AMINOGLICOZIDE

Antibioticele cu structura aminoglicozidica sunt urmatoarele: gentamicina,tobramicina,amikacina,netilmicina,kanamicina, streptomicina și neomicina.Sunt antibiotice naturale sau de semisinteza care se extrag din diverse specii de actinomicete.Netilmicina și gentamicina se extrag din specii de Micromonospora iar streptomicina din Streptomyces griseus.Structural sunt alcatuite dintr-un aminociclitol (hexoza,adica are 6 atomi),care se afla de obicei in poziție centrala,legat glicozidic de doua sau mai multe oze (zaharuri) aminate.

Spectinomicina este un aminociclitol și nu conține și oza aminata.

In cazul streptomicinei aminociclitolul este streptidina.Aminoglicozidele sunt antibiotice bactericide care inhiba sinteza proteica bacteriana,insa mecanismul nu este pe deplin elucidat.Inițial,prin difuzie simpla,traverseaza membrana externa (prin canale = porine).Mai departe, aminoglicozidele traverseaza membrana celulara și ajung in citoplasma,proces care se realizeaza in prezența O₂.

Acționeaza la nivelul subunitații ribozomale 30 S și intrerup ciclul normal al activitații ribozomale.Transportul aminoglicozidelor in interiorul bacteriilor este favorizat de penicilina sau vancomicina (antibiotice care acționeaza asupra peretelui microbian).Așa s-ar putea explica sinergismul combinației penicilina + aminoglicozide.

Mecanismele prin care este inhibata sinteza bacteriana sunt:

1.impiedica inițierea sintezei;

2.citirea greșita a ARNm și incorporarea defectuoasa a aminoacizilor,rezultand astfel proteine nefuncționale,toxice.

Rezistența se poate instala prin inactivare enzimatica (fosforilare,acetilare),alterarea patrunderii aminoglicozidelor in celula bacteriana,mutații ale receptorului ribozomal 30 S (deleție/alterare).

Aminoglicozidele nu se absorb din tubul digestiv și in majoritatea lor se administreaza pe cale parenterala.

1.Streptomicina

Se extrage din tulpini de Streptomyces griseus.Se absoarbe redus din tubul digestiv.Este indicata mai ales ca tuberculostatic in doze de 0,5-1 g/zi la adult și

7,5-15 mg/kg/zi la copii,pe cale im sau iv.Se folosește numai in asocieri cu alte antituberculoase pentru a preveni instalarea rezistenței;

Alte indicații sunt ciuma sau pesta,tularemie și bruceloza in doze de 1 g/zi im,in asociere cu tetraciclina pe cale orala.

Endocardita cu enterococ.Streptomicina + penicilina reprezinta o combinație foarte eficace.De asemenea in endocardita cu streptococ viridans.Gentamicina a inlocuit in buna masura streptomicina.Streptomicina ramane totuși foarte utila in infecțiile cu enterococ deoarece multe tulpini sunt rezistente la gentamicina    și implicit la netilmicina,amikacina și tobramicina.

Efectele adverse constau in febra,erupții cutanate sau alte manifestari alergice;

Aceste manifestari survin in cazul tratamentelor prelungite sau la cei care manipuleaza medicamentul și sunt expresia unei sensibilizari;

Durere la locul injecției,care nu este foarte severa;

Afectarea perechii a VIII-a anervilor cranieni sau ototoxicitatea, cu vertij și tulburari de echilibru,reprezinta un efect advers grav.

Manifestarile vestibulare pot fi ireversibile.Este contraindicata in sarcina deoarece nou-nascuții vor prezenta surditate.

2.Gentamicina

Se extrage din Micromonospora purpurea.Este eficace pe germeni G-pozitivi și G-negativi.Este unul din cele mai eficace antibiotice asupra bacililor G-negativi.Are proprietațile generale ale celorlalte aminoglicozide.Este un antibiotic ieftin,disponibil sub forma injectabila,in soluții oftalmice sau pentru administrare topica.Pe cale injectabila este foarte activa pe stafilococi,bacilul coli și alți G-negativi.In combinație cu beta-lactamicele acționeaza sinergic asupra Ps.aeruginosa,Proteus,Enterobacter,Klebsiella,Serratia și alți bacili G-negativi rezistenți la antibiotice.

La fel ca și alte aminoglicozide nu este eficace pe anaerobi.Rezistența se manifesta pentru unii streptococi și enterococi;

Indicații terapeutice

Septicemii și pneumonii grave cu germeni G-negativi menționați mai sus;

De regula se asociaza cu alte antibiotice din mai multe motive.Astfel gentamicina patrunde greu in țesuturile pulmonare infectate iar rezistența se instaleaza rapid in cazul unor infecții stafilococice.

Dozele sunt de 3-5 (5-6) mg/kg/zi    iv/im fracționat in 3 prize;

Este foarte important sa monitorizam funcția renala deoarece in sepsis insuficiența renala apare foarte repede.

Gentamicina se poate folosi și topic in soluție 0,1-0,3 % in arsuri infecate,plagi și pentru prevenirea infecției prin cateter iv.

Efectele adverse: nefrotoxicitate reversibila,reacțiile alergice sunt neobișnuite sau rare.

Masurarea nivelelor serice de gentamicina este foarte importanta.Ototoxicitate manifestata prin tulburari vestibulare și pierderea auzului.

3.Tobramicina

Are spectrul de acțiune și proprietați farmacocinetice similare gentamicinei.Dozele sunt 5-6 mg/kg/zi im/iv fracționate in 3 prize.Prezinta cateva deosebiri fața de gentamicina astfel: tobramicina este ceva mai activa pe Pseudomonas.Gentamicina in schimb este mai activa pe Serratia.In clinica pot fi folosite una in locul celeilalte.Totuși,gentamicina este mai ieftina.

Este nefrotoxica și ototoxica

Se prezinta și sub forma de aerosoli (300 mg/5 ml) pentru infecții pulmonare cu Pseudomonas.Se impun precauții la cei afecțiuni renale,vestibulare sau tulburari de auz;

4.Amikacina

Este un derivat de semisinteza al kanamicinei.Este mai puțin toxica decat kanamicina.

Este indicata in infecții cu tulpini rezistente la gentamicina și tobramicina;

Dupa injecția im a 500 mg (15 mg/kg/zi),la fiecare 12 ore,concentrațiile plasmatice maxime sunt de 10-30 mcg/ml.

Unele tulpini de Mycobacterium tuberculosis multidrug-resistant inclusiv la streptomicina sunt sensibile la amikacina.Dozele in tuberculoza sunt de 7,5-15 mg/kg/zi de 2-3 ori pe saptamana in combinație cu alte antituberculoase.

Este nefrotoxica și ototoxica - ramura auditiva este mai afectata.

5.Netilmicina

Are proprieta similare gentamicinei și tobramicinei.Poate fi eficace pe unele tulpini rezistente la cele doua de mai sus.Este indicata in aceleași infecții ca și gentamicina și tobramicina.Efectele adverse sunt similare aminoglicozidelor;

6.Neomicina și Kanamicina

In prezent sunt folosite mai ales pe cale orala și topic.Kanamicina nu se mai folosește pe cale parenterala din cauza ca au aparut alte aminoglicozide mai eficace și mai puțin toxice;

Neomicina nu se folosește pe cale parenterala deoarece este extrem de toxica.Se pot folosi in soluții care conțin 1-5 mg/ml pentru tratamentul infecțiilor cutanate,pentru injectarea in articulații,cavitatea pleurala,pentru un efect local.

Neomicina + Polimixina + Bacitracina sub forma de unguente destinate tratamentului infecțiilor cutanate.

Neomicina 1 g pe cale orala la fiecare 6-8 ore (1-2 zile) in combinație cu eritromicina 1 g este indicata pentru pregatirea preoperatorie a intestinului.Reduce flora microbiana intestinala.

In coma hepatica 1 g pe cale orala la 6-8 ore scade flora coliforma intestinala.In asociere cu scaderea ingestiei proteice diminua intoxicația cu amoniac la acești pacienți.Neomicina a fost inlocuita de lactuloza in mare masura deoarece lactuloza este mai puțin toxica.

Sunt puternic nefrotoxice și ototoxice ,mai ales tulburari de auz.Surditatea poate apare mai ales in caz de funcție renala alterata și niveluri de antibiotic mult timp crescute.Injectarea intraperitoneala de kanamicina (3-5 g) poate fi cauza de bloc neuro-muscular și oprirea respirației.Calciul gluconolactat și neostigmina pot fi folosite ca antidot sau antagonist in aceste cazuri.

Aplicarea cutanata prelungita poate conduce la reacții alergice grave.

7.Spectinomicina

Este un aminociclitol fiind lipsit de oza aminata și de legaturile glicozidice.Are utilizare aproape exclusiva     in gonoreea rezistenta la alte medicamente și la cei cu alergie la penicilina deși este activa pe mulți germeni G-pozitivi și G-negativi.Se absoarbe foarte rapid dupa injecția im.Dozele sunt de 40 mg/kg,maximum 2 g in doza unica.