Masuri active de combatere a somajului

FACULTATEA DE ASISTENTA SOCIALA

MASURI ACTIVE DE COMBATERE A    SOMAJULUI

POLITICI DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA

1.Concepte

"Asigurarile sociale sunt parte componenta a sistemlui de securitate sociala care are drept obiectiv principal compensarea prin beneficii in bani sau in servicii a prejudiciilor suferite in anumite situații de risc(incapacitatea temporara sau permanenta de munca,batranete,somaj etc.)cu care se confrunta cei asigurati.Sistemul de asigurari sociale se bazeaza pe colectarea resurselor(fondurilor)de la cei asigurati in sistem contributoriu si distribirea beneficiilor/primelor de asigurare de catre cei confruntati cu situatia de risc asigurata sau catre urmasii acestora ,in concordanta cu contractul de asigurare.Asigurarile sociale pot fi de stat(sau publice) sau private.

( . )Sistemul de asigurari de stat are trei componente:sistemul de pensii,sistemul de asigurari de sanatate si sistemul de ajutor de somaj."

"Somajul defineste situatia unei piete a muncii excedentare, in care oferta depaseste cererea de forta de munca.Aceasta inseamna ca o parte a populatiei nu gaseste loc de munca,desi ar vrea sa lucreze.Acesta este un somaj de dezechilibru si este considerat un fenomen negativ,dat fiind ca este echivalent cu pierderea de resurse datorita neutilizarii lor.Exista si un somaj de echilibru sau natural,considerat normal pentru functionarea echilibrata a economiei.

2.Cadrul legislativ

In ceea ce priveste cadrul legislativ ce reglementeaza asigurarile de somaj,"dupa anul 1990 sistemul de protectie sociala a somerilor a fost creat prin Legea 1/1991(privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala),chiar inainte de apariția unui somaj semnificativ si a fost imbunatatit succesiv prin Legea 57/1994(modificarea si completarea Legii 1/1991),Legea 65/1997 (pentru modificarea si completarea Legii 1/1991)si respectiv Legea 76/2002(Publicata in M.Of.nr.103/6 februarie 2002).In crearea cadrului instituțional si legislativ,un rol important l-a avut,o buna perioada de timp Ministerul Muncii si Protectiei Sociale,care prin verigile specifice ,inregistra persoanele aflate in cautarea unui loc de munca,efectua plati,consultanta,orientarea profesionala a somerilor.Ulterior sistemul a fost dezvoltat si au fost create o serie de institutii (Agentia Nationala pentru Formare Profesionala-cu structura tripartita care inlocuieste vechile oficii ale fortei de munca,actualmente Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca)si noi organisme guvernamentale (ministerele si organe de specialitate ale administratiei publice centrale,Comisia Nationala de

Promovare a Ocuparii Fortei de Munca prefecturile)si neguvernamentale (sindicate si asociatii patronale) care promoveaza masuri ce vizeaza obiectivele specifice pietei muncii."

3.Cauze ale aparitiei somajului

"Dintre cauzele care pot provoca somajul retinem:

schimbarile majore(tranzitia)

strategii si tactici aberante in devzoltarea socio-economica

specificul conjuctural

Primele doua cauze provoaca asa numitul somaj structural care in general se va intalni,cu diferite frecvente,in situatia socio-economica a fiecarei tari.Ultima categorie cauzeaza somajul situational care are o natura dominant discriminatorie si va fi cu atat mai frecvent cu cat o societate existenta se va distanta mai pregnant de o societate deschisa.

1.Schimbarile majore (tranzitia):survin in diferite etape si in mod    particular sunt specifice societatii noastre astazi.In orice schimbare majora se confrunta categorii diferite de :personae,grupuri si colectivitati prin intermediul unor interese si mijloace specifice .Tocmai de aceea problema devine mai complexa.Orice etapa dispune de prioritati specifice ce nu pot fi

ignorate.Pentru a le identifica se cer depasite elemente propagandiste care iradiaza din heterogenitatea intereselor mentionate.Schimbarile actuale privesc doua directii majore:desfiintarea centralismului si promovarea concurentei prin intermediul pietei.

2.( . )Strategiile si tacticile aberante in dezvoltarea socio-economica deriva din multitudinea si contrarietatea intereselor.In primul rand,grupurile sociale si categorii socio-profesionale detin pozitii privilegiate a caror pierdere provoaca efecte multiple:reducerea castigului material,modificarea statutului si rolului social ,posibilitatea de a suporta consecintele unor acte abuzive comise anterior ca urmare a raspunderii implicite si care a fost blocata tocmai ca urmare a pozitiilor de putere detinute.

3.( . )Specificul conjuctural are in vedere acel somaj provocat de dinamismul relatiilor patronaj-angajati.Patronajul reprezinta pe aceia care angajeaza mana de lucru (stat,particulari),iar angajatii constau din diferitele categorii de salariati.Angajarea poate fi deplina (timp de munca integral)sau partiala (parte de timp-jumatate de norma,sfert de norma,anumite perioade-sezoniera)."

4.Impactul social(efecte)

In lucrarea sa intitulata"Somajul:present si perspective" Dan C. Stegaroiu il citeaza pe K.Hooper Briar,spunand ca"in evaluarea impactului social al somajului este necesar a tine cont de divergenta intereselor ,aspecte semnalate,dar si de diferite tendinte discriminatorii care se axaza pe anumite prezumtii,precum:

• conceptia ca fiecare isi poate gasi o slujba sau isi poate asigura un trai decent cu conditia sa fie inventiv si harnic;
• larga raspandire a ideii preconcepute ca cei care nu sunt angajati ori raman fara slujba,sunt lenesi si/sau imorali;
• confruntarea permanenta a reactiilor populatiei marginalizate(saraci si cei lipsiti de slujbe)cu insasi cauza starii lor si nu acceptarea acestor reactii drept consecinte a starii economice si sociale pe care o suporta;
• confundarea lipsei de putere a celor saraci si fara slujbe cu incapacitatea lor de a-si sustine punctul de vedere,ignorand presiunea sociala a marginalizarii provocate de colectivitate;
• convingerea ca programele privind bunastarea,garantarea acesteia ar fi mai scumpe fara a intelege ca intocmai lipsa acestora este cu adevarat extrem de scumpa."

Consider ca cel mai important efect(negativ,de altfel) este scaderea brusca a veniturilor ce atrage dupa sine alte probleme(consumul de alcool ce duce la rindu-i la certuri ,ulterior la violenta,imposibilitatea de a-si mai putea plati datoriile-la utilitati,creditele,ce au fost facute pentru imbunatatirea nivelului de trai,deoarece ajutorul de somaj dovedindu-se a fi insuficient pentru achitarea acestor datorii).Toate acestea se reflecta in urmatoarele date:

"Tabel 6.11.Dinamica ajutorului de somaj comparativ cu indicele preturilor in perioada 1991-1999.

La nivel national in perioada 1991-1999 raportul dintre ajutorul mediu de somaj si venitul salarial net a variat intre 42,9% si 19,6%.Fata de cresterea preturilor ,puterea de cumparare a ajutorului de somaj a cunoscut urmatoarea evolutie(table 6.11):

intre 1992-1999 puterea de cumparare a ajutorului mediu de somaj a cunoscut un grad relativ constant(in jur de 60%);anul cu situatia cea mai grava a fost in 1993(47% fata de anul luat drept referinta).

in 1996 un ajutor de somaj insotit de doua alocatii de stat pentru copii au reusit sa acopere 15% din minimul de subzistenta al unei familii constituite din doi adulti si doi copii in intretinere(tabel 6.12).

situatia intervalului se poate aprecia ca fiind grea,mai ales in anii cand chiar cu doua ajutoare de somaj si doua alocatii de stat pentru copii nu se puteau acoperi mai mult de 27% din minimul de trai decent.Tabel 6.12:

OCTOMBRIE:   

Din tabelul de mai sus se pot desprinde urmatoarele concluzii:

daca in anul 1991,familia constituita din doi copii minori isi puteau acoperi cu un ajutor de somaj si doua alocatii de copii 23% din necesarul unui trai decent,la sfarsitul intervalului,asemenea venituri asigurau mai putin de 16% din acest minim.

anul care a ridicat mari probleme pentru o familie de genul celei mentionate la punctul unu a fost 1993,cand,datorita eliminarii in intregime a subventiilor,s-a asigurat numai 11%din minimul de trai decent si 18%din minimul de subzistenta.

daca in anul 1991,doua ajutoare de somaj plus alocatiile pentru doi copii permiteau unei familii constituita din patru personae sa-si acopere 39% din necesarul unui trai decent,ulterior a aparut un decalaj mai mare,gradul de acoperire osciland intre15,5% si 30%."

"La sfarsitul lui 1991,cand somajul a fost recunoscut oficial,numarul total de someri inregistrati de catre oficiile fortei de munca se plasa in jur a 330 de mii personae,corespunzator unei rate de 3% a somajului.La sfarsitul anului 1999,numarul somerilor era de trei ori mai mare,iar rata somajului de 11,5%.Aceasta rata reprezinta in fapt cea mai mare rata a somajului din ultimii zece ani.

Un alt"varf"al somajului a fost atins in 1994,cu o rata de 10,9%.Aceasta rata reflecta efortul guvernului in 1994 pentru a initia o reforma economica mai ampla,incepand cu liberalizarea preturilor.( . )Cea mai scazuta rata a somajului-de 6,6%-se poate observa in anul electoral 1996,un an in care nivelul de trai al populatiei a fost,in mod direct sau indirect,puternic subventionat de catre stat.

( . )Somajul in randul femeilor a fost mai ridicat decat somajul general de-a lungul ultimilor zece ani( . )-61% in 1991,iar in 1997 aceasta descreste cu aproximativ 10%. ( . )Datele disponibile(intre 1994-1997) sugereaza ca somajul in randul tinerilor (personae cu varsta mai mica de 25 de ani)constituie 40-50% din totalul somajului.Cea mai mare pondere de persoane tinere in totalul populatiei de someri ,de 50,9% poate fi observata in anul cu cea mai redusa rata a somajului:1996.Acest fapt sugereaza ca,spre deosebire de alte categorii de varsta ,somajul in randul tinerilor este mai stabil.Datele arata ca in 1994,anul cu cea mai mare rata a somajului,un procent foarte mare de someri(comparativ cu alti ani)nu beneficiaza de nici un ajutor monetar, in timp ce beneficiarii de ajutor de somaj sau alocatie de sprijin scad ca pondere in totalul populatiei de someri.Acest fapt pare sa sugereze ca cei concediati sau someri in 1991 sunt mai greu de integrat pe piata muncii decat valurile ulterioare de someri.( . )Procentul celor aflati in somaj intre 2 ani si 2 ani si trei luni este mai mare in 1995 si 1996 (12%,respectiv 14%) si descreste in 1997 la 6,9% odata cu cresterea somajului.Acest fapt pare sa sugereze,de asemenea ,o relativa stabilitate a somajului de lunga durata,in raport cu variatii pe piata muncii.

In ceea ce priveste ponderea somerilor in totalul populatiei de participanti la cursurile de calificare/recalificare a scazut de la 82% in 1992 la 38,3% in 1997.

Ponderea somerilor integrati in astfel de cursuri,in totalul populatiei de someri,a ramas foarte redusa de-a lungul intregii perioade:4% in 1991,ajungand la numai 2% in 1997.Aceste cifre indica o eficacitate foarte redusa a acestor programe in atenuarea somajului existent.

Nici rezultatele generale,referitoare la reusita de angajare in urma absolvirii cursurilor, nu justifica acest program:daca in 1991-34,5% din absolventii acestor cursuri reuseau sa isi gaseasca un loc de munca,in 1997-13,3% din totalul acestora erau angajati. Tabel 3Cateva date referitoare la somaj si protectia sociala a somerilor-%-

*calculata pe baza Anchetei anuale a fortei de munca-AMIGO-CNS    Sursa:Anuarul Statistic al Romaniei

6.Masuri active de combatere a somajului

Conceptul de masuri active pentru combaterea somajului este relativ nou atat in teoria cat si in practica pietei muncii,neavand un suport teoretic indeajuns de fundamentat.El a aparut ca urmare a intelegerii necesitatii retragerii progresive a statului din economie si redarea catre individ si comunitate a dreptului de a dezvolta activitati ecomnomice in concordanta cu necessitatile lor percepute ca atare si asigurarea,astfel,a unei cresteri reale a ocuparii.

Masurile active pentru combaterea somajului reprezinta initiative sau actiuni individuale,de grup sau comunitare,sprijinite si finantate,de regula,de catre autoritatea publica centrala si/sau locala,cu scopul declarat al cresterii ocuparii la nivelul unei unitatii teritorial-administrative bine determinate prin atragerea la realizarea acestora in principal a celor direct afectati(somerii),dar si a tuturor factorilor responsabili de la nivelul comunitatii,luata in sensul cel mai cuprinzator(autoritati publice,comunitate de afaceri,sindicate,organizatii neguvernamentale,culte,etc.);aceasta confera masurilor active un caracter preponderent partenerial."[7]

Ca masuri de combatere a somajului initiate(pentru toate categoriile de someri,tineri,femei,vartnici,etc.)de catre autoritatile publice abilitate(Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca) amintim:

"stimularea agentilor economici sa angajeze tineri absolventi ai institutiilor de invatamant;

acordarea de facilitati fiscale angajatilor prin reducerea contributiei datorate bugetului asigurarilor sociale pentru somaj,daca incadreaza cu contract individual de munca persoane din randul somerilor pe care le mentin cel putin 6 luni;

stimularea crearii de locuri de munca prin acordarea de credite din bugetul asigurarilor pentru somaj,in conditii avantajoase;

stimularea persoanelor aflate in somaj sa se angajeze inaintea expirarii perioadei de indemnizatii;

furnizarea de cursuri de calificare/recalificare;

stimularea mobilitatii fortei de munca;

angajatorii care incadreaza tineri absolventi pe durata nedeterminata primesc pentru o prioada de 12 luni,pentru fiecare persoana angajata,o suma lunara reprezentand un salariu minim brut pe tara,angajatorii care incadreaza absolventi din randul persoanelor handicap primesc,pe o perioada de 18 luni,pentru fiecare absolvent angajat,o suma lunara reprezentand 1,5 salarii minime brute pe tara.

Ponderea cheltuielilor pentru masuri active,pe tipuri de masuri active,in totalul cheltuielilor prevazute si realizate la 31.12.2001 pentru acestea:"

De asemena,mentionez cateva programe,proiecte ce au fost initiate in de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii sociale(actualul Minister al Muncii Familiei si Egalitatii de Sanse)prin intermediul institutiilor abilitate(Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca)cu scopul combaterii fenomenului.

In 1993 se materializeaza proiectul<Informare si consiliere privind cariera>la recomandarea expertilor Bancii Mondiale dupa o evaluare a situatiei din Romania ca subcomponenta a proiectului ministerului de resort<Ocuparea fortei de munca si protectie sociala>.Un alt program de combatere a somajului este cel initiat de Phare finalizat in anul 1998<Reforma invatamantului profesional tehnic>(www.anofm.ro).

Am vazut ca interesul autoritatilor in a combate(diminua)somajul este foarte mare,fapt evidentiat prin programele initiate.Consider ca aceste programe/proiecte initiate in acest sens ar trebui sa fie mult mai mediatizate pentru a putea exista o mai mare participare in randul celor vizati.

BIBLIOGRAFIE

Cace,Corina,(2004),Asigurarile sociale-management,evolutii si tendinte,Editura Expert,Bucuresti

Marginean,Ioan si Balasa,Ana(coord),(2002),Calitatea vietii in Romania,Editura Expert,Bucuresti

Pop,M.,Luana(coord),(2002),Dictionar de politici sociale,Editura Expert,Bucuresti

Sregaroiu,Dan,C.,(1993),Somajul:prezent si perspective,(f.e.),Cluj-Napoca

Legea 76/2002,lege privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea fortei de munca

www.anofm.ro