neuropsihica si fizica de durata

S-a constatat ca o dieta hipovitaminica si cu alimente mai sarace in colesterol,da rezultate mai slabe decat una mai bogata in colesterol si cu o incarcatura vitaminica mai mare.

Explicatia se poate da pentru toate vitaminele enumerate:

1.Vitaminele B intensifica activitatea piruvat-dehidrogenazei,fapt ce va duce la formarea unei mai mari cantitati de piruvat si lactat,care ,prin lanturi metabolice proprii,duce la formarea glucidelor simple si a lipidelor.De asemenea ,acest proces poate avea loc si in cadrul procesului de glicoliza,in etapa formarii dihidroxiacetonei,care,prin reducere,se transforma in glicerol,alcoolul gliceridelor.

2.Vitamina C participa la reglarea proceselor de schimb lipidic,are rolul de a scadea nivelul colesterolului seric si de a activa lipoproteinlipazele.

3.Vitamina PP influenteaza atat metabolismul colesterolului ,cat si pe cel al trigliceridelor.In cazul de hipovitaminoze,creste puterea de captare a acizilor grasi de catre celulele adipoase si este diminuata activitatea enzimelor care distrug aceste substante.

4.Acidul nicotinic are efect hipocolesterolemiant prin accentuarea eliminarii colesterolului prin acizii biliari.

5.Vitamina A participa laa scaderea colesterolului prin procesele de activare a fosfolipazelor,diminuand procesele de fosforilare oxidativa.

Intrucat ,in urma proceselor de rafinare a cerealelor si grasimilor,scade concentratia in vitamine,se preconizeaza imbogatirea cu aceste produse a alimentelor.

Substante minerale

Cercetarile din ultima vreme au demonstrat ca o serie de minerale intervin in modificarea spectrului lipidic al organismului.Astfel,s-a constatat ca un deficit de Mg produce o marcanta hipertrigliceridemie si un nivel ridicat de colesterol.

Pentru ca alimentatia actuala este saraca in Mg,datorita proceselor de prelucrare si rafinare a alimentelor,se recomanda o imbogatire a alimentelor cu 200 mg Mg/kg.

Cromul participa si el la procesul de reducere a colesterolului ,pein actiunea de crestere a catabolismului colesterolului.

Conceptul dietei unice

Pana in anii trecuti ,se aplicau 5 tipuri de diete care aveau scop reducerea colesterolului seric.Pentru ca nu exista totdeauna posibilitatea tipizarii bolii,s-a recurs la formularea unei diete unice care sa aiba acelasi efect.

Realizarea acesteia consta in scaderea progresiva a lipidelor alimentare -mai ales a celor saturate-,a glucidelor rafinate ,concomitent cu modificarea celorlalte princpii nutritive ,asigurandu-se un aport energetic si nutritiv conform cerintelor organismului,fara a se produce dezechilibre vitaminice si minerale.

Pentru a creste aderenta bolnavilor la acest fel de regim,este necesar sa se faca 2 etape de trecere de 4-5 saptamani,timp suficient pentru ca bolnavul sa se obisnuiasca cu un nou mod de a se alimenta.A 3-a etapa esste cea terapeutica.

In primele 2 etape se face scaderea treptata a lipideor din ratie,initial cu 30%,apoi cu inca 30%,iar in etapa de tratament se va ajunge la 20% din necesarul de lipide.

Colesterolul scade,daca din ratia alimentara se elimina :

carnea de porc

pestele gras

viscerele

mezelurile grase

icrele

pielea de pasare

slanina

galbenusul de oufrisca

produsele lactate din laptele nedegresat

Se pot utiliza produse:

pestele slab

pui slab fara piele

curcan

iepurele

Prepararea lor se va face prin fierbere ,frigere si inabusire.

In alcatuirea meniului,este necesar sa se cunoasca continutul alimentelor in colesterol,lipide total si lipide saturate(%)

Paralel cu reducerea drastica a grasimilor saturate si a colesterolului ,hrana se suplimenteaza moderat cu acizi grasi nesaturati,din uleiul de floarea soarelui,germeni de porumb,soia sau masline.

De asemenea ,creste si aportul de glucide bogate in fibre alimentare .Se recomanda folosirea produselor cerealiere nerafinate,a legumelor si fructelor proaspete,a painii integrale.

Rezultatele respectarii dietei unice sunt spectaculoase in privinta trigliceridelor ,dar cel mai importante vizeaza colesterolemia.Aceasta scade cu peste 25%,iar rezultatele sunrt si mai bune daca se asociaza cu scaderea in greutate.