ANCHETA MEDICO-SOCIALA UTILIZATA CA METODA DE EVALUARE A SATISFACTIEI

ANCHETA MEDICO-SOCIALA UTILIZATA CA METODA DE EVALUARE A SATISFACTIEI

BOLNAVILOR EXTERNATI DINTR-O UNITATE SANITARA

Cum se elaboreaza un chestionar?

Obiective educationale:

La sfarsitul lucrarii practice studentul va fi capabil:

Ø      sa cunoasca definitia 'chestionarului';

Ø      sa enumere regulile de elaborare a unui chestionar;

Ø      sa enumere regulile de formulare a intrebarilor;

Ø      sa cunoasca principalele tipuri de chestionar.

CUM TREBUIE SA ARATE CHESTIONARUL?

Ø      Sa fie atractiv

Ø      Usor de utilizat de catre intervievator

Ø      Sa fie usor de codificat si de stocat datele

Ø      Sa aiba un format usor de citit si de manipulat

Ø      Sa economiseasca pagini, folosind ambele fete ale paginii

CUM SE SCRIU INTREBARILE - LISTA DE CONTROL -

Ø      Cuvinte simple, familiale

Ø      intrebare clara si specifica

Ø      Evitarea intrebarilor duble

Ø      Evitarea dublei negatii

Ø      Evitarea unui numar prea mare de variante de raspuns

Ø      Evitarea intrebarilor lungi

Ø      Poate fi comparat raspunsul cu datele din literatura?

Ø      Evitarea cuvintelor cu mai multe intelesuri.

CHESTIONARUL

CHESTIONARUL este un document scris, aplicat in vederea instruirii unuia sau mai multor cititori sau ascultatori pentru a raspunde la una sau mai multe intrebari.

Etapele realizarii unui chestionar

Conceperea continutului

Inainte de a elabora un chestionar este necesar sa raspundem la intrebarea: 'Este chestionarul cea mai buna metoda de culegere a datelor pentru studiul nostru?'

Se listeaza dimensiunile (structurile componente ale temei de cercetat) care se doresc a fi acoperite prin intrebarile din chestionar.

Se formuleaza intrebarile corespunzatoare fiecarei dimensiuni. La formularea unei intrebari se va acorda atentie atat continutului, cat si exprimarii. De asemenea, se va acorda atentie secventialitatii intrebarilor si formei sub care se vor da raspunsurile.

In ceea ce priveste continutul se va avea in vedere ca intrebarea sa fie:

utila - in sensul de a aduce informatiile de care avem nevoie, si nu informatii inutile, interpretarea raspunsurilor sa poata fi facuta cu usurinta, fara a fi nevoie de prea mult material suplimentar;

relevanta - intrebarea sa fie corespunzatoare temei de cercetat;

potrivita populatiei tinta - subiectul de cercetat trebuie sa fie cunoscut de catre repondenti, intrebarea sa fie adaptata la experienta si informatiile pe care le are repondentul, raspunsul nu ar trebui sa se refere la un fapt/eveniment prea indepartat de care repondentul nu si-ar putea aminti; daca este necesar se pot concepe intrebari alternative sau suplimentare, adaptand astfel chestionarul la diverse tipuri de repondenti (de exemplu: 'Daca raspunsul Dvs. la intrebarea numarul 7 este NU, treceti la intrebarea numarul 13');

sa nu induca confuzie, daca e necesar se vor formula mai multe intrebari pentru a obtine date explicite despre un anumit subiect, evitandu-se intrebarile multiple;

sa nu induca raspunsul: oamenii sunt tentati sa raspunda conform normelor si acceptabilitatii sociale.

Atentie deosebita trebuie acordata exprimarii intrebarilor si chiar formei de prezentare grafica, deoarece acestea au o foarte mare influenta asupra ratei raspunsurilor. Astfel, se vor urmari:

claritatea intrebarilor: intrebarea sa nu fie ambigua, sa fie inteligibila, adaptata nivelului de cunostinte al repondentilor, sa nu contina cuvinte dificile, de specialitate, jargoane sau prescurtari, sa nu contina o dubla negatie;

grafica chestionarului: spatiul dintre intrebari sa fie suficient de mare, fonturile utilizate sa permita citirea cu usurinta a textului, dimensiunile abordate sa fie delimitate intre ele prin enunturi si spatii corespunzatoare.

Secventa intrebarilor este, de asemenea, importanta. intrebarile trebuie sa se succeada logic, de la general la specific, de la impersonal la personal, de la simplu la complex, sa faciliteze repondentului aducerea aminte, sa urmeze ordinea fireasca. Raspunsul la o intrebare nu trebuie sa fie influentat de intrebarea precedenta. intrebarile cu rolul de a starni interesul, a capta atentia sau a invinge rezistenta sa nu fie puse prea devreme sau prea tarziu.

Determinarea formei raspunsurilor

In functie de forma raspunsurilor cerute, intrebarile dintr-un chestionar se clasifica in:

intrebari deschise cu raspunsuri libere.

De exemplu: 'Care considerati ca sunt cauzele timpului lung de asteptare la camera de urgenta? '

Acestea au avantajul de a stimula gandirea, memoria si sunt utile in studiile exploratorii, dar sunt greu de prelucrat. Alte dezavantaje sunt reprezentate de: dificultatile de exprimare ale subiectilor, obtinerea de raspunsuri incomplete, incorecte, scris ilizibil. Acest tip de intrebari nu sunt recomandate pentru chestionarele trimise prin posta.

intrebari inchise - cu raspunsuri preformulate, care la randul lor pot fi:

cu raspunsuri ordonate

De exemplu: 'Va rugam, alegeti dintre variantele de raspuns enumerate mai jos pe aceea care corespunde experientei Dumneavoastra: 'In general, timpul de asteptare la cabinetul medicului de familie este:

Foarte lung

Lung

Mediu

Scurt

Foarte scurt'

Acestea se pot prelucra usor statistic si sunt utile in determinarea intensitatii unei variabile calitative (profunzimea sentimentelor, gradul implicarii in, frecventa participarii la). Dezavantajul lor este ca limiteaza raspunsul la unul specific, existand pericolul omiterii unor aspecte importante.

cu raspunsuri neordonate

De exemplu: 'Care este principala cauza a timpului lung de asteptare la camera de urgenta?

Lipsa de respect a personalului medical

Organizare ineficienta a serviciului de urgenta

Numar mare de pacienti care se adreseaza acestui serviciu '

Avantajul utilizarii acestui tip de intrebari este ca se pot considera mai multe concepte si totodata este posibila selectarea prioritatilor. Ele sunt insa mai dificile decat cele cu raspunsuri ordonate, prezentand mai multe idei in acelasi timp.

intrebari partial inchise cu raspunsuri preformulate dar si cu posibilitatea de a raspunde liber.

De exemplu 'Care este principala cauza a timpului lung de asteptare la camera de urgenta?

Lipsa de respect a personalului medical

Organizare ineficienta a serviciului de urgenta

Numar mare de pacienti care se adreseaza acestui serviciu

Alte cauze (va rugam, specificati care)   

Au avantajul de a obtine prin intermediul raspunsurilor libere informatii suplimentare, evitand o lista foarte lunga de variante de raspuns. Uneori insa, in cazul autoadministrarii, nu se ia in seama de catre repondent partea deschisa a intrebarilor.

Redactarea chestionarului

Se incepe cu elaborarea unei introduceri adresata repondentului, care contine o scurta prezentare a studiului si a utilitatii sale, accentueaza importanta raspunsurilor date de repondent pentru realizarea studiului, asigura confidentialitatea raspunsurilor si anonimatul, solicita ajutorul pentru realizarea studiului si returnarea chestionarului cat mai repede posibil, asigura repondentul ca va fi informat asupra rezultatelor studiului si, de asemenea, se multumeste si se mentioneaza eventualele stimulente oferite ca recompensa pentru completarea chestionarului.

Se redacteaza instructiunile de completare a chestionarului, in cazul in care acesta va fi autoadministrat.

Testarea chestionarului

Masurarea psihometrica - evaluarea reproductibilitatii si validitatii inainte de aplicarea unui instrument trebuie sa studiem proprietatile

acestuia. In primul rand el trebuie sa dea aceleasi rezultate la masuratori repetate ale aceluiasi fenomen sau in aceleasi populatii. Aceasta proprietate poarta numele de reproductibilitate si este atat de importanta incat, multi autori sustin ca daca un instrument nu prezinta o reproductibilitate buna, nici nu trebuie sa mai testam validitatea.

Reproductibilitatea nu este insa suficienta. Validitatea este o a doua proprietate importanta care consta in capacitatea instrumentului de a masura exact ceea ce trebuie sa masoare.

Modificarea chestionarului, daca e necesar, si retestare

Adaptarea chestionarelor preexistente

In cazul in care se doreste aplicarea unui chestionar preexistent, de cele mai multe ori conceput in alta limba, este nevoie ca acesta sa fie adaptat culturii si conditiilor specifice ale populatiei de studiat.

Traducerea, in primul rand, trebuie sa fie ajustata din punct de vedere cultural si sa fie conceptuala si nu literala. Sentimentele, emotiile si chiar unele simptome sunt exprimate diferit de la o cultura la alta. De exemplu, culoarea neagra este asociata cu tristetea la multe popoare, dar la chinezi, albul este culoarea care exprima durerea sufleteasca. Traducerea se face de catre o echipa formata din nativi de ambele limbi si specialisti din domeniul respectiv si se aplica o procedura standard numita 'forward-backward'. Conform acestei proceduri, dupa traducere, chestionarul trebuie sa fie verificat printr-o traducere inversa, in limba de origine. Daca sensul frazelor s-a modificat, el trebuie retradus. Operatiunea de dubla traducere se repeta pana se obtine o retraducere in limba de concepere a chestionarului cat mai apropiata de varianta originala.

Dupa finalizarea traducerii urmeaza testarea in teren si masurarea validitatii si reproductibilitatii chestionarului.

Moduri de administrare a chestionarului

Administrarea prin interviu direct - duce la obtinerea unei rate ridicate a raspunsurilor, aduce informatii asupra caracteristicilor nonrepondentilor si a motivelor care au determinat nonraspunsurile. Aceasta metoda permite flexibilitate in realizarea chestionarului atat in ceea ce priveste lungimea acestuia, cat si in formularea intrebarilor. Dezavantajele metodei constau in faptul ca se pot obtine raspunsuri distorsionate datorita influentei operatorului de interviu asupra repondentului, iar recrutarea si pregatirea operatorilor este costisitoare si necesita timp.

Interviul prin telefon - are avantajul de a obtine o rata ridicata a raspunsurilor, reduce rata nonraspunsurilor la intrebari si aduce unele informatii asupra caracteristicilor nonrepondentilor si a motivelor nonraspunsurilor. Operatorii sunt usor de selectat si de pregatit si, de asemenea, este mai ieftin si mai rapid decat interviul direct sau trimiterea chestionarului prin posta. Prin aceasta metoda insa, este dificil de confirmat ca se discuta cu repondentul selectat si nu cu alta persoana, nu se pot pune intrebari complexe, iar repondentul se poate consulta cu alte persoane in privinta raspunsurilor.

Chestionarul trimis prin posta - da posibilitatea alegerii unui esantion reprezentativ, necesita costuri administrative mici si evita distorsiunile datorate prezentei operatorului de interviu. Dezavantajele se refera la faptul ca nu este posibil sa se determine caracteristicile nonrepondentilor sau motivele nonraspunsurilor, nu se poate controla secventa de raspuns la intrebari, si repondentii pot sa nu inteleaga sensul intrebarilor, sa omita citirea sau raspunsul unor intrebari. Aceasta metoda este indicata numai pentru chestionare scurte, cu intrebari simple si in general cu raspunsuri preformulate.

Calitatile unui bun chestionar:

sa raspunda scopului si obiectivelor anchetei

intrebarile sa fie: precise, concise, compatibile cu nivelul de educatie al subiectilor carora li se administreaza

sa nu emita judecati de valoare sau susceptibilitati care sa influenteze raspunsul

sa contina distinctii clare intre elemente

sa fie puse intr-o ordine logica

sa permita prin masurare o posibila comparare cu alte studii similare

sa cuprinda o explicatie, multumiri, asigurarea anonimatului si a confidentialitatii si instructiuni clare in privinta raspunsurilor