Deprimarea - tratament

DEPRIMAREA

Deprimarea este un termen aplicat frecvent unei stari de tristete si intunecare. Simptomele obisnuite sunt aparitia unor trasaturi triste pe fata, lipsa energiei, gandire incetinita, miscare fara scop sau incredere, pofta de mancare scazuta, asociata uneori cu o pierdere a greutatii, dificultati cu somnul si un interes sexual diminuat. Pacientul mai poate acuza o stare de iritabilitate si teama. Deprimarile severe pot cauza individului o ineficienta in munca sa, o dezorganizare pe plan social si o tinuta neglijenta.

Deprimarea se poate explica prin existenta unor probleme fiziologice sau psihologice. Cauzele cele mai intalnite sunt pierderea slujbei sau a unei persoane iubite. Situatiile care se creaza continuu in calea unei dorinte de perfectionare sau realizare pot duce, dupa un anumit timp, la deprimare. Situatiile care alunga unei persoane sentimentele de siguranta, stabilitate, eficienta sau valoare personala provoaca in general deprimarea.

Pacientii care sufera de hepatita sau boli virale severe sunt predispusi la deprimari. Modificarile functionale endocrine cum ar fi boala lui Cushing, boala lui Addison sau starea postnatala sunt cauze ale deprimarii. Accidentul vascular cerebral si anumite boli ale creierului pot provoca o depresiune prelungita. Acest tip de depresiune se poate datora unor mecanisme fiziologice deranjate din sistemul nervos central care nu sunt inca intelese pe deplin.

Unele trasaturi ale personalitatii individului par sa predispuna pe unii la deprimare mai mult decat pe altii. Cei nesiguri, sensibili, instabili din punct de vedere emotional si cei imaturi in gandire care au tendinta de a exagera in toate tipurile de reactii emotionale sunt, se pare, mult mai predispusi deprimarii.

Anumiti oameni, cum ar fi de pilda cei usor inapoiati mintal, care sunt limitati in abilitatea de a face fata situatiilor dificile, sunt, de asemenea, inclinati sa intre in stari depresive.

TRATAMENT

1. Oricine marturiseste ca este crestin are datoria sa isi controleze gandurile prin ratiune si sa se deprinda cu o stare de fericire si voiosie. Tristetea ucide circulatia in vasele de sange si nervii si, de asemenea, intarzie actiunea ficatului. Impiedica procesul digestiei si hranirii corpului si are o tendinta de a seca maduva intregului sistem (Sa reduca imunitatea in tot sistemul) "O inima vesela este un leac bun, dar un duh mahnit usuca oasele."

2. Se spune ca ceaiul de salvie ajuta in starile depresive. Pot fi de ajutor si ceaiurile de catusnica si de lucerna. Luati o cana plina dimineata si seara.

3. Un exercitiu de respiratie adanca trebuie facut de doua ori pe zi, intrucat respiratia necorespunzatoare cauzeaza tristetea.    Inspirati adanc, tineti-va respiratia cat numarati incet pana la 20, expirati pe nas si nu inspirati din nou pana terminati de numarat pana la 10. Repetati de 30 pana la 50 de ori.

4. Mesele sa se desfasoare dupa un program regulat si sa nu se consume nimic intre mese. Mesele neregulate duc la depresiune nervoasa.

5. Un numar semnificativ de persoane, care sufera de deprimare, au ritmuri circadiene defectuoase ('ceasurile'' biologice) si isi vor ameliora mult starea de sanatate mergand pur si simplu la culcare cu doua ore mai devreme. Nu dormiti mai mult de noua ore pe zi.

6. Studii asupra exercitiului fizic au aratat ca persoanele deprimate care urmeaza un program regulat de exercitii fizice, isi ridica moralul. Dr.Herbert De Vries, director la Universitatea de Exercitii Fiziologice Procedurale din sudul Californiei, declara ca exercitiul fizic este mai eficient decat calmantele in unele cazuri de anxietate. Starea de bunastare morala si o detensionare pronuntata sunt adesea efectul unei forme fizice bune. O varietate de sporturi cum ar fi joggingul, mersul pe jos si gradinaritul s-au dovedit eficiente. Exercitiul in aer liber, ca actiune utila in mod direct, cum ar fi gradinaritul, este ideal, activitatea fara un castig direct mai putin iar sporturile competitive cel mai putin, pentru un castig psihologic maxim, intrecerea sportiva sa fie privita ca neprofitabila.

Desi exercitiul fizic, din cadrul programului de lucru poate fi de ajutor, un program voluntar de recreere s-a dovedit mult mai eficient.

7. Razele soarelui pot fi binefacatoare in cazurile de deprimare. Melatonina, un hormon produs de corp in intuneric, cauzeaza deprimare. Lumina opreste secretia de melatonina.

8. Un program strict de reducere a greutatii corporale duce in mod frecvent la depresiune si la alte simptome mentale. Orice program de reducere a greutatii trebuie sa se desfasoare treptat si sa aiba ca tel o reeducare a felului de viata, care sa aiba ca urmare o conformare pe tot restul vietii modului rational, cumpatat de alimentare; in mod similar, nu vom obtine nici un obicei statornic si nu vom avea deci nici urmari bune de durata daca ne vom impune o dieta 'fulger'.

9. Alergia alimentara joaca, probabil, un rol mult mai mare in depresiune decat s-a recunoscut pana acum. Dr. William Crook, un cercetator in domeniul alergiilor, a observat ca multe din simptomele depresiunii si alergiei alimentare sunt similare.    Alti medici au observat ca inlaturarea hidrocarbonatilor rafinati din dieta depresivilor este adesea de ajutor.

10. S-a descoperit ca exista un numar de aproximativ 200 de medicamente care provoaca depresiunea. Orice medicament, luat in mod regulat sau chiar ocazional, constituie un factor principal in cauzarea depresiunii.

11. S-a observat ca depresiunea este cauzata si de cofeina. Grupuri de bautori moderati sau pasionati de lichide ce contin cofeina au acuzat mult mai multe ocazii de deprimare decat cei ce nu folosesc astfel de bauturi. Cu cat este mai mare consumul de cofeina, cu atat cresc sansele ca subiectii sa sufere de depresiune. Cercetatorii nu au putut sa stabileasca in mod precis un nivel al dozei ce produce simptomele.

12. Fumatorii au atacuri depresive semnificativ mai numeroase decat nefumatorii.

13. O cantitate scazuta de zahar in sange (hipoglicemie) poate produce depresiunea. Tratati aceasta tulburare prin exercitiu fizic, program regulat in orice, nu mai mult de trei mese pe zi si in mod ideal doar doua (mic-dejun si pranz), o dieta formata in principal din fructe, legume si cereale integrale si absolut deloc zahar sau grasimi.

14. O dieta bogata in zahar poate duce la depresiune. Vitaminele din complexul B sunt cunoscute ca vitale pentru sanatatea mintala si acestea fiind consumate in metabolismul zaharului.

15. Medicamentele antidepresive dau efecte secundare nedorite. Cei mai folositi antidepresivi pot provoca vatamari ale ficatului si hepatita, icter (ingalbenirea pielii), uscarea gurii, constipatie, vedere incetosata, transpiratie, puls marit, eliminare intarziata a urinei, impotenta, tremuraturi, ameteala, lesin, slabiciune musculara, o exagerare a reflexelor, senzatii anormale, tulburari 1a nivelul pielii, durere de cap, insomnie, acromatism si schimbari comportamentale, tensiune scazuta, modificari ale sangelui, puls neregulat si atacuri grave de apoplexie. Antidepresivii minori pot cauza neregularitati cardiovasculare, reflexe exacerbate, suprastimulare si o senzatie euforica.