TRICOMONOZA - boala intalnita la porumbel, gaina, curca, fazan, gasca si rata

TRICOMONOZA

(Trichomonas Gallinae)

Este o boala intalnita la porumbel, gaina, curca, fazan, gasca si rata, produsa de flagelate ce fac parte din familia Trichomonadidae. Incidenta bolii este mai mare la porumbei, la care in cazul infectiilor cu tulpini virulente mortalitatea poate atinge 50% inainte ca un raspuns imun protector sa se dezvolte.

DIMENSIUNILE    acestui flagelat sunt cuprinse intre 9-15 microni lungime si 5-9 microni latime, forma corpului este ovala-piriforma. Uneori pot fi observate specimene de dimensiuni mari (32 microni/25,4 microni) ce contin multi nuclei. Aceasta specie paraziteaza la nivelul mucoasei buco-faringiene, esofagiene, gusa, intestin si ficat la porumbel, gaina, curca. Pe langa pasarile domestice, foarte multe pasari salbatice pot fi parazitate de aceasta specie (papagali, vrabii, pescarusi, vulturi). Longevitatea in gazde poate fi foarte mare, doi ani sau mai mult, chiar daca infectia nu persista decat sub forma latenta. In cazul porumbeilor, mai mult de 50% dintre indivizii adulti sunt infectati cu T.G. fara sa prezinte semne clinice., in timp ce puii infectati pot muri in 10 zile. In mediul exterior nu supravietuiesc mult timp; in excremente, la 6°C rezista timp de 5 zile, iar la 37°C mor in mai putin de 48 de ore.

In apa la temp. de 20°C, ramane viabil 2 zile.

Aparitia bolii este favorizata de cresterea impreuna a pasarilor din diferite specii, de conditiile nefavorabile de igiena si alimentatie. Cele mai frecvente cazuri sunt intalnite primavara si vara, forme grave observandu-se la tineret.

Sursele de contaminare sunt reprezentate de pasarile adulte, trecute prin boala, care raman purtatoare toata viata.

CONTAMINAREA porumbeilor se face prin hranire cu ,,lapte de porumbel" de catre pasarile adulte.

La celelalte specii boala se transmite indirect prin intermediul apei si alimentelor (trichomonele sunt sensibile la uscaciune).

Puii de porumbel in cazul localizarii buco-faringiene, prezinta abatere, inapetenta, jetaj de culoare galbui-verzuie. Se pot observa pseudomembrane galben-branzoase care dupa indepartare lasa zone sangerande, ulceratii. In cavitatea bucala, faringe si esofag se formeaza noduli de diferite dimensiuni ce deformeaza zonele respective si impiedica consumul de apa si hrana. Procesul patogen se extinde, poate cuprinde si alte zone (orbite, urechea medie sau interna).

Capul devine diform, ciocul nu se mai poate inchide, deglutitia este imposibila, iar pasarile slabesc si dupa 8-10 zile mor. In localizarea hepatica nu se observa semne caracteristice.