SAVANTI DIN TRECUTUL STIINTEI VETERINARE DIN ROMANIA

SAVANTI DIN TRECUTUL STIINTEI VETERINARE DIN ROMANIA

Un aport deosebit a adus stiinta veterinara romana in domeniul microbiologiei si imunologiei.

Paul Riegler (1867-1936), unul din elevii lui Victor Babes, a fost fondatorul scolii romanesti de bacteriologie veterinara, a introdus la noi in tara practica diagnosticului bacteriologic in medicina veterinara. Este descendent al unei familii franceze refugiate si stabilite in Moldova. Termina Scoala Superioara de medicina veterinara in anul 1893, sustinand o stralucita teza de medic veterinar, efectuata in laboratorul lui Victor Babes. Dupa sustinerea tezei, Riegler a fost numit sef de lucrari la Catedra de boli contagioase condusa atunci de profesorul Gh. Persu, unde a introdus pentru prima data lucrari de microbiologie, studentii reusind sa cunoasca diversi microbi.

In anul1900 este numit profesor predand microbiologia, anatomia patologica, patologia generala si controlul sanitar veterinar al alimentelor.

Cea mai importanta activitate a fost aceea de a prepara produse biologice - maleina si tuberculina - in laboratorul sau, precum si prepararea primelor seruri terapeutice. In 1904, Riegler reuseste sa prepare serul si vaccinul anticarbunos atat pentru uz uman , cat si pentru uz veterinar.

In 1904-1905 cultiva virusul variolic ovin si prepara serul antivariolic, iar in 1906 prepara serul antitetanic pentru uz uman si veterinar.

Profesorul Paul Riegler s-a ocupat in primul rand de morva. In 1914- 1920 a diagnosticat impreuna cu profesorul Udriski si cu profesorul Poenaru, boala Aujeszky la caine, bou, pisica si porc prin proba biologica. Tot in anul 1920, impreuna cu profesorul Poenaru, a descris tuberculoza la oaie, iar in 1934, impreuna cu tanarul sau asistent Nicolae Stamatin, a identificat agalaxia contagioasa in Romania.

Medicii veterinari, aplicand diferitele produse biologice in practica, s-a simtit nevoia unor cantitati din ce in ce mai mari, ceea ce a impus infiintarea unui institut in acest scop. In 1909 s-a realizat constructia si a inceput sa functioneze institutul de seruri si vaccinuri al Scolii Superioare de Medicina Veterinara, care in anul 1921, cu ocazia comemorarii a 100 de ani de la nasterea marelui savant Louis Pasteur, i-a luat numele, fiind cronologic al treilea institut infiintat in Europa, tara noastra fiind in frunte in acest domeniu, datorita muncii de creatie a profesorului Riegler. In anul 1924 s-a construit o sectie speciala de preparare a serurilor in cadrul Giulesti. Tot aici s-a ridicat mai tarziu, in anul 1949, actualul "Institut de Cercetari Veterinare si Biopreparate Pasteur".

Un distins elev si colaborator al lui Paul Riegler a fost Alexandru Ciuca (1880-1972) care a obtinut titlul de medic veterinar in anul 1902. In 1922 a pus la punct si a aplicat in practica tratamentul durinei cu neosalvarsan, ceea ce a dus la eliminarea acestei boli din Europa, facandu-l cunoscut in stiinta medicala universala.

Notorietatea absoluta i-a adus insa metoda de tipizare a virusului aftos prin reactia de fixare a complementului.

O prodigioasa activitate a desfasurat profesorul Ciuca in domeniul seroterapiei la Institutul Cantacuzino. In toamna 1944 a organizat cea mai mare productie de seruri a Institutului Cantacuzino, aprovizionand frontul antihitlerist cu produsele necesare pentru sanatatea armatei.

Alexandru Vechiu (1890-1954), profesor de microbiologie si director al Institutului Pasteur. Din punct de vedere stiintific s-a facut cunoscut pe plan    mondial prin cercetarile privind transmiterea virusului pestei porcine la iepuri.

G. K. Constantinescu (1888-1954) a primit titlul de doctor in medicina cu distinctie la Bucuresti in anul 1913 si la Berlin in 1921. A fost trimis in strainatate de Ministerul Agriculturii pentru a se specializa in zootehnie. La intoarcere in anul 1923, este numit profesor de zootehnie la Facultatea de Medicina Veterinara din Bucuresti. A facut studii speciale in genetica - ereditate - in Germania in 1927-1928. A infiintat Institutul de Cercetari Zootehnice ( ICZ). A cercetat impreuna cu colaboratorii sai cele mai variate probleme ale zootehniei, reusind sa creeze o adevarata scoala de cercetari zootehnice.

A infiintat Oficiul National al laptelui. S-a ocupat de imbunatatirea conditiilor de hranire a animalelor.

Pentru activitatea sa stiintifica, profesorul G.K. Constantinescu a fost ales membru al Academiei de Medicina si al Academiei de Stiinte din Romania si a Societatii de Ereditate din Berlin.

Gheorghe Udriski (1867-1958) este creatorul chirurgiei veterinare din tara noastra.

Ion D. Poenaru (1868-1939) este creatorul medicinei interne a animalelor domestice.

Ioan Ciurea (1878-1944) parazitolog, a cercetat viermii paraziti la om, mamifere, pasari si pesti.

Mihai Falcoianu (1884-1950) obstetrician si chirurg veterinar, are merite in introducerea insamantarilor artificiale la animale.