Asepsia

ASEPSIA

Este realizata prin utilizarea unor mijloace dintre care sterilizarea ocupa primul loc. Asepsia se realizeaza in practica chirurgicala prin:

l)    Sterilizarea materialului si instrumentarului;

II) Dezinfectia mainilor chirurgului si ajutoarelor;

III)       Dezinfecta campului operator;

IV)       Dezinfectia salii de operatie si a aerului.

Sterilizarea este metoda de distrugere in totalitate a microbilor prezenti la suprafata sau in interiorul diverselor obiecte sau solutii, prin metode fizice si chimice.

Fierberea este o metoda de necesitate, in anumite cazuri urgente sau in lipsa altor
posibilitati. Are dezavantajul ca nu poate asigura distrugerea unor germeni rezistenti la 100°C.
Se poate efectua in vase obisnuite, Fierbatoare electrice simple sau sub presiune.

Metoda este utilizata mai rar in serviciile chirurgicale, fiind preferata sterilizarea cu ajutorul caldurii uscate.

Dezavantaje: oxideaza instrumentele, nu se obtine o sterilizare perfecta; instrumentele nu pot fi pastrate un timp indelungat deoarece ruginesc.

Sterilizarea prin vapori de apa sub presiune se face la autoclav. Acesta este un
cazan de forma cilindrica, cu peretii din arama calculati sa reziste la o presiune de 5-6 atm;
cazanul este acoperit cu un capac care se inchide ermetic cu ajutorul unor suruburi. Pe capac
sunt montate un manometru, un robinet de esapament si o supapa de siguranta care se
deschide automat la presiunea de 2,5 atm. In interiorul cazanului se gaseste o teava in
serpentina cu numeroase orificii prin care circula vaporii incalziti sub presiune.

Vaporii de apa sunt incalziti de un generator bransat la autoclav sau de apa care se gaseste pe fundul cazanului si este incalzita. Vaporii exercita presiune in interiorul cazanului; pe masura ce presiunea creste temperatura in interior se ridica astfel: la o presiune de 1 atm. temperatura in autoclav este de 120°C, la o presiune de 3 atm. temperatura este de 143°C.

Indicatii: sterilizarea prin vapori sub presiune este indicata pentru materialul moale (pansamente, campuri de operatie, halate, cearceafuri, comprese, vata, tifon, mese) materialul de sutura, materialul de cauciuc.

c) Sterilizarea prin agenti chimici sau fizici

Sterilizarea prin vapori de formol - este o metoda simpla pe cale de a fi inlocuita de
mijloacele moderne. Se face in cutii inchise ermetic, in care se introduce solutie 40% aldehida
formica sau tablete de 3-oximetilen (aldehida formica in stare nascanda prin sublimare).
Instrumentele se aseaza pe rafturi speciale prevazute cu orificii in partea superioara a
termostatului. Timpul de sterilizare invers proportional cu temperatura realizata in termostat,
astfel: la 17°C durata este de 24 h, la 25°C durata este 2 h, la 50°C durata este de 30 min.
Sterilizarea prin vapori de formol se foloseste pentru obiectele de cauciuc si instrumentele de
metal. Dupa sterilizare este necesara neutralizarea aldehidei formice prin expunere la aer,
spalare cu apa distilata si alcool.

Indicatii: sonde de cauciuc, cistoscop, rectoscop.

Avantaje: nu degradeaza obiectele; obiectele sterilizate prin vapori de formol pot fi mentinute un timp indelungat.

Dezavantaje: creaza o atmosfera cu vapori de formol care este daunatoare cadrelor medicale din punctul de vedere al sanatatii.

Sterilizarea prin vapori cu oxid de etilen (etilenoxid). Astazi se tinde sa fie inlocuita
sterilizarea cu vapori de formol cu sterilizarea cu gaz (oxid de etilen) care este un gaz fara
culoare, inflamabil si exploziv. Are indice de penetratie foarte mare in cauciuc, mase plastice,
lemn, hartie, textile, permitand sterilizarea materialelor impachetate in oricare din aceste
materiale. Are valoare bactericida foarte mare distrugand toate microorganismele, fara a fi

Dezavantaje: are actiune remanenta care este direct proportionala cu grosimea materialului sterilizat; pot apare fenomene iritative ale tesutului, motiv pentru care materialele trebuie aerisite 2-5 zile (aer pur din punct de vedere bacteriologic), numai materialele de metal si sticla putand fi folosite imediat; este explozibil motiv pentru care se adauga gaze inerte (CO2 10%, freon 88%). Sterilizarea se face in instalatii asemanatoare cu autoclavele orizontale, la temperatura de 40-55°C timp de 4-6 ore pana la 90 min. in functie de presiune.

Sterilizarea ideala - cu radiatii ionizante gamma, utilizata si pentru firele de sutura vasculara cu o singura intrebuintare si pentru firele sintetice introduse in borcane sau fiole speciale.

Metoda de necesitate: fierberea la 100°C timp de 30 min., suficienta pentru sterilizarea
materialului nerezorbabil, utilizata in servicii nespecializate. , ,

3) Materialul de sutura rezorbabil (catgut), este preparat din intestin de oaie (fara mucoasa) de la animale tinere care nu au pascut in camp si au fost crescute pe pasuni speciale (se evita prezenta sporilor tetanici). Ambalarea si sterilizarea se face de catre industria specializata prin infiolare in amestec sterilizant la care se adauga si factori antigenizanti.

Sterilizarea ideala - este realizata prin radiatii gamma sau vapori de etilenoxid.

Este incorecta si necorespunzatoare pastrarea resturilor de catgut in alcool sau alte solutii antiseptice in vederea reutilizarii.

d) Sterilizarea materialelor de cauciuc

Frecvent se utilizeaza manusi de cauciuc, tuburi de dren, sonde, care sunt sterilizate prin autoclavare la 120°C si 1 atm. (nu suporta temperaturi mai mari).

Este necesara pregatirea lor speciala pentru a permite o buna infiltrare a vaporilor calzi.

Dupa autoclavari repetate, rezistenta cauciucului scade.

Mijloacele depasite: formolizarea prin vapori.

e) Sterilizarea ideala cu radiatii ionizante gamma

Este tendinta moderna in utilizarea si sterilizarea seringilor din material plastic cu unica intrebuintare

Sterilizarea de necesitate - autoclavarea la 127 1,5 atm. timp de 30 min. si fierberea, metoda grevata de dezavantajele transmiterii patologiei virale (hepatita virala). Metoda este interzisa in mediul spitalicesc.

Practici interzise - pastrarea in vederea reutilizarii in recipiente a seringi lor si acelor, indiferent de metoda cu care au fost sterilizate.

f) Sterilizarea periilor, apei, sapunului.

Perii sau lufe - cel mai frecvent utilizata este autoclavarea in casolete speciale.

Metoda ideala - perii cu o singura intrebuintare, sterilizate prin raze gamma.

Metoda de necesitate - fierberea.

Apa sterila. in serviciile chirurgicale se obtine de la autoclavul cu cazan dublu de unde este transportata prin conducte in sala de spalare.

In situatii de necesitate se poate obtine prin fierbere.

Sapunul lichid - se obtine prin fierberea a 500 gr. sapun in 10 1. apa timp de 70 min. Este introdus intr-un recipient steril prin care se scurge prin manipularea unei pedale sau celule fotoelectrice.

//. Dezinfectia mainilor chirurgului si ajutoarelor

Metoda clasica si cel mai frecvent utilizata - dupa o pregatire prealabila a tinutei se practica spalarea mecanica cu apa sterila si sapun lichid, 3 perii cate 5 min. fiecare. Peria intaia pana la treimea superioara a antebratului. Peria a doua pana la treimea mijlocie, iar peria a treia pana in treimea inferioara a antebratului. Dupa spalare mainile trebuiesc tinute in sus pentru ca apa sa se scurga spre coate.

Robinetul spalatorului va fi manevrat de chirurg cu cotul in asa fel incat mana sa ramana neatinsa. Spalarea mecanica a mainilor cu apa sterila si sapun nu este un procedeu perfect, deoarece s-a constatat ca la sfarsitul spalatului culturile raman sterile numai in proportie de 90 % din cazuri, iar pe masura ce ne indepartam, proportia scade la 70% dupa 10 min. si la 50% dupa 20 min. de la spalare. Spalarea se completeaza cu alcool.

Mijloacele chimice sunt reprezentate de substante ce isi modifica culoarea sau starea de agregare la o anumita temperatura.

Astfel urmatoarele substante se topesc dupa 15 min.: la temperatura de 110°C benzonaftolul; la 115°C, floarea de sulf; la 114°C, antipirina; la 120°C, acidul benzoic.

Mai perfectionate sunt tuburile de control Brown ce isi schimba culoarea in functie de temperatura atinsa, astfel:

Tubul Brown tip I - negru la 126°C in autoclavul cu vid. Tubul Brown tip II - galben la 140°C in autoclavul cu vid. Tubul Brown tip III - verde la 160°C la Poupinel.

Tubul Brown tip IV - albastru la 180°C la Poupinel. Mai rar se utilizeaza metode bacteriologice.

Proba biologica consta in aparitia unor complicatii septice la nivelul plagilor postoperatorii. Este dovada unei imperfectiuni in sterilizare sau a unor manopere intraoperatorii care au contaminat tesuturile cu produsi septici. Aparitia infectiei intraspitalicesti obliga la efectuarea unei anchete epidemiologice cu verificarea posibilitatii unei sterilizari incorecte.