Alimentatie | Asistenta sociala | Frumusete | Medicina | Medicina veterinara | Retete |
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Sociologie si Asistenta sociala
Specializarea: Asistenta Sociala
1. Stabilirea temei de cercetare
Migratia externa a fortei de munca este un fenomen social complex, cu consecinte economico-financiare, culturale, politice, sociale si ocupationale, ce trezeste interesul multor studii de specialitate.
Am ales elaborarea acestei teme pentru a evidentia profilul social al persoanelor ce detin locuri de munca in afara tarii, segmentul din care acestia fac parte, motivatia alegerii lor si resuresele folosite pentru a emigra.
2. Fixarea obiectivelor cercetarii
Determinarea factorilor care conduc la alegerea unui loc de munca in afara tarii.
3. Documentarea prealabila (livresca)
Pentru realizarea proiectului de cercetare am folosit ca surse de documentare urmatoarele carti, reviste si studii de specialitate:
Sergiu Balatescu, Florin Iacob, Liviu Serbanescu, Cristian Toader, (trad.), Dictionar de sociologie, Bucuresti, Ed. Univers Enciclopedic, 2003;
Dana Cornelia Nitulescu si Alina Oancea, (coord.), Studiu despre migratia fortei de munca romanesti in Uniunea Europeana, Bucuresti, 2007;
Dumitru
Sandu, Fluxurile de migratie in
Dumitru Sandu, Migratie si mobilitate internationala, BOP, Bucuresti, 2001
Dumitru Sandu, Migratia transnationala a romanilor din perspectiva unui recensamant comunitar, Sociologie Romaneasca, nr. 3-4, Bucuresti, 2000
Monica
Serban si Melinda Stoica, Politici
si institutii in migratia internationala:
migratia pentru muna din
Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu, (coord.), Dictionar de sociologie, Bucuresti, Ed. Babel, 1993;
https://www.robcc.ro/studii_bcc/571956278125000_ro.pdf Romanii si migratia fortei de munca in Uniunea Europeana, ANBCC, 2005.
4. Universul cercetarii
Universul cercetarii este constituit din populatia activa, persoane de sex masculin si feminine cu varste cuprinse intre 18 si 60 de ani, si familile si prietenii acestora care ne pot oferii informtii referitoare la optiunea de emigrare.
5. Cadrul teoretic al cercetarii
Miratia concentreaza in jurul sau un set foarte larg de fenomene sociale, motiv pentru care ea constituie un obiect de studiu pentru mai multe discipline precum demografia, geografia populatiei, economia, stiintele juridice, sociologia si altele.
Migratia ca fenomen este ilustrata ca fiind rezultatul unei multitudini de actiuni individuale ale agentilor rationali, care evalueaza costurile, beneficiile si riscurile atat din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere social.
Migratia ca eveniment sociodemografic, se refera la deplasarea unei persoane -individual sau in cadrul unui grup- in afara comunitatii sale de rezidenta, in decursul unei perioade de referinta date, pentru a schimba domiciliul stabil si/sau locul de munca obisnuit(Dumitru Sandu, Fluxurile de migratie in Romania, p. 20).
Cercetarile din aceste domenii au incercat sa elaboreze scheme si teorii explicative ale fenomenului, multe din acestea fiind inspirate de teoriile fizice asupra miscarii corpurilor. Ceea ce caracterizeaza incercarile actuale de explicare a migratiei este faptul ca factorii determinanti ai migrarii nu mai sunt considerati forte fizice care actioneaza asupra persoanelor, ci elemente structurale de care indivizii umani tin seama atunci cand iau in considerare posbilitatea de a migra.
Everett S. Lee a propus in anul 1966, o clasificare a factorilor care influenteaza migratia, punand in evidenta principale aspecte de urmarit in cercetaea migratiei: originea, destinatia, obstacolele intalnite si caracteristicile populatiei migratoare.
Pierre George distinge patru categorii de emigranti:
emigrantul
care isi manifesta dorinta de a-si schimba
muncitorul strain care este un emigrant temporar;
persoanele
alungate(expulzate, repatriate, transferate) din
refugiatii care au optat pentru parasirea tarii lor.
In Romania inainte de 1989 existau doua mecanisme de migrare:
pemanenta - motivatii politice si entice;
temporara - pentru a studia sau lucra in strainatate, se baza numai pe acorduri guvernamentale intre Romania si alte tari.
Dupa 1989, principalele motivatii ale migrarii s-au transformat in motive de ordin economic, migratia temporara crescand in cifre absolute si ca pondere in totalul migrantilor.
In prezent exista cateva mecanisme de migrare prin care are loc migratia la nivel international:
Migratia permanenta legala: reprezinta fluxurile migratorii care pleaca din Romania catre terte tari pentru a se stabili acolo prin urmatoarele modalitati:
Migratia temporara legala: se refera la cei care se deplaseaza pe teritoriul tarii respective pe o perioada delimitata de timp:
Migratia ilegala de tranzit: este mecanismul prin care persoane din terte tari emigreaza in anumite tari cu scopul de a emigra mai departe in alte tari, este un fenomen relative nou caracterizat de ilegalitate si implicare a organizatiilor criminale.
Migratia
ilegala: cetateni care pleaca in
calitate de turisti, dar care ajunsi la destinatie
desfasoara activitati lucrative pe piata
neagra, iar dupa expirarea perioadei de sedere(3 luni)
raman ilegal in
Migratia
circulatorie cu ajutorul retelelor migratorii(legala sau
ilegala): se
refera la miscarea pendulara intre tara de origine si
una sau mai multe tari de destinatie, migrantii merg
si muncesc o perioada in strainatate, se reintorc in
Astefel se formeaza retelele migratorii, retele prin care cei ce doresc sa migreze temporar in strainatate sunt ajutati si sustinuti de migrantii anteriori.
Intentia de a migra in strainatate pentru un loc de munca este mai probabila la persoanele din comunitatile cu o rata mai mare a migratiei circulatorii.
Cu referire la un teritoriu national, se face distinctie intre migratia interna atunci cand deplasarea se face in interiorul tarii respective si mgratia externa sau internationala.
Migratia internationala se realizeaza sub forma migratiei fortei de munca, migratiei membrilor familiilor lucratorilor anterior emigranti, migratiei fortata de calamitati naturale, de persecutii politice sau religioase, de razboaie, etc.
Prin migratia internationala a fortei de
munca se intelege procesul de trecere a fortei de munca
dintr-o
Particularitatea migratiei internationale a fortei de munca din zilele noastre consta in aceea ca acest proces are loc in stransa legatura cu fluxul international de capital.
In cadrul fluxurilor de populatie, circulatia fortei de munca inregistreaza dimensiuni in crestere atat a numarului cat si a intensitatii.
La scara mondiala migratia este relativ redusa, cca 3% din populatia lumii, fie ca sunt tari de origine, de tranzit sau de destinatie, ori detin toate cele 3 atribute simultan, tarile nu ramane in afara fluxurilor migratorii internationale.
Principalele cauze care au determinat fenomenul migratoriu sunt: fluxul international de capital, criza economica mondiala, diferentele mari de salarii intre tari, dorinta idividului de a gasi perspective, lipsa locurilor de munca, supraproductia, lipsa cercetarii, discriminari la angajare si promovare, dotari precare, institutii nefunctionale, dorinta unei vieti urbane mai bune, dorinta unei calificari superioare si dorinta de recunoastere.
Secretarul de stat al Departamentului pentru Munca in Srainatate din subordinea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale afirma referitor la sectoarele sociale care emigreaza ca:
"Persoanele cu studii superioare
care reusesc sa plece in strainatate si sa ocupe
un post pe masura pregatirii lor, o fac fie printr-o agentie de
ocupare, fie pentru ca pleaca la studii acolo si li-se
iveste o sansa de angajare. Deasemenea, sunt cazuri in care
acetsea au pe cineva in strainatate care le faciliteaza
plecarea. Cel mai simplu este pentru inginerii din domeniul petorului, care
lucreaza pe platforme maritime fie ca detasati, fie sunt
inregistrati ca personal navigant. Si cei din domeniul
constructiilor au cautare. Dar de cele mai multe ori nu lucreaza
ca ingineri, ci ca maistri. Prin departamentul nostru au plecat in
Conform studiului Romanii si migratia fortei de munca in Uniunea Europeana (ANBCC, 2005) cu referire la teoria motivationala a lui Maslow, 5 nevoi de baza ale omului declanseaza majoritatea comportamentelor sale:
I. Nevoi fiziologice: hrana, apa, caldura, mediu propice vietii;
II. Nevoi de siguranta: securitate,stabilitate, sanatate, lipsa de pericole;
III. Nevoi sociale de afiliere si dragoste: apartenenta la un grup, la un cuplu marital, la o familie;
IV. Nevoi de stima: stima de sine, recunoasterea celorlati, respectul celorlalti, recunoasterea valorii;
V. Nevoia de autoimplinire: autonomie, libertate, competenta, realizarea potntialuluicare tine de structura psiho-fizica personala.
Nevoile superioare sunt cele de pe treaptele III, IV si V, iar nevoile inferioare sunt cele de pe treptele I si II. In acelasi timp, un om nu poate trece de pe o treapta a scarii nevoilor pe o alta treapta superioara daca nu i-a satisfacut nevoile treptei inferioare.
Grafic. Motivele emigrarii-Scara lui Maslow Studiul Romanii si migratia fortei de munca in Uniunea Europeana, ANBCC, 2005
Schema cauzala
6. Unitatile de analiza si de inregistrare
Unitatea de inregistrare: persoana care detine un loc de munca in afara tarii sale.
Unitatea de analiza: populatia Romaniei ce reprezinta forta de munca emigranta.
7. Elaborarea ipotezelor
Cu cat mediul de provenienta este mai favorabil emigrarii cu atat este individul mai motivat sa emigreze.
Cu cat nivelul de educatie al individului creste cu atat probabilitatea ca el sa fie motivat sa emigreze creste.
Cu cat calitatea vietii este mai importanta pentru individ cu atat este mai motivat sa emigreze.
Daca individul are probleme economice atunci este motivat sa emigreze.
Cu cat un individ este mai independent cu atat posibilitatea ca el sa fie motivat sa emigreze este mai mare.
Daca mediul profesional al individului este dezamagitor atunci el este mai motivat sa emigreze.
Daca individul detine un capital cultural atunci sansele ca el sa fie mai motivat sa emigreze sunt mai mari.
Daca gradul de informare al unui individ creste atunci motivatia lui de a emigra creste.
Cu cat nivelul de trai este mai ridicat cu atat sansa ca individul sa fie motivat sa emigreze este mai mare.
8. Stabilirea tipului de cercetare
Ancheta sociologica bazata pe chestionar, aplicata prin tehnica interviului telefonic.
9. Selectarea surselor de informare
Sursa de informare o reprezinta populatia activa(indivizii apti pentru munca).
10. Specificarea unitatiilor studiate
11. Operationalizarea conceptelor
Concept: Motivatia de a emigra
Definitie: Motivatia = ansamblu de factori sau imbolduri care declanseaza, energizeaza, mentin (sau intrerup) si directioneaza actiunile sau comportamentele unei persoane.
A emigra= migratia-fenomen ce consta in deplasarea unor multimi de persoane dintr-o arie teritoriala in aita, urmata de schimbarea domiciliului si/sau de incadrarea intr-o forma de activitate in zona de sosire. Emigratie-ansamblul iesirilor.
Dimensiuni: -nevoia de stima;
-nevoia de siguranta;
-nevoia de autoimplinire;
-nevoia sociala de afiliere
Indicatori: -salariu mai mare;
-studii mai bune;
-respectarea drepturilor;
-apropierea de rude;
-reintregirea familie.
Concept: Mediu profesional dezamagitor
Definitie: Mediu=teritoriu in care are loc actiunea umana.
Profesional=profesie - ca ocupatie ce necesita inalte cunostinte de specialitate, in prezent, ca urmare a dezvoltarii fortelor de productie, a cresterii complexitatii muncii si a cerintelor impuse de revolutia stiintifico-tehnica, profesionalizarea muncii a devenit generala. Cvasitotalitatea ocupantilor solicita si se exercita pe baza unei calificari, ceea ce confera individului anumite drepturi dar si asumarea unor responsabilitati specifice muncii ce o desfasoara.
Dimensiuni: -resurse;
-institutii;
-capacitati.
Indicatori: -calificari;
-dotari;
-dezvoltare profesionala.
Concept: Capital cultural
Definitie: ansamblul bunurilor culturale, inclusiv a mijloacelor de producere a bunurilor stiintifice, intelectuale si artistice si a mijloacelor de circulatie a acestora.
Capitalul cultural este direct legat de:
a. un sistem de legitimare culturala;
b. un sistem de conservare si punere in valoare a bunurilor culturale.
Dimensiuni: bunuri culturale.
Indicatori: - lectura;
- spectacole artistice;
- excursii;
Concept: Grad de informare
Definitie: Nivelul de acumulare si asimilare a anumitor informatii pe baza unui proces comunicational.
Dimensiuni: -canale informationale;
Indicatori: - Mass-Media;
- institutii specializate.
Concept: Nivel de trai
Definitie: Grad de satisfacere a necesitatilor umane, specific unei colectivitati, grup social, localitati sau persoane. Grad de satisfacere a necesitatilor materiale si spirituale, prin consumul de bunuri si servicii economice si noneconomice.
Dimensiuni: -situatia materiala
-starea locuintei
Indicatori: -venituri
-sursa veniturilor;
-bunuri detinute;
-tip de locuinta;
- utilitati;
Concept: Mediul de provenienta favorabil emigrarii
Definitie: in colectivitatea de provenienta este o rata mai mare a migratiei circulatorii, se creaza retele prin care cei ce doresc sa migreze temporar in strainatate sunt ajutati si sustinuti.
Indicatori: -emigranti anteriori.
Concept: Nivel de educatie
Definitie: gradul atins de actiuni sociale de transmitere a culturii, de generare, organizare si conducere a invatarii individuale.
Indicatori: -scoli absolvite;
-cursuri absolvite.
Concept: Calitatea vietii
Definitie: Semnificatia pentru om a vietii sale, rezultat al evaluarii globale, din punctul de vedere al persoanei umane, a propriei vieti, este un concept evaluativ, fiind rezultanta raportarii conditiilor de viata si a activitatilor care compun viata umana, la necesitatile, valorile, aspiratiile umane.
Dimensiuni:-relatii interpersonale;
-viata de famile;
-viata de munca ;
-mediul ambiant.
Indicatori: - conditii de locuire;
- educatie;
- resurse economice;
- recreere;
- stare de sanatate;
- demnitate umana;
- securitate
- respect de sine.
Concept: Probleme economice
Definitie: Obstacole intalnite in activitatea economica (aducatoare de venituri), in procesul de procurare a resurselor economice necesare.
Indicatori: -probleme fianciare.
Concept: Grad de independenta
Definitie: nivelul de realizare a necesitatilor fara contributia altor persoane.
Indicatori: -independenta.
12. Elaborarea instrumentului de cercetare
Chestionar
Da
Nu
venitul
libertatea de opinie
acesul la informatie
lipsa locurilor de munca
18-35 ani
36-48 ani
48-60 ani
masculin
feminin
lecturi
plimbari
vizionarea la TV
iesiri cu prietenii
Destul de des
Numai in concedii
Niciodata
deobicei, da
rareori
nu am timp de spectacole
Da
Nu
Da
Nu
Ce venituri realizati lunar?
sub 1000 RON
1000-3000 RON
peste 3000RON
Sursa de venit reprezinta
salariul lunar
salariul lunar si din alte miniafacei;
afaceri personale
alte forme de realizare a veniturilor
Conditiile de locuit
sunt bune
probleme cu utilitatiile, dar in rest bune
necesita imbunatatiri
groaznice
In materie de educatie, ce nivel scolar ati absolvit?
scoala primara
gimnaziu
scoala de ucenici
scoala profesionala
liceul
postliceale
scoala de maistri
facultatea
masteratul
doctoratul
alte cursuri si specializari
Aveti un loc de munca stabil?
da
nu(sari la intrebarea 18)
De cat timp munciti in strainatate?
de mai putin de 6 luni
de mai putin de 1 an
de mai putin de 3 ani
de mai mult de 3 ani
Aveti calificare pentru jobul pe care il exercitati?
da
nu am avut, dar am facut curs de specializare in cadul companiei
nu
Locuiti acolo cu familia?
da
da, dar nu cu toata familia
nu
Ce v-a determinat sa emigrati?
se castiga bine
viata de zi cu zi este
mai ieftina decat in
posibilitatea de a gasi de munca usor(legal sau ilegal)
cunosteam limba de destinatie
m-au sustinut prieteni si rude deja emigrate
pe viitor voi putea sa imi aduc si familia
Ce surse de informare ati folosit cand ati luat decizia de a emigra?
mass-media
institutii specializate(biroul de consilere)
emiranti anteriori
Care dintre urmatoarele
beneficii credti ca sunt intangibile in Romania, dar usor
de obtinut in
demnitate umana
salarii mai mari
studii mai bune
respectarea drepturilor omului
dezvoltare personala
respectul de sine
Bibliografie
Sergiu Balatescu, Florin Iacob, Liviu Serbanescu, Cristian Toader, (trad.), Dictionar de sociologie, Bucuresti, Ed. Univers Enciclopedic, 2003;
Ioan
Marginean, Proiectarea
cercetarii sociologice,
Dana Cornelia Nitulescu si Alina Oancea, (coord.), Studiu despre migratia fortei de munca romanesti in Uniunea Europeana, Bucuresti, 2007;
Dumitru
Sandu, Fluxurile de migratie in
Dumitru Sandu, Migratie si mobilitate internationala, BOP, Bucuresti, 2001
Dumitru Sandu, Migratia transnationala a romanilor din perspectiva unui recensamant comunitar, Sociologie Romaneasca, nr. 3-4, Bucuresti, 2000
Monica
Serban si Melinda Stoica, Politici
si institutii in migratia internationala:
migratia pentru muna din
Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu, (coord.), Dictionar de sociologie, Bucuresti, Ed. Babel, 1993;
https://www.robcc.ro/studii_bcc/571956278125000_ro.pdf Romanii si migratia fortei de munca in Uniunea Europeana, ANBCC, 2005.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate