Antiacide

Antiacide

Definitie: Antiacidele sunt medicamente ce reduc cantitatea de acid clorhidric din cavitatea stomacului.

Farmacodinamie

Mecanismele:

- mecanism chimic: reactie de neutralizare prin dublu schimb;

- mecanism fizic: adsorbtie si film protector.

Faramacocinetica

Clasificarea, profilul farmacocinetic, functie de solubilitatea in H₂O si HCl:

- alacalinizante;

- neutralizante;

- adsorbante.

a) Alcalinizante (carbonat acid de sodiu, fosfat disodic, citrat de sodiu). Sunt solubile in H₂O si HCl. În exces (doze peste echivalentul de neutralizare a HCl gastric):

- alcalinizarea continutului gastric, cu scaderea vascozitatii mucusului protector;

- stimulare secundara a secretiei acide (efect rebound);

- absorbtie intestinala, cu modificarea rezervei alcaline (alcaloza) si favorizarea litiazei renale.

b) Neutralizante (carbonat de calciu; oxid, carbonat bazic si trisilicat de magneziu; hidroxid si fosfat de aluminiu). Sunt insolubile in H₂O si solubile in HCl.

În exces:

- ridica pH-ul gastric la maxim neutru (exceptie MgO à pH= 9);

- nu se absorb si nu modifica rezerva alcalina;

- au alte efecte secundare, diferite, functie de cation si anion.

c) Adsorbante (carbonat bazic de bismut, nitrat bazic de bismut; silicat de magneziu si aluminiu; bentonite; acid alginic; almasilat; hidrotalcit). Insolubile in H₂O si HCl.

Au efect antiacid redus, actionand prin:

- adsorbtie de HCl;

- film protector format la suprafata mucoasei gastrice ("pansamente gastrice").

În exces:

- nu se absorb;

- pot produce diverse efecte secundare.

Clasificarea, functie de coeficientul de absorbtie din tubul digestiv: - sistemice;

- nesistemice.

a) Sistemice (alcalinizantele): se absorb bine si pot produce alcaloza.

b) Nesistemice (neutralizantele derivate de aluminiu si adsorbantele): nu se absorb si nu produc alcalozaa.

c) Semisitemice (se absorb partial): carbonatul de calciu si sarurile de magneziu.

Farmacotoxicologie

Efectul rebound acid (cresterea secretiei acide, ca urmare a administrarii de antiacide) are urmatoarele mecanisme:

- prin neutralizare sau alcalinizare, inlaturarea aciditatii gastrice ce functioneaza ca mecanism fiziologic autofrenator al secretiei acide;

- datorita cresterii pH-ului gastric, stimularea secretiei de gastrina antrala, ce declanseaza mecanismele secretorii gastrice. Gastrina creste si motilitatea stomacului;

- Ca²⁺ in exces ( este un efect nedorit in perioadele digestive si benefic in perioadele interdigestive.

Efect secundar, comun antiacidelor:

- scaderea activitatii proteolitice a pepsinei gastrice (la pH > 5) si inactivarea enzimei (la pH = 7 - 8) este un efect nedorit in perioadele digestive si benefic in perioadele interdigestive.

Efecte secundare diferite, functie de grupa:

- alcalinizantele à alcaloza, litiaza urinara;

- neutralizantele si adsorbantele à constipatie (exceptie, sarurile de magneziu);

- sarurile de magneziu à efect laxativ.

Alte efecte secundare sunt functie de substanta.

Farmacoterapie

Antiacide de electie: oxid de magneziu, hidroxid de aluminiu.

Antiacide alternative: restul antiacidelor.

De evitat:

- alcalinizate neasociate;

- carbonatul de calciu in exces (efect rebound acid puternic, prin aportul de Ca²⁺).

Indicatii:

- gastrita hiperacida, ulcer gastric si duodenal, esofagita de reflux la inceputul tratamentului, pana ce se instaleaza efectul inhibitoarelor secretiei gastrice acide;

- asociere cu medicamentele cu capacitate ulcerogena, asa cum sunt antiinflamatoarele steroidiene si nesteroidiene (ce blocheaza sinteza de PGE2 stimulatoare a secretiei de mucus protector), pentru cresterea tolerabilitatii gastrice.

Forme farmaceutice magistrale sau industriale: pulberi, suspensii, geluri, comprimate.

Asocierile de antiacide sunt recomandate, din urmatoarele considerente farmacologice:

- potentarea capacitatii tampon, la doze mici (ce nu produc efecte secundare);

- antagonizarea reciproca a unor efecte secundare; de ex.: asocierea derivatiilor de magneziu cu derivati de aluminiu, calciu sau bismut, pentru a le contracara efectul constipant.

Asocierea de antiacide cu medicamente din alte grupe farmacodinamice poate fi benefica:

- cu acid alginic, pentru actiune adsorbanta si protectoare a mucoasei, foarte eficace in esofagita de reflux gastroesofagian;

- cu anticolinegice (atropina si anticolinergice de sinteza), pentru actiune hiposecretoare acida si antispastica (atentie! intarzie golirea stomacului);

- cu anestezice locale (ca anestezina), pentru calmarea durerilor.

Factorii ce conditioneaza eficacitatea terapeutica a antiacidelor:

- capacitatea neutralizanta;

- capacitatea secretorie gastrica;

- viteza de golire a stomacului.

Astfel: - pe nemancate, antiacidele raman in stomac 10 - 20 minute;

- pe mancate, antiacidele raman in stomac cca. 2 - 3 ore.

Farmacografie

În ulcerul duodenal:

- antiacide in doze echivalente cu 100 - 120 mEq HCl, la o ora si 3 ore dupa mese, precum si inainte de culcare (cca. 960 mEqH⁺/zi);

- durata tratamentului, in medie 1 1/2 -2 luni.

În ulcerul gastric:

- antiacide in doze pe jumatate, la aceiasi timpi;

- durata tratamentului, in medie 1 - 1 1/2 luni.

Farmacoepidemiologie

Contraindicatii:

- hemoragii si perforatii gastrice;

- abdomen acut.

Interactiuni:

Antiacidele pot produce interactiuni cu numeroase medicamente, prin mecanisme farmacocinetice:

- modificarea absorbtiei digestive sau eliminarii renale, ca o consecinta a modificarii pH-ului local, sistemic si urinar;

- modificarea absorbtiei, prin formarea de chelati neabsorbabili. Exemple: diminua absorbtia pentru: digoxin, acid acetilsalicilic, cimentidina, prednison, propranolol, benzodiazepine, fenotiazine, anticoagulante, chinolone, captopril, tetracicline (complexe insolubile cu Ca²⁺, Al³⁺), fier (Fe³⁺ este redus la Fe²⁺absorbabil, in prezenta de HCl), fluoruri (saruri de Al³⁺ neabsorbabile). Cresc absorbtia pentru: teofilina (atentie! teofilina are un indice terapeutic mic), acid valproic, sulfonamide, dicumarol.

Alcalinizantele cresc eliminarea renala a medicamentelor acide (ex. barbiturice, salicilati), prin alcalinizarea urinei si favorizarea disocierii si o scad pe cea a medicamentelor bazice (alcaloizi).

Atentie! Alcoolul, cafeaua si tutunul scad efectul antiacidelor.

Regula generala: antiacidele se administreaza la intervale de 1 - 2 ore, fata de alte medicamente.

Influentarea testelor de laborator:

În sange: cresc pH-ul (alcalinizantele);

În ser:

- cresc Ca²⁺, Mg²⁺ (carbonatul de calciu, sarurile de magneziu);

- scad fosfatul (hidroxidul de Al³⁺);

- scad fierul ( fosfatul de aluminiu);

- scad creatinina ("sindromul alcalin").