ACTIUNEA TOXICELOR LA NIVEL MOLECULAR SI CELULAR

ACTIUNEA TOXICELOR LA NIVEL MOLECULAR SI CELULAR

Mult timp s-a considerat ca substantele exogene actioneaza prin procese fizice sau chimice. De fapt proprietatile fizice si chimice nu sunt decat aspecte ale aceluiasi fenomen: legatura dintre o substanta exogena si centrul sau de fixare - enzima sau receptor. Interactiunea se realizeaza prin 2 puncte de fixare, adesea de tip diferit. Stabilitatea legaturii toxic-receptor se realizeaza prin legaturi chimice covalente, ionice, de hidrogen, Van der Waals.

Toxicii isi manifesta actiunea fie la nivelul membranelor, fie in interiorul celulei. Substantele exogene pot actiona asupra membranei modificandu-i structura si activitatea enzimatica. Unii detergenti altereaza structura membranei, antibioticele polipeptidice distrug membrana datorita efectului tensioactiv. In interiorul celulei, toxicul poate modifica starea fizica a citoplasmei, trecand-o din sol in gel, reversibil sau ireversibil, poate reactiona cu enzime sau receptori. Interactiunea reversibila joaca un rol fundamental in procesele vitale din organism, putand explica efectul terapeutic sau toxic. Multe din medicamentele cunoscute de producere a toxicitatii se bazeaza pe fixarea toxicului de o enzima. Cunoasterea localizarii si naturii acestei fixari permit explicarea actiunii toxicului. Un exemplu de blocare a enzimei prin fixarea toxicului il reprezinta inhibitia acetilcolinesterazei de catre compusii organofosforici.

Mecanismul de actiune al substantelor toxice si medicamentoase este relativ putin cunoscut.

Cunoasterea mecanismelor de actiune a toxicilor apare necesara atat pentru interpretarea efectelor imediate, cat si pentru cele produse in timp asupra organismelor individuale. Stabilirea actiunii selective a unui toxic orienteaza cercetarile spre studierea organului tinta asupra caruia isi exercita preferential actiunea nociva. Un organ tinta bine studiat este ficatul.

Multe din mecanismele de actiune cunoscute se bazeaza pe inhibitia unor sisteme enzimatice. In functie de cantitatea inhibitorului, inhibitia poate fi:

- reversibila, cand exista un echilibru intre enzima si inhibitor, daca se inlatura inhibitorul, inhibitia este oprita si enzima isi reia activitatea

- ireversibila, cand inhibitorul este in exces, prin indepartarea inhibitorului, enzima nu isi mai poate relua activitatea

Un alt mecanism este cel imunobiologic. O serie de substante manifesta actiune alergica.

Alergia este o stare alterata, dobandita si specifica organismului, bazata pe reactia antigen - anticorp. Se considera alterata pentru ca difera de o reactie normala, adica subiectii odata sensibilizati la un antigen, vor reactiona, datorita prezentei anticorpilor, diferit fata de modul de reactionare inainte de sensibilizare. Reactia este dobandita, pentru ca este consecinta sensibilizarii organismului la substanta cu care a venit in contact. Reactia este specifica pentru ca in formarea complexului antigen - anticorp trebuie sa intervina o anumita structura fizica - chimica. Antigenul este o proteina sau un polizaharid care actioneaza fata de organism ca un corp strain si care determina formarea de anticorpi.

Anticorpii( imunoglobulinele) sunt globuline sintetizate in organism ca raspuns la introducerea antigenului. Anticorpii reactioneaza specific cu antigenul care i-a produs. Cele mai frecvente alergii sunt respiratorii( rinita alergica, astm), si tegumentare. Numeroase medicamente pot provoca alergii: formaldehida, acid acetilsalicilic, chinina, sulfamide, novocaina, antibiotice.