violenta in familie asupra copiilor

ASISTENTA SOCIALA

 

VIOLENTA IN FAMILIE ASUPRA COPIILOR

1 . VIOLENTA IN FAMILIE ASUPRA COPIILOR

Fiecare dintre noi stie ca principala functie a familiei este aceea de a creste tinerele generatii, de a le face capabile sa duca o viata autonoma si de a-si asuma la randul lor responsabilitatea de a creste noi generatii . Insa aceasta functie este periclidata in momentul in care apare violenta . Cresterea violentei indreptata impotriva copilului constituie una din problemele sociale cele mai dramatice cu care se confrunta toate societatile . Tot mai multi oameni, uita ca minorul reprezinta o persoana distincta, ce are drepturi ca oricare fiinta omeneasca cum ar fi dreptul la o dezvoltare normala, dreptul la o viata particulara, dreptul la intimidate la care se adauga si alte nevoi speciale ca dreptul copilului la protectie, la libertate . Fenomenul devine si mai important de prezentat datorita faptului ca majoritatea persoanelor implicate intr-o relatie violenta accepta aceasta situatie din dorinta ca minorul sa aiba ambii parinti . Insa, din pacate, ele ajung sa constientizeze riscurile acestei relatii abia in momentul in care manifestarile copiilor le trezesc sentimente de culpabilitate si responsabilitate parentala . Astfel, este foarte important ca fiecare dintre noi sa cunoasca formele de violenta manifestate in familie impotriva copilului, precum si implicatiile pe care le are in formarea comportamentului viitor al acestora .

2 . Obiective

In acesta cercetare mi-am propus:

- sa realizez o descriere a fenomenului

- sa identific factorii care influenteaza producerea violentei in familie asupra copiilor

- sa identific efectele pe care le produce acest fenomen asupra copiilor

- sa elaborez predictii in legatura cu evolutia acestui fenomen .

3 . Documentarea

Pentru realizarea cercetarii am folosit o documentare livresca:

1 . Ferreol Gilles si Adrian Neculau, Violenta . Aspecte psihosociale, Editura Polirom, Bucuresti, 2003 .

2 . Irimescu Gabriela, Asistenta sociala . Violenta in familie si metodologia interventiei, Editura Polirom, Bucuresti, 2005 .

3 . Irimescu Gabriela, Tehnici specifice in asistenta sociala, Editura Universitatii "Al . I . Cuza", Iasi, 2002 .

4 . Killen, Kari, Copilul maltratat, Editura Eurobit, Timisoara, 1998 .

5 . Legea nr . 217 din Monitorul Oficial .

Ioan Mihailescu, Socilogie generala, Editura Polirom, Bucuresti, 2000

7 . Mitrofan Iolanda, Cursa cu obstacole a dezvoltarii umane; psihologie, psihopatologie, psihodiagnoza, psihoterapie centrata pe copil si familie, Editura Polirom, Iasi, 2003 .

8 . Neamtu George si Stan Dumitru, Asistenta sociala . Studii si aplicatii, Editura Polirom, Iasi, 2005 .

9 . Radulescu Sorin M . , Sociologia violentei (intra)familiale . Victime si agresori in familie, Editura Lex Lumina, Bucuresti, 2001 .

Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu, Dictionar de sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 1993

4 . Stabilirea universului cercetrii

Pentru realizarea cercetarii vor fi folosite cazurile de violenta in familie asupra copiilor din populatia Romaniei, avandu-se in vedere persoanele peste 18 ani care au copii .

5 . Cadrul teoretic

Cresterea violentei in familie, indiferent ca este indreptata impotriva femeii, batranilor sau copiilor, reprezinta una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confrunta societatile contemporane, inclusiv Romania . Desi este foarte greu de estimat numarul copiilor care sunt abuzati chiar de catre parintii lor, exista destul de multi parinti care considera ca "bataia e rupta din rai" si care folosesc pedepsele fizice ca mijloc principal de disciplinare a copiilor .

Legea numarul 217 precizeaza ca "violenta reprezinta o actiune coercitiva exercitata asupra unor persoane in vederea obtinerii unui raspuns conform anumitor interese" . O definitie larg acceptata a violentei domestice asa cum ne arata Adrian Neculau in lucrarea Viloenta . Aspecte psihosociale este cea alui Stark si Flitcraft: "violenta domestica este o amenintare sau o provocare, petrecuta in prezent sau in trecut, a unei raniri fizice in cadrul relatiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu . Atacul fizic sau sexual poate fi insotit de intimidari sau de abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care apartin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potentiale surse de sprijin; amenintari facute la adresa altor persoane semnificative pentru victima, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasarilor, telefonului si a altor surse de ingrijire si protectie" . Se numeste "violenta in familie" orice act vatamator, fizic sau emotional care are loc intre membrii unei familii . Termenul de "abuz contra copilului" a fost folosit pentru prima oara de Kempe in 1962 pentru a descrie "copilul batut" . Astfel, "abuzul reprezinta o manifestare a violentei impotriva copilului, profitandu-se de diferenta de forta (fizica, psihica, economica) dintre adulti si copii, orice act prin care se produc vatamari corporale si expuneri la situatii periculoase sau percepute ca fiind periculoase de catre copil"

Exista cateva teorii care au incercat sa explice de-a lungul timpului aparitia si dezvoltarea acestui fenomen . Astfel, teoria violentei innascute sustine ca violenta reprezinta o caracteristica de baza a fiintei umane, aparitia acesteia nu poate fi evitata si doar societatea, prin procesul de socializare, reuseste sa tina violenta sub control . Insa aceasta teorie a fost combatuta de cercetarile biologice, psihologice si sociologice ulterioare care au demonstrat ca violenta nu este innascuta ci apare pe parcursul socializarii indivizilor, depinzand foarte mult de conditiile de viata in care acestia traiesc .

Spre deosebire de aceasta teorie, teoria violenta - frustrare "considera ca violenta este rezultatul frustrarii, al privarii individului de placerea satisfacerii anumitor trebuinte si nevoi" .

Teoria violenta - invatare explica violenta prin procesele de socializare, prin influenta pe care o exercita modul de functionare si organizare al societatii asupra socializarii si comportametelor indivizilor . Aceasta teorie porneste de la factorii sociali care favorizeaza aparitia violentei : somajul, cresterea economica, suprapopularea, discriminarea rezidentiala, marimea imobilelor, alcoolismul, drogurile .

Toate aceste teorii nu fac decat sa caute radacinile violentei, insa acest fenomen nu poate fi explicat in vreun fel, nu i se pot gasi scuze si mai ales nu trebuie acceptat . Asadar, in familie abuzul este comis de catre membrii familiei, de cei in care copilul are incredere, de cei insarcinati cu ingrijirea lui . Formele de abuz poate sa capete diverse forme .

Abuzul fizic presupune "folosirea fortei fizice de catre cel care ingrijeste copilul (parintele, tutorele, parintele de plasament, baby sitter) avand ca rezultat vatamarea copilului . Categoria copiilor abuzati fizic ii include pe cei care au fost raniti in mod deliberat, precum si pe cei raniti din cauza insuficientei supravegheri" . [7]

Abuzul sexual impotriva copilului presupune "implicarea de catre adult a copiilor dependenti/ imaturi, a adolescentilor in activitati sexuale pe care nu le inteleg si la care ei nu sunt in masura sa consimta in cunostinta de cauza sau care violeaza normele traditionale ale vietii in familie . Acestea se refera la tipurile de comportament abuziv, chiar si la cele care nu implica contactul fizic direct dar care sunt considerate tratamente abuzive din punct de vedere sexual (de exemplu nuditatea, exhibitionismul, voyeurismul, etc . )" .

In cadrul unor astfel de forme de abuz efectele asupra copiilor sunt foarte grave . Indiferent ca sunt batuti, maltratati, abuzati sau chiar abandonati, victimele violentei isi asuma responsabilitatea pedepsei . Datorita educatiei din familie, acesti copii nu pot gandi urat de parintii lor pentru ca dezaprobarea propiului parinte atrage dupa sine dezaprobarea propriei persoane . Consecintele acestei atitudini duc la scaderea sau chiar pierderea stimei de sine, la o imagine negativa despre sine, la sentimente de inferioritate .

O alta forma a violentei in familie este reprezentata de abuzul emotional . Acesta este definit ca fiind "atacul concentrat al unui adult asupra dezvoltarii constiintei de sine si a competentei sociale a copilului"[9] . Formele de abuz emotional la care recurg parintii cel mai des sunt pedepsele sub forma izolarii copilului (legarea, incuierea lui in diferite spatii inchise), terorizarea copilului, refuzul de a-l ajuta la solicitarea acestuia, exploatarea, coruperea minorului prin invatarea sau recompensarea unor comportamente neadecvate . De asemenea, copilul poate trece si prin drama iubirii neconditionate, atunci cand parintii raman impreuna doar pentru el, intre ei nemaiexistand nici un fel de relatii . In acest caz relatiile pe care le dezvolta copilul cu ceilalti nu sunt profunde, sunt de tip egocentrist cu scopul de a se apara pe sine . Apar sentimente de teama sau de manie care pot fi inhibate sau intoarse impotriva celor care incearca sa-l ajute .

Killen in lucrarea sa Copilul maltratat ne arata ca o alta forma de abuz familial cu consecinte foarte grave asupra dezvoltarii normale a copilului este violenta manifestata intre parinti . El precizeaza ca in acest caz "copii traiesc in anxietate si-si folosesc energia pentru a avea grija de ei insisi si, in mod ironic, chiar si de parintii lor . Ei sunt fortati sa-si asume responsabilitati in situatii pentru care nu sunt suficient de maturi sa le faca fata" . Astfel, acestui copil nu-i ramane decat putina energie si placere in a se juca cu copii, in a invata, aspecte ce vor da nastere mai tarziu unor grave probleme de identitate, ale constientizarii propriei valori si ale identitatii sexuale .

La fel ca si in cazul abuzului fizic si al celorlalte forme de abuz emotional, si in cazul familiilor in care parintii consuma droguri sau alte substante psihoactive copilul traieste sentimentul vinovatiei pentru ceea ce se intampla . "El observa ca adultii sunt prea preocupati de propria lume, de propriile lor nevoi si probleme incat nu mai pot avea grija de ei si de nevoile lor . Un consumator de droguri poate distorsiona perceptia copilului asupra realitatii la fel de mult ca un parinte psihotic . "

Toate aceste forme de abuz manifestate impotriva copilului au implicatii profunde in determinarea comportamentului viitor al acestora . "Cercetarile arata ca suferinta copilului martor este mai profunda si are consecinte mai ample si mai de durata decat in cazurile in care copilul este o victima directa . A-si vedea parintii lovindu-se reciproc, inseamna mai mult decat a fi el cel lovit . " Intr-o familie in care se manifesta violenta, nevoile de baza ale copiilor (nevoia de siguranta, de dragoste) sunt neglijate . Mai mult chiar, el poate deveni victima directa a abuzului . Din aceasta cauza el prezinta probleme fizice, mentale si sociale .

"Astfel, el este predispus mai mult spre diferite boli, are o crestere mai lenta, este victima unor accidente domestice, dar si in afara casei . De asemenea, traiesc o frica de abandon permaneneta, prezinta neincredere in sine, depresie . Ei au diferite probleme de comportament de tipul agresivitatii sau al pasivitatii la agre celor din jur, au probleme cu somnul, se bat cu alti copii . Uneori au tendinta de a se automutila sau au comportamente defensive de tipul minciunii si al fugii de acasa . Au frecvente probleme cu scoala datorita instabilitatii si incapacitatii de a se concentra . Mai tarziu, ca adolescenti, consuma alcool, droguri, au relatii sexuale precoce, sarcini la varste mici si o rata crescuta a tentativelor de suicid . "

Toate aceste consecinte pot fi evitate daca se actioneaza din timp asupra mediului in care apar cazurile prin diferite modalitati de prevenire a violentei . Astfel, in primul rand trebuie sa se actioneze in vederea schimbarii comportamentului celui ce actioneaza violent . Apoi, trebuie sa se realizeze programe de educare a comunitatii . Persoanele implicate in actiuni violente in cadrul familiei trebuie sa constientizeze gravitatea situatiei si sa fie informate cu privire la riscurile si consecintele agresiunilor asupra copiilor .

Foarte dificila este apoi consilierea acestor copii, care sa duca la refacerea acestora astfel incat ei sa poata depasi acest moment fara a fi marcati mai tarziu . "Un studiu realizat in 1997 in Minnesota arata ca, in 85% din cazurile de violenta familiala, copiii au fost martori la agresarea mamelor, iar 73% dintre agresori au fost victime ale agresiunii din familia de origine . Barbatii agresori au marturisit ca sunt frustrati fata de dificultatea de a-si vizita copii (desi 20% dintre acestia foloseau vizitele ca pretext pentru a-si hartui sau agresa fosta partenera), iar femeile au recunoscut ca uneori s-au folosit de restrictia de vizitare a copilului pentru a obtine controlul asupra fostilor parteneri . " Asadar, foarte dificila apoi este interventia pentru remedierea consecintelor violentei familiale asupra copilului intrucat acesta se confrunta cu recunoastrea consecintelor asupra copilului, riscul recidivei si dorinta copilului de a avea o relatie cu ambii parinti . Este important de stiut ca acesti copii pastreaza sentimente de anxietate, furie, pans launtric, iar capacitatea de organizare si de concentare este foarte subreda .

Toate studiile care se realizeaza nu ne arata decat ca violenta este un fenomen social care este frecvent intalnit in toata lumea . Formele de maltratare pot merge de la o simpla palma, pana la lovituri cu pumnii, cu batul, si chiar cu aruncarea de obiecte asupra copilului . Aceste manifestari ale parintilor depasesc de cele mai multe ori limitele permise de lege .

In Romania fenomenul este mult mai dezvoltat . Potrivit unui studiu realizat anul trecut la nivel national de organizatia "Salvati Copiii" 75% din copii au suferit macar o data o forma de violenta, 85% recunosc ca au fost batuti macar o data, iar 47% dintre parinti admit ca au recurs la bataie pentru a-si educa copii . Cea mai intalnita forma de abuz este cea emotionala intalnindu-se 90% in mediu familial, 70% in mediul scolar si 84% in mediul social .

Conform unor materiale de presa publicate in ziarul "National" si "Evenimentul zilei" (apud Sorin M . Radulescu, Sociologia violentei (intra)familiale . Victime si agresori in familie , distributia violentei in familie in functie de judetele unde se inregistreaza cele mai multe cazuri este urmatoarea:

Iasi

altele

Bucuresti

Brasov

Vrancea

Suceva Vaslui

Ilfov

Huned . Dolj Bihor

Putem observa ca in judetele Iasi si Bucuresti sunt cele mai multe cazuri de violenta, spre deosebire de Vrancea, Suceava si Ilfof unde aceste cazuri sunt mai rar intalnite .

Raspandirea acestui fenomen nu poate fi explicat, insa exista cateva cauze care favorizeaza aparitia lui .

Sunt numeroase persoane care pastreaza inca traditia conform careia "barbatul este capul familiei" si el decide in legatura cu toate problemele legate de aceasta . Acestia pastreaza in mare parte mentalitatea ca educarea copiilor se face si prin bataie si ca o palma data din cand in cand face bine . Ideea conform careia copilul este "proprietatea parintilor" este foarte bine inradacinata . Aceasta mentalitate bazata pe traditionalism prezinta foarte clar pozitia barbtului fata de femeie si copil . Aceste persoane prezinta de multe ori un temperament violent, un spirit posesiv si o atitudine negativa fata de ceilalti membrii ai familiei .

Multi dintre parintii care recurg la aceste mijloace au crescut ei insisi intr-un mediu familial in care aceste metode erau foarte frecvent aplicate . Astfel de persoane raman in cele mai multe cazuri dependenti emotional, imaturi afectivi, ramanand foarte legati de partenerul de viata . Ce este mai grav este ca iubirea posesiva pe care o manifesta acestia transforma copilul intr-un obiect propriu ceea ce-i impiedica dezvoltarea normala a viitorului adult, iar daca acesti copii cresc intr-un mediu in care este prezenta violenta ca mijloc de disciplinare pot deveni la randul lor agresori . Astfel, o istorie personala cu abuz poate determina persoanei in cauza crize personale, neincredere in sine, o imaturitate emotionala si uneori un temperament violent .

De asemenea, neajunsurile materiale si stresul determinat uneori de locul de munca si de nivelul de instructie pot determina o atitudine negativa fata de femeie si copil si uneori un temperament violent . Insa violenta domestica se intalneste la fel de des si in familiile cu un nivel ridicat de educatie si bunastare .

O personalitate dezechilibrata, marcata de un temperament impulsiv, un caracter autoritar poate determina ca persoana in cauza sa-si descarce agresivitatea asupra celor slabi, asupra copiilor .

La acesti factori mai putem adauga infulenta determinata de mediul social, de neintelegerile dintre soti, de consumul de droguri sau bauturi alcoolice . Insa toti acesti factori difera in functie de mediile de locuire . In urmatorul grafic publicat in ziarul "National" (apud Sorin M . Radulescu, Sociologia violentei (intra)familiale . Victime si agresori in familie)[17] ni se arata diferentele dintre mediul urban si cel rural avand la baza motivele principale ce determina violenta in familie . Putem observa ca in mediul urban, predomina ca motive principale razbunarea, gelozia si conflictele precipitate de consumul de alcool . In mediul rural predomina razbunarea, conflicte potentate de consumul de alcool si conflicte spontane .

   

Important de retinut este ca violenta genereaza alta violenta si ca educarea copiilor nu trebuie sa se faca prin metode agresive . Principalele functii ale familiei sunt protectia, cresterea si educarea acestora, iar intr-un mediu violent nici una dintre aceste nevoi ale copilului nu poate fi realizata . Violenta ii indeparteaza pe copii de parinti intrucat acestia pot deveni chiar tinte directe in timpul manifestarii actului violent . De asemenea, de foarte multe ori ei sunt neglijati pentru ca parintii lor nu manifesta fata de ei o preocupare speciala pentru ca acesta sa acumuleze cunostintele si experientele de care are nevoie in acord cu varsta sa . Desi aceste forme de abuz ii afecteaza pe unii copii mai mult si pe altii mai putin, pe toti ii afecteaza din punct de vedere social si intelectual .

SCHEMA CAUZALA

consum de droguri

mediu social

consum de bauturi

alcoolice

crizele personale

Violenta domestica istorie personala

asupra copilului    neincredere in sine cu abuz

imaturitate emotionala

temperament violent traditionalism privind mediu

rolul barbatului / rezidential

femeii si copilului

spirit posesiv

atitudine negativa fata

de femeie / copil

stres

profesie / nivel de

loc de munca instructie/

nemultumiri materiale educatie

6 . Stabilirea - unitatilor de inregistrare individul

unitatilor de analiza individul

7 . Formularea de ipoteze

a) Daca unul sau ambii parteneri ai cuplului au avut o istorie personala cu abuz atunci violenta asupra copilului este mai des intalnita .

b) Cu cat consumul de alcool este mai ridicat in randul familiei cu atat violenta domestica impotriva copilului este mai des intalnita .

c) Cu cat crizele personale ale membrilor familiei sunt mai intense cu atat creste violenta asupra copiilor .

d) Daca membrii familiei locuiesc in mediul rural atunci violenta domestica impotriva copiilor este mai des intalnita .

e) Cu cat neajunsurile materiale sunt mai pregnante in familie cu atat violenta asupra copilului creste .

8 . Tipul de cercetare

Strategia folosita este cea cantitativa folosind metoda interviului .

9 . Sursele de informare

Pentru interviu sursele de informare vor fi reprezentate de populatia peste 18 ani care are copii .

10 . Esantionarea

Pentru realizarea cercetarii va fi folosit un esantion probabilistic reprezentativ .

11 . Operationalizarea conceptelor

Istoria personala cu abuz cuprinde actiunile, trairile cu caracter dureros suferite de individ in trecut in mediul familial ce determina anumite influente in dezvoltarea normala a individului .

Aceste actiuni care influenteaza individul din punct de vedere fizic si psihic pot cuprinde forme de molestare, neglijare, agresare fizica, jignire, umilire, abuz sexual, etc .

Violenta domestica reprezinta ansamblul conflictelor din grupul familial care au ca efect maltratarea partenerului sau a copilului . [18] Astfel, violenta domestica se refera la orice agresiune fizica, morala, sexuala, psihica si economica exercitata asupra copilului de persoane care sunt responsabile de buna crestere si dezvoltare a acestuia (mama, tata, tutore, bunic ect . )

Consum de alcool se refera la cantitatea de substante cu un grad mare de influenta asupra luciditatii persoanei, consumata la anumite ocazii sau in mod frecvent . Conteaza foarte mult cat de des si in ce cantitati se consuma alcoolul pentru ca poate duce la stari de ebrietate avansate, la comportamente agresive sau chiar la pierderea vietii persoanei in cauza .

Criza personala reprezinta "o perioada in evolutia unei persoane caracterizata prin acumularea accentuata a dificultatilor, izbucnirea conflictuala a tensiunilor, fapt care face dificila adaptarea persoanei la situatie si care exercita puternice presiuni spre schimbare . Criza poate sa imbrace un aspect temporar sau cronic" . In cadrul familiei, aceste crize personale pot reprezenta neintelegeri in relationarea dintre parteneri care se pot datora fie unui spirit posesiv din partea persoanei, fie geloziei sau fie unei atutudini necorespunzatoare fata de nevoile si scopurile celorlalti membrii ai familiei .

Termenul de mediul de rezidenta se refera "la teritoriul modificat si amenajat prin activitatea umana ce se caracterizeaza printr-un anumit specific al activitatilor de productie, al structurilor organizationale si normative si al serviciilor sociale" . Pe baza acestor particularitati se face distinctia intre mediul rural si cel urban .

Neajunsurile materiale reprezinta incapacitatea (imposibilitatea) de satisfacere a necesitatilor familiei datorita insuficientei veniturilor . In cadrul familiei neajunsurile materiale se pot datora faptului ca veniturile (salarii, pensii, burse, chirii, activitati pe cont propriu) stranse lunar de aceasta sunt mai mici decat consumul realizat de membrii familiei .

13 - 15 . Alegerea metodelor, tehnicilor si procedeelor de cercetare

Pentru realizarea cercetarii am ales metoda anchetei pe baza interviului . Procedeul este prin aplicarea fata in fata prin intermediul operatorului de interviu .

16 . Elaborarea instrumentului

Buna ziua! Prin studiul nostru, urmarim sa aflam parerea dumneavoastra in legatura cu diferite aspecte din viata de familie . Nu exista raspunsuri corecte sau gresite . Toate raspunsurile dumneavoastra vor fi prelucrate statistic si nu vor fi transmise si altor persoane .

Va multumim pentru colaborare!

1 . Cum credeti ca merg lucrurile la ora actuala in Romania?

2 . Care este ocupatia dumneavoastra actuala?

3 . Ce nationalitate aveti?

4 . Unde este domiciliul dumneavoastra actual?

5 . Ce varsta aveti?

6 . Ce pregatire scolara aveti?

7 . Care este situatia dumneavoastra din punct de vedere marital?

8 . Aveti copiii?

9 . Din cate persoane se compune gospodaria dumneavoastra?

10 . Cate persoane lucreaza din gospodarie?

11 . Cum considerati ca sunt conditiile de viata in Romania in prezent?

12 . Cat de multumiti sunteti de felul in care traiti?

13 . Cat de satisfacuti sunteti de veniturile realizate in cadrul familiei?

14 . Pentru a va spori veniturile, faceti ceva suplimentar?

15 . Reusesc veniturile realizate in gospodaria dumneavoastra pe luna trecuta sa acopere cheltuielile din aceeasi perioada?

16 . Ce inseamna pentru dumneavoastra violenta in familie?

17 . Cine credeti ca sunt de obicei victimele violentei in familie?

18 . Sunteti de parere ca "bataia e rupta din rai"?

18 . Ce se intampla in familia dumneavoastra daca copilul nu e cuminte?

20 . Ce inseamna pentu dumneavostra violenta fizica?

21 . S-a intamplat la dumneavostra in familie sa recurgeti la violenta fizica?

22 . Daca da, cat de des?

23 . Sunteti de acord cu afirmatia ca "barbatul este capul familiei"?

24 . Cine ia deciziile la dumneavostra in familie in legatura cu toate problemele cu care se confrunta aceasta?

25 . Se intampla sa va certati cu partenerul/partenera?

26 . Daca da, cat de des?

27 . De obicei cand va certati cu partenerul / partenera o faceti in prezenta copiilor?

28 . Cat de des se intampla sa va jigniti copilul cand sunteti suparat / suparata?

29 . Cat de des se intampla sa va bateti copilul cand sunteti suparat / suparata?

30 . Cat de des ii certati?

31 . Cat de des ii amenintati cu bataia sau alte pedepse?

32 . Atunci cand copilul va solicita ajutorul il oferiti?

33 . In general, sunteti de parere ca sunteti o persoana sociabila?

34 . Cat de des se intampla sa va intalniti cu alte persoane decat rude ale familiei?

35 . In ce imprejurari se intampla sa consumati alcool?

36 . Cat de des se intampla sa consumati alcool?

37 . In ce cantitati consumati alcool?

38 . Se intampla sa deveniti agresiv daca consumati alcool?

39 . Se intampla sa consume alcool partenerul / partenera?

40 . Se intampla sa consumati alcool in prezenta copilului?

41 . Ce parere aveti despre sintagma "conflictul dintre generatii" conform careia neintelegerile dintre parinti si copii se datoreaza in mare parte mentalitatilor foarte diferite in care au fost crescuti?

42 . S-a intamplat vreodata in trecutul dumneavoastra sa nu fiti de acord cu parintii?

43 . S-a intamplat vreodata in familia in care ati crescut sa luati parte la violenta?

44 . Cat de des s-a intamplat?

45 . Era indreptata impotriva dumneavoastra sau a altui membru al familiei?

46 . S-a intamplat vreodata sa fiti agresat(a) din punct de vedere fizic, psihic, social sau economic de catre alti membrii ai familiei?

47 . Daca da, ati vorbit cu cineva?

48 . La dumneavoastra in familie i se ia copilului intotdeauna ce isi doreste?

49 . Aveti posibilitatea de a-i acoperi copilui necesitatile de baza?

50 . Se intampla sa tipe copilul la dumneavoastra?

51 . Daca da, cat de des se intampla?

52 . Se intampla sa fiti jignit de catre copil?

53 . Se intampla sa-i interziceti copilului sa se joace cu alti copiii?

54 . Cat de des se intampla?

55 . Unde i se permite sa iasa la joaca?

56 . Ce ati face daca a-ti cunoaste o familie in care copilul este supus violentei?

57 . Ce credeti ca ar trebiu facut pentru a preveni raspandirea violentei in familie asupra copilului?

BIBLIOGRAFIE

1 . Ferreol Gilles si Adrian Neculau, Violenta . Aspecte psihosociale, Editura Polirom, Bucuresti, 2003 .

2 . Irimescu Gabriela, Asistenta sociala . Violenta in familie si metodologia interventiei, Editura Polirom, Bucuresti, 2005 .

3 . Irimescu Gabriela, Tehnici specifice in asistenta sociala, Editura Universitatii "Al . I . Cuza", Iasi, 2002 .

4 . Killen, Kari, Copilul maltratat, Editura Eurobit, Timisoara, 1998 .

5 . Legea nr . 217 din Monitorul Oficial .

Ioan Mihailescu, Socilogie generala, Editura Polirom, Bucuresti, 2000

7 . Mitrofan Iolanda, Cursa cu obstacole a dezvoltarii umane; psihologie, psihopatologie, psihodiagnoza, psihoterapie centrata pe copil si familie, Editura Polirom, Iasi, 2003 .

8 . Neamtu George si Stan Dumitru, Asistenta sociala . Studii si aplicatii, Editura Polirom, Iasi, 2005 .

9 . Radulescu Sorin M . , Sociologia violentei (intra)familiale . Victime si agresori in familie, Editura Lex Lumina, Bucuresti, 2001 .

Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu, Dictionar de sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 1993