Alimentatie | Asistenta sociala | Frumusete | Medicina | Medicina veterinara | Retete |
v Boli infectioase retro-virale (Virusul Imunodeficientei Feline - FIV, Virusul Leucemiei Feline - FeLV)
v Boli autoimune
v Alergii
v Boli de piele
v Neoplasme
v Profilactic, in canise, inainte de vizitele cumparatorilor
v Infectii recurente
v Rinite / Sinuzite cronice
v Diarei acute si cronice
v Infectii Intestinale Cronice / Disbioze Intestinale
v Inflamatii intestinale acute
v Sustinerea sitemului imunitar in cadrul chimioterapiei
v Concomitent cu administrarea de antibiotice
STRATEGIA TERAPEUTICA:
Asigurarea suportului nutritional pentru optimizarea functiilor sistemului imunitar.
JUSTIFICAREA INGREDIENTELOR:
Arabinogalactan
Arabinogalactanii sunt clasificati drept polizaharide, si se gasesc intr-o mare varieta-te de specii botanice. Diferitele varietati de pin (Larix spp.) asigura sursa primara de furnizare a arabinogalactanilor (Odonmazig, 1994). Arabinogalactanii sunt polizaha-ride cu catene lungi si dens ramificate, incadrandu-se in dimensiuni de la 5.000 la 120.000 Daltoni (masa moleculara). Alte surse de arabinogalactani sunt: semintele de praz, morcovii, ridichile, lintea, perele, porumbul, graul, vinurile rosii, raigras-ul italian, tomatele, Ambrosia artemisiifolia, sorgul, bambusul, laptele de cocos si carnea. Plantele cu o lunga istorie in sustinerea sistemului imunitar, precum Echinacea purpurea, Baptisia tinctoria, Thuja occidentalis, Angelica acutiloba si Curcuma longa contin cantitati semnificative de arabinogalactani (Kelly, 1999).
Arabinogalactanii se leaga de receptorii asialo-glicoproteici din ficat. Arabinogalacta-nii sunt furnizati ficatului prin circulatia porta, si apoi sunt transferati rapid in interi-orul hepatocitului, in citoplasma acestuia, prin mecanismul de endocitoza receptor-mediata. Aceasta absorbtie rapida la nivelul celulei hepatice, face din molecula de arabinogalactan un vehicul foarte eficient de transport al medicamentelor in hepato-cit (Groman, 1994).
Arabinogalactanii ofera o excelenta sursa de fibre nutritionale, determinand creste-rea productiei de acizi grasi cu catena scurta, la nivelul microflorei intestinale; in acest fel diminueaza productia si, consecutiv absorbtia de amoniac si au un efect semnificativ de dezvoltare a microflorei benefice, precum Lactobacillus si Bifidobacteria, reducand in acelasi timp populatiile de bacterii patogene, precum Clostridium (Vince, 1990).
Vince, et al. au constatat ca administrarea de arabinogalactan inainte de masa dimi-nueaza producerea de amoniac. Se observa totodata ca administrarea de arabino-galactan are un efect benefic la pacientii cu encefalopatie sistemica porto-hepatica.
Cercetarile au demonstrat ca arabinogalactanii accentueaza cito-toxicitatea naturala a celulelor T "ucigase", dezvolta parametrii de functionare ai sistemului imunitar, si totodata inhiba metastazele hepatice. Studiile in vitro au demonstrat accelerarea functiilor celulelor T "ucigase" impotriva celulelor tumorale K562, atunci cand celu-lelor T li s-a administrat anterior arabinogalactan, timp de 48-72 ore. S-a constatat ca arabinogalactanii mediaza functiile celulelor T prin intermediul citokinelor. Arabinogalactanii au stimulat producerea de interferon gamma, factor de necroza tumorala alfa, Interleukin-1 beta, si Interleukin-6 (Hauer, 1993).
Moleculele de arabinogalactan de dimensiuni mici catre medii (5.000 la 50.000 Daltoni) au proprietati imunomodulatoare deosebite. Aceste molecule stimuleaza fagocitoza la nivelul globulelor albe circulante si potenteaza activitatea sistemului reticulo-endotelial in general (Odonmazig, 1994).
Arabinogalactanii inhiba reactiile glicoproteinelor care se gasesc in celulele canceroa-se, in incercarea lor de a se lega de anumiti receptori hepatici lecitinoizi, care se ga-sesc in hepatocit. Ca urmare a acestui mecanism, arabinogalactanii reduc metasta-zarea ficatului.
Doua studii pe animale, cu privire la efectele arabinogalactanilor asupra metastazarii hepatice induse experimental, au demonstrat reducerea fenomenului de metastazare a ficatului si cresterea duratei de supravietuire la subiectii tratati (Hagmar, 1991) (Uhlenbruck, 1987).
Beuth et al (1986) au observat ca prin administrarea experimentala de arabino-galactani, au reusit sa blocheze integral localizarea celulelor de tip sarcomatos L-1, la nivel hepatic. Studiile ulterioare au repetat aceste concluzii si au gasit rezultate similare cand s-au folosit in experiment celule limfomatoase din tulpina Esb, cu un inalt potential metastatic, in locul celor sarcomatoase (Beuth, 1988).
Extractul de Ciuperca Shiitake (LEM):
Fractiile
polizaharidice ale acestei ciuperci comestibile si medicinale au fost izolate
si identificate drept componenta imunomodulatoare activa. Shiitake este una din cele doua specii, cele
mai studiate la nivel mondial, si cea mai frecvent utilizata ciuperca
medicinala in intreaga lume (
In cercetarile pe animale, extractul de Shiitake, numit lentinan sau LEM (Lentinula edodes mycelia) a demonstrat proprietati anti-tumorale (Chihara, 1970b) si activita-te anti-virala (Sorimachi, 1990), ca si stimularea functiilor celulelor T "ucigase". Un studiu a demonstrat ca aceste extracte polizaharidice au determinat cresterea atat a productiei de leucocite cat si a reactivitatii lor, in general. Creste nivelul interferonu-lui si al anticorpilor in organismul animalelor carora li s-au administrat extracte de Shiitake. S-a observat totodata ca extractele de Shiitake inhiba formarea de prosta-glandine pro-inflamatorii, ceea ce confera acestor extracte si un rol in medierea inflamatiei (Zheng, 1985).
LEM inhiba infectarea cu HIV a celulelor T umane si a inhibat totodata replicarea HIV de catre celulele T umane infectate in vitro (Tochikura, 1987). Studiile clinice cu LEM administrat la pacientii HIV-pozitivi au demonstrat imbunatatirea substantiala a valorilor de numarare a celulelor T, cat si atenuarea simptomelor clinice ale infectiei. Producerea de Interleukin 1, de catre macrofagele peritoneale, a crescut consecutiv administrarii de LEM (Iizuka, 1988, 1990 a,b).
LEM administrat in vitro a demonstrat un efect protector asupra hepatocitelor afectate imuno-mediat (Mizoguchi, 1987.) Alte studii in vivo au demonstrat o imbunatatire a functiilor hepatice, ca si capacitatea de a stimula producerea de anticorpi anti-virali de hepatita B, la soareci (Harada, 1987).
Luteina (Carotenoid bioactiv) este un bioflavonoid care se gaseste in cea mai mare concentratie in organism, in pigmentul macular retinian. Aportul alimentar concen-trat in luteina se asociaza cu reducerea incidentei degenerarii maculare legate de varsta, la pacientii umani (Seddon, 1994). Luteina se gaseste in mod natural in galbenusul de ou, porumb, ardei gras, fructul de kiwi, spanac si alte vegetale cu frunze verzi, struguri, suc de portocale, zucchini si dovleac (Head, 1999).
Park (1999) si Cerveny (1998) au observat ca atunci cand li s-au administrat cainilor ratii bogate in luteina, aceasta s-a absorbit rapid si a fost transferata leucocitelor si fractiilor subcelulare ale neutrofilelor. Aceste rezultate au sugerat ca luteina poate stimula imunitatea de tip celular la caine.
Kim (1998) a observat ca ratiile alimentare bogate in luteina determina cresterea proliferarii limfocitare si respunsul hipersensibil de tip IV la cainii injectati cu stimuli imuni specifici si non-specifici.
Intr-un studiu ulterior, Kim (1999) a observat ca 10 mg de luteina, administrata zilnic, a determinat cresteri ale concentratiei plasmatice de IgG si stimularea activitatii naturale a celulelor "ucigase", comparativ cu lotul martor. Aceste rezultate indica faptul ca luteina stimuleaza mecanismele de imunitate celulara si umorala, la pisica.
APLICATII CLINICE:
IMMUNO SUPPORT a fost creat pentru terapia de sustinere nutritionala asociata, in vederea:
v Imbunatatirii raspunsului sistemului imunitar expus la diversi agenti infectiosi - de exemplu in situatia introducerii unor noi animale de companie intr-o colectivitate deja existenta, cu cresterea poluarii microbiene.
v Ocrotirii pacientilor cu un sistem imunitar compromis - precum animalele cazate in adaposturi, animale tinere cu parazitoze oportuniste precum coccidioze, giardioze, nematodoze sau demodecii.
v Ameliorarii crizelor la pacientii bolnavi de cancer
v Stimularii sistemului imunitar, in orice situatie cand evolutia clinica a pacientului o necesita - a se vedea lista afectiunilor mai sus amintite.
v Asocierii tratamentului cu antibiotice, in vederea imbunatatirii raspunsului organismului.
DOZAJE RECOMANDATE:
CAINE: 2 capsule - zilnic, pentru fiecare 10 - 20 kg greutate corporala.
PISICA: 1 capsula - o data sau de doua ori pe zi.
NOTA: Dozele marite (de circa trei ori) vor creste concentratiile tisulare ale ingredientelor si vor scurta timpul de raspuns al organismului. Nu s-au observat fenomene de toxicitate asociate cresterii dozelor.
BIBLIOGRAFIE:
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate