Alimentatie | Asistenta sociala | Frumusete | Medicina | Medicina veterinara | Retete |
Infectii acute si cronice cu herpes-virus felin (FHV-1)
Infectii acute si cronice, ale cailor aeriene superioare, la feline, inclusiv rinite si sinuzite
Expunerea la infectii prin schimbarea mediului
Infectii recurente
Preventiv, inainte de primirea vizitatorilor in felise, vizita la cosmetica, la cabinetul veterinar, imbolnavirea altui animal in comunitatea respectiva etc.
Utilizare simultana impreuna cu medicamente antimicrobiene, pentru potentarea raspunsului imun.
STRATEGIA TERAPEUTICA:
Aceasta formula include agenti imuno-stimulatori multipli, combinati sinergic cu L-lizina, pentru a imbunatati raspunsul imun al pacientilor, inclusiv al celor infectati cu herpes-virusul felin (FHV-1).
LISTA INGREDIENTELOR:
Fiecare 1 ml asigura:
Arabinogalactani |
50 mg |
Ganoderma lucidum |
25 mg |
Luteina carotenoid bioactiv |
1,5 mg |
L-lizina amino acid in forma libera |
125 mg |
JUSTIFICAREA INGREDIENTELOR:
LIZINA - aminoacid in forma libera
Aminoacidul L-lizina, in forma libera, reduce severitatea simptomelor infectiei cu FHV-1. In cazul aparitiei semnelor clinice, durata manifestarii acestora a scazut, cand pacientii felini au primit L-lizina pe cale orala, iar in cazul pacientilor proaspat infectati - s-a amanat aparitia semnelor clinice ( , ). Dozele utilizate in studii au variat de la 400 mg o data pe zi, pana la 500 mg de doua ori pe zi.
L-lizina interfereaza in metabolismul argininei al herpes-virusului, reducand capacitatea lui de a se replica in celulele umane si animale. Studiile au avut in vedere si posibilitatea ca, administrand L-lizina pentru a trata simptomele infectiei cu FHV-1, sa se produca reducerea argininei serice a organismului felinelor. S-a constatat ca suplimentarea cu L-lizina nu influenteaza deloc evolutia metabolica a argininei in organismul felin, deci nu determina efecte adverse (4).
Farmacodinamic, L-lizina este eliminata din organism in 24 de ore, recomandandu-se astfel administrarea acesteia de doua ori pe zi, pentru mentinerea nivelurilor serice. L-lizina si arginina sunt doi aminoacizi antagonisti, arginina fiind un aminoacid esential pentru feline. Arginina este extrem de importanta pentru feline, ea detoxifiind amoniacul seric. Aceasta converteste amoniacul in uree, care este apoi eliminata prin rinichi.
Felinele, fiind carnivore exclusive, au cerinte ridicate de arginina prin aportul alimentar. Aceasta se datoreaza unei activitati reduse a enzimei pirolin-5-carboxilat sintaza (P5C sintaza) la nivelul mucoasei intestinale. P5C sintaza este necesara pentru sinteza de novo a glutamil-gamma-semialdehidei, precursorul imediat al sintezei ornitinei, din glutamat. Urmatoarea enzima necesara in sinteza ornitinei - ornitin amino-transferaza - are de asemenea o redusa activitate la nivel intestinal, care se constituie intr-o bariera in plus, in formarea ornitinei si citrulinei (5). In absenta argininei sau citrulinei, felinele sunt incapabile sa converteasca amoniacul in uree, producandu-se astfel hiper-amoniemie (6).
Maggs et al., 2000, au descoperit ca arginina exercita un accentuat efect de cres-tere in vitro, pentru FHV-1. Mai mult decat atat, ei au observat ca, prin adaugarea de L-lizina la mediul viral de cultura, multiplicarea FHV-1 a fost atenuata (3).
Stiles et al, 2002 au constatat ca felinele care au primit oral 500 mg de L-lizina, de doua ori pe zi, incepand cu 6 ore inainte de inocularea virala, au dezvoltat semne mult mai reduse de conjunctivita, decat lotul martor. Izolarea virusului nu a prezentat diferente la cele doua grupuri. Concentratia serica de arginina nu a fost afectata de suplimentarea cu L-lizina (2).
Maggs et al. in 2003 au studiat eficacitatea suplimentarii cu L-lizina la felinele cu infectie latenta cu FHV-1. Acestora li s-a administrat 400 mg de L-lizina, o data pe zi, timp de 30 zile. Metil-prednisolonul a fost utilizat pentru inducerea activarii virale. S-a observat ca mult mai putine feline au prezentat conjunctivita, iar la cele care au manifestat-o, aceasta a aparut cu o intarziere medie de 7 zile - la subiectii din lotul experimental, comparativ cu lotul martor. Concentratiile serice de L-lizina au crescut in mod semnificativ la 3 ore post-ingestie, dar nu si la 24 de ore post-ingestie (1).
ARABINOGALACTANII
Arabinogalactanii (ARA) sunt polizaharide care se gasesc in scoarta radacinilor de pin occidental (Larix occidentalis). Arabinogalactanii au fost aprobati de US FDA ca sursa de fibre alimentare. Arabinoglactanii participa in mod benefic in multe situatii la nivel intestinal si al sistemului imunitar.
Arabinogalactanii ofera o excelenta sursa de fibre nutritionale, determinand cresterea productiei de acizi grasi cu catena scurta, la nivelul microflorei intestinale; in acest fel diminueaza productia si, consecutiv absorbtia de amoniac si au un efect semnificativ de dezvoltare a microflorei benefice, precum Lactobacillus si Bifidobacteria, reducand in acelasi timp populatiile de bacterii patogene - precum Clostridium si factorii cancerigeni (Vince, 1990).
Vince, et al. au constatat ca administrarea de arabinogalactan inainte de masa diminueaza producerea de amoniac. Se observa totodata ca administrarea de arabinogalactan are un efect benefic la pacientii cu encefalopatie sistemica porto-hepatica. Cercetarile au demonstrat ca arabinogalactanii accentueaza cito-toxicitatea naturala a celulelor T "ucigase", dezvolta parametrii de functionare ai sistemului imunitar, si totodata inhiba metastazele hepatice. Studiile in vitro au demonstrat accelerarea functiilor celulelor T "ucigase" impotriva celulelor tumorale K562, atunci cand celulelor T li s-a administrat anterior arabinogalactan, timp de 48-72 ore. S-a constatat ca arabinogalactanii mediaza functiile celulelor T prin intermediul citokinelor. Arabinogalactanii au stimulat producerea de interferon gamma, factor de necroza tumorala alfa, Interleukin-1 beta, si Interleukin-6 (Hauer, 1993).
Arabinogalactanii se leaga de receptorii asialo-glicoproteici din ficat. Arabinogalactanii sunt furnizati ficatului prin circulatia porta, si apoi sunt transferati rapid in interiorul hepatocitului, in citoplasma acestuia, prin mecanismul de endocitoza receptor-mediata. Aceasta absorbtie rapida la nivelul celulei hepatice, face din molecula de arabinogalactan un vehicul foarte eficient de transport al medicamentelor in hepatocit (Groman, 1994).
Arabinogalactanii sunt polizaharide cu catene lungi si dens ramificate, incadrandu-se in dimensiuni de la 5.000 la 120.000 Daltoni (masa moleculara). Alte surse de arabinogalactani sunt: semintele de praz, morcovii, ridichile, lintea, perele, porumbul, graul, vinurile rosii, raigras-ul italian, tomatele, Ambrosia artemisiifolia, sorgul, bambusul, laptele de cocos si carnea. Plantele cu o lunga istorie in sustinerea sistemului imunitar, precum Echinacea purpurea, Baptisia tinctoria, Thuja occidentalis, Angelica acutiloba si Curcuma longa contin cantitati semnificative de arabinogalactani (Kelly, 1999).
Moleculele de arabinogalactan de dimensiuni mici catre medii (5.000 la 50.000 Daltoni) au proprietati imunomodulatoare deosebite. Aceste molecule stimuleaza fagocitoza la nivelul globulelor albe circulante si potenteaza activitatea sistemului reticulo-endotelial in general (Odonmazig, 1994).
Arabinogalactanii inhiba reactiile glicoproteinelor care se gasesc in celulele canceroase, in incercarea lor de a se lega de anumiti receptori hepatici lecitinoizi, care se gasesc in hepatocit. Ca urmare a acestui mecanism, arabinogalactanii reduc metastazarea ficatului.
Doua studii pe animale, cu privire la efectele arabinogalactanilor asupra metastazarii hepatice induse experimental, au demonstrat reducerea fenomenului de metastazare a ficatului si cresterea duratei de supravietuire la subiectii tratati (Hagmar, 1991) (Uhlenbruck, 1987).
Beuth et al (1986) au observat ca prin administrarea experimentala de arabinogalactani, au reusit sa blocheze integral localizarea celulelor de tip sarcomatos L-1, la nivel hepatic. Studiile ulterioare au repetat aceste concluzii si au gasit rezultate similare cand s-au folosit in experiment celule limfomatoase din tulpina Esb, cu un inalt potential metastatic, in locul celor sarcomatoase (Beuth, 1988).
LUTEINA (Carotenoid bioactiv) este un bioflavanoid care se gaseste in cea mai mare concentratie in organism, in pigmentul macular retinian. Aportul alimentar concentrat in luteina se asociaza cu reducerea incidentei degenerarii maculare legate de varsta, la pacientii umani (Seddon, 1994).
Luteina se gaseste in mod natural in galbenusul de ou, porumb, ardei gras, fructul de kiwi, spanac si alte vegetale cu frunze verzi, struguri, suc de portocale, zucchini si dovleac (Head, 1999).
Park (1999) si Cerveny (1998) au observat ca atunci cand li s-au administrat cainilor ratii bogate in luteina, aceasta s-a absorbit rapid si a fost transferata leucocitelor si fractiilor subcelulare ale neutrofilelor. Aceste rezultate au sugerat ca luteina poate stimula imunitatea de tip celular la caine.
Kim (1998) a observat ca ratiile alimentare bogate in luteina determina cresterea proliferarii limfocitare si respunsul hipersensibil de tip IV la cainii injectati cu stimuli imuni specifici si non-specifici.
Intr-un studiu ulterior, Kim (1999) a observat ca 10 mg de luteina, administrata zilnic, a determinat cresteri ale concentratiei plasmatice de IgG si stimularea activitatii naturale a celulelor "ucigase", comparativ cu lotul martor. Aceste rezultate indica faptul ca luteina stimuleaza mecanismele de imunitate celulara si umorala, la pisica.
CIUPERCA "REISHI"
(Alte denumiri: Ganoderma lucidum; Ling Zhi)
Ganoderma lucidum este o ciuperca medicinala cunoscuta, care a fost utilizata in general ca remediu pentru mentinerea sanatatii si promovarea longevitatii in estul Asiei. Pulberea obtinuta prin maruntirea acestei ciuperci dupa uscare, este recomandata ca agent anti-neoplazic in medicina traditionala chineza si este utilizata actualmente in intreaga lume ca supliment nutritional (23).
Studiile au constatat ca aceasta ciuperca induce apoptoza, inhiba proliferarea celulelor neoplazice si blocheaza metastazarea celulelor PC-3, extrem de invazive, care apar in cancerul de prostata, la om. S-a observat recent ca inhiba angiogeneza care apare in cancerul de prostata (24).
Un extract hidrosolubil de Ganoderma lucidum a avut activitate antivirala impotriva herpes-virusului simplex tip 1 (HSV-1) si tip 2 (HSV-2) in vitro. S-a putut determina si doza citotoxica de Ganoderma impotriva ambelor tulpini de herpes virus. Cand extractul de ciuperca Ganoderma a fost combinat cu agentul antiviral Acyclovir, s-a observat un efect sinergic potentat impotriva ambilor tulpini virale HSV-1 si HSV-2 (26).
Intr-un alt studiu, s-a constatat ca, in cazul celulelor infectate cu HSV-1 si HSV-2 si tratate cu Ganoderma, a avut loc o reducere semnificativa a mortii celulare, datorata infectarii virale. Nu s-a observat nici un efect citotoxic atribuit extractului de Ganoderma, chiar la concentratii ridicate. Cand celulele au fost pre-tratate cu extract de Ganoderma, efectele antivirale au fost mult mai pronuntate decat in situatia administrarii extractului dupa infectarea celulelor cu tulpinile virale. Autorii acestui studiu sugereaza drept posibil mecanism antiviral al extractului de Ganoderma, interferenta acesteia in fenomenele de adsorbtie virala la nivel celular si penetrare in celulele tinta (27).
Ganoderma lucidum, combinata cu alte "ierburi", a fost folosita intr-un experiment japonez, constatandu-se eficacitatea acesteia in reducerea durerilor cauzate de Herpes Zoster, in numai cateva zile dupa administrare. Dupa 10 zile de administrare a acestui amestec, nici un pacient nu a mai avut dureri. De asemenea, nici unul din pacienti nu a dezvoltat nevralgie post-herpetica la mai mult de un an de la tratament (28) (29).
Ganoderma lucidum este un puternic modulator al sistemului imunitar. Un studiu "in vitro" a determinat ca Ganoderma stimuleaza producerea de TNF-alpha si IL-6 ca si cea de interferon-gamma. S-a constatat totodata ca activeaza NF-kappaB, demonstrandu-se astfel efectul ei imuno-stimulator (30).
Ganoderma lucidum are un puternic efect antioxidant, prin "devorarea" radicalilor liberi (ROS) si prin stimularea activitatii enzimatice a glutationului (31).
APLICATII CLINICE:
LIQUID IMMUNO a fost formulat ca suport nutritional pentru:
Imbunatatirea raspunsului sistemului imunitar, in urma contaminarii cu diversi agenti infectiosi, in special cu FHV-1.
La introducerea unor nou-veniti in colectivitatile de animale de companie, cand exista posibilitatea contaminarii cu boli contagioase.
Protejarea animalelor sanatoase expuse riscurilor infectiilor.
Sustinerea pacientilor cu sistem imunitar compromis:
Animale din adaposturi
Animale tinere si / sau stresate, cu infectii oportuniste:
Coccidii,
Giardia,
Clostridii
Nematode
Demodecie
Imbunatatirea starii generale a pacientilor diagnosticati cu diverse tipuri de cancer
Utilizarea simultana cu antibiotice, pentru potentarea raspunsului imun
Protejarea florei gastrointestinale, concomitent si consecutiv tratamentului cu antibiotice.
DOZAJE RECOMANDATE PISICI: 2 - 4 ml, de doua ori pe zi
BIBLIOGRAFIE:
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate