Dietoterapia in bolile hepatice

DIETOTERAPIA IN BOLILE HEPATICE

Ficatul este unul dintre cele mai importante organe din corp,cu rol deosebit in procesele de digestie si metabolism.Dupa ce s-a efectuat digestia la nivelul stomacului si intestinului,factorii nutritivi sunt dirijati spre ficat pe calea venei porte ,aici avand loc desfasurarea unor procese metabolice importante de transformare si stocare a acestora.

Intre alte functii foarte importante,ficatul o are si pe aceea de a fabrica bila ,care este apoi transportata la nivelul intestinului subtire sau este stocata in vezica biliara.La nivelul intestinului,bila isi va indeplini misiunea de a parteicipa la digestia lipidelor.

Organismul nu poate trai fara ficat si orice suferinta a acestui organ se va repercuta asupra nutritiei si starii de sanatate a individului.

Din multitudinea de afectiuni hepatice amintim acelea,asupra carora dieta are o influenta deosebita.

Dintre suferintele acute ,vom aminti hepatita acuti virala,iar dintre cele cronice hepatita cronica si cirozele hepatice.

Notiuni introductive despre hepatita virala acuta

Hepatita acuta reprezinta o boala contagioasa ,care poate fi transmisa pe cale digestiva sau sanguina . Boala poate evolua in mai multe faze ,care se succed la aumite intervale ,dar uneori poate fi inaparenta clinic,descoperindu-se numai probele biologic alterate sau poate prezenta o simptomatologie foarte atenuata,care ar putea trece neobservata multa vreme.

dureaza cam 7 zile si se caracterizeaza prin dureri musculare si articulare ,dureri de cap ,somnolenta ,stare subfebrila ,astenie,scaderea apetitului ,greata,balonari,constipatie.Concomitent,bolnavul are dureri in zona ficatului,in dreapta,sub marginea coastelor.

Dupa aceasta perioada de ,urmeaza alta de stare ,in care bolnavul prezinta o coloratie galbena a tegumentelor si mucoaselor(icter);urinele se coloreaza intens,iar scaunele se decoloreaza.

Icterul apare ca urmare a afectarii functiei hepatice de fabricare si eliminare a bilei,care nu mai este transportata pe cale normala in intestin,ci trece in sange ,infiltrandu-se in tegumente si mucoase.In aceasta faz dispare greata,voma,;ficatul se mareste si devine mai consistent.Dupa aceasta faza urmeaza cea de declin,in care icterul incepe sa paleasca,starea generala se amelioreaza treptat,urina incepe sa se decoloreze si scaunul sa se coloreze normal.Bolnavul intra in convalescenta.Are loc regenerarea treptata a ficatului,cu reluarea functiilor sale.Refacerea totala se produce lent,,in cateva luni,pana la un an,in care bolnavul trebuie tinut sub supraveghere continua sub aspect nutritional.

Regimul alimentar in hepatita virala acuta

Cunoscand corelatia stransa dintre alimentatie si ficat,se intelege de ce regimului alimentar ii revine un rol important in tratamentul acestei boli.

Principiul general valabil este asigurarea unui aport nutritiv optim ,concordant cu o stare de nutritie a individului ,pentru a nu complica leziunile existente cu altele rezultate din dezechilibrele nutritive ale dietei.

1.Aportul caloric

Aportul caloric se va aprecia in functie de starea de nutritie a individului ,pentru a nu accentua dezechilibrele nutritionale ale organismului.In general,se va da o ratie suficienta din punct de vedere energetic de 40-45 kcal/kcorp ,care sa impiedice eventuala utilizare a propriilor tesuturi ale organismului ,in scopul producerii energiei.

Aportul de proteine va fi limitat sau exclus numai in formele de evolutie proteinelor se va face indata ce situatia bolnavului o va permite ,sub stricta supraveghere medicala.

2.Lipidele

Lipidele se vor administra in proportie normala,dar foarte proaspete si corect pregatite culinar.In aceste conditii ,aportul lor va fi restrans temporar,revenindu-se apoi la necesarul normal,odata cu ameliorarea tolerantei,intrucat ele ajuta la realizarea ratiei normo-sau hpocalorice necesare bolnavului.

3.Glucidele

Glucidele vor completa portul caloric al ratiei alimentare ,recomandandu-se in proportii normale ,concordante cu starea individului.Acestea nu vor fi date in exces ,cunoscandu-se ca in aceasta zaharat,ca urmare a suprasolicitarii activitatii pancreasului.Se vor prefera glucidele provenite din legume si fructe ,cereale,care nu duc la o crestere brutala a glicemiei.

4,Vitaminele

Vitaminele sunt elemente esentiale pentru mentinerea sanatatii persoanelor bolnave de hepatita acuta virala.Ele se gasesc in cantitati suficiente ,daca dieta este corect pregatita,satisfacand necesarul atat in vitamine liposolubile ,cat si in cele hidrosolubile.In cazl cand dieta nu o permite,se va trece la administrarea de suplimente vitaminice ,pana se va realiza un aport optim .In perioada in care dieta are caracter hipolipidic,se va trece la administrarea vitaminelor liposolubile,pana la limita necesarului fiziologic.

In ceea ce priveste aportul de sare ,aceasta nu se va rstrange doar cand apare un dezechilibru al metabolismului hidroelectrolitic,cu retentie de sodiu.

Regimul bolnavului va fi individualizat in functie de starea de sa de nutritie si de stadiul evolutiv al bolii.

In perioada preicterica se recomanda realizarea unei diete care sa deetermine o crutare cat mai completa a functiilor digestive.Se vor administra:

compoturi

ceaiuri

jeleuri

sucuri de fructe sau de legume

miere de albine

supe de legume limpezi

supe-creme de fainoase

mucilagii

lapte

piureuri de de legume(de cartofi,legume)

preparate cu putin iaurt sau cu lapte

Mesele vor fi servite in cantitati reduse,pentru a nu incarca stomacul,si mai frecvent,pentru a realiza aportul caloric.

In perioada de stare ,cand icterul este evident,apetitul revine,de obicei,partial sau total.Intrucat secretia biliara este tulburata,,se va urmari toleranta la lipide a bolnavului.Cand aceasta este scazuta,se va proceda la restrangerea acestora in dieta,utilizandu-se cele fin emulsionate,proaspete si in cantitate strict dependenta de toleranta bolnavului.

Sunt interzise lipidele supuse tratamentului termic.

Se poate administra:

lapte si iaurt proaspat

branzeturi slabe proaspete

cas

orez

fidea

gris

paine

pesmet

legume sarace in celuloza

fructe coapte sau compoturi

Mesele vor fi in numar mai mare,dar reduse cantitativ.

In faza de declin,alimentatia se va imbogati treptat,fapt usurat si de cresterea apetitului,de disparitia icterului,cu recolorarea sacunului si decolorarea urinei.

Alimentele permise in aceasta perioada sunt urmatoarele:

carnea proaspata si slaba de pui ,gaina,curcan,vita,vite,peste slab,pregatite rasol,innabusit,fript,ca o tocatura dietetica;precizam ca notiunea de tocatura dietetica inseamna trecerea prin masina a carnii si condimentarea ei cu condimente aromate si bine tolerate de bolnavi,si nu tocatura traditionala,care presupune amestecul de carne tocata cu ceapa prajita si cu grasimi,aceste alimente fiind nepermise in alimentatia bolnavului.

vaci foarte proaspata,eventual preparata in casa,casul si urda

albusul de ou in preparate(preferabil tratate termic),galbenusul foarte proaspat ,de 2 ori /saptamana,in preparate dietetice

grasimile foarte proaspete ,preferabil cele lactate ,frisca,smantanasau ulei crud,adaugat la preparatele de legume

painea alba,veche de 1 zi,fainoasele(gris,orez.fidea,taitei)

preparate in budinci,cu lapte,cu branza si cu ou sau cu carne

legume cu continut scazut de celuloza ca piureuri,soteuri,sufleuri,salate proaspete sau coapte bine maruntite sau ca sucuri de legume si fructe

fructele pot fi consumate ca atare ,daca sunt bine parguite,fara coaja si samburi ,ca piureuri ,sucuri proaspete,compoturi,jeleuri,gemuri

deserturile se vor prepara din lapte cu fainoase ,creme cu lapte si ou,gelatine cu lapte sau suc de fructe,aluaturi dietetice preparate cu fructe

condimentarea se va face cu condimente aromate,bine tolerate de bolnav(tarhon.patrunjel,marar,leustean,cimbru,suc de lamaie)

Sunt interzise urmatoarele alimente:   

carnea grasa de porc ,oaie,rata,gasca,toate sortimentele bogate in tesut conjunctiv,vanatul,molustele,pestele gras,conservele de carne si de peste de orice fel,icrele

-branzeturile grase,fermentate ,branza topita

-ouale in exces si cele gatite nedietetic,prajite,omleta,incluse in sosuri reci,nedietetice

grasimile prajite in orice fel,untura,seul,slanina,grasimile mai putin proaspete;se va controla atent durata de valabilitate si modul in care au fost conservate

painea neagra ,fainoasele nerafinate ,aluaturile dospite foarte proaspete

legume bogate in celuloza grosolana :castravesi,ridichi,gulii,varza,leguminoase uscate

fructe bogate in celuloze:alune,nuci

deserturile preparate cu multa grasime(creme cu unt) sau cu mult ou

bauturile prea reci ,excitante si alcoolul sub orice forma

sosurile preparate nedietetic (rantasurile),cele pregatite cu multa grasime si ou(maioneza si toate sosurile pe baza de maioneza)

condimentele iuti:piper,boia,hrean,ceapa,usturoi,mustar

Se vor interzice mesele voluminoase,unice .Se vor prefera cele mai numeroase si de volim mai scazut.Bolnavul va avea in vedere ca alimentele trebuie bine masticate;se va repara dantura stricata.

O mare importanta o reprezinta modul in care sunt gatite si prezentate alimentele.Se vor evita prepatratele elaborate laborios,cu o expunere indelungata la aer ,cu tratament termic indelungat sau excesiv condimentate.

Nu se va folosi prajirea ca tehnica gastrotehnica pentru nici un preparat.Obtinerea alimentelor prin tratament termic se va face prin fierbere,inabusire,frigere sau coacere.

Preparatele trebuie sa fie gustoase si frumos prezentate bolnavului pentru a asigura consumarea lor in cantitatile stabilite conform necesitatilor nutritive ale subiectului aflat in aceasta situatie-fapt indispensabil intr.o evolutie pozitiva.

Alimentatia de crutare hepatica va fi respectata cam un an dupa debutul bolii,in conditiile in care evolutia este pozitiva .Dupa aceasta perioada ,se poate relua alimentatia normala ,pentru omul sanatos,structurata dietetic.

In unele situatii,hepatita virala acuta poate imbraca forme grave ,care implica modificarea tratamentului dietetic.

Notiuni introductive privind hepatita virala cronica

Afectiunile recunoscute tot mai des ,sunt hepatitele cronice ,care sunt o continuare a hepatitelor acute ,cu evolutie nefavorabila sau incorect tratata

In afara acestora se intalnesc si alte forme de afectare a ficatului,cum ar fi:dezechilibrele nutritionale ,intoxicatii cu diverse substante toxice sau medicamente .

Acest tip de hepatita se prezinta sub 2 forme:

1.Hepatita cronica persistenta

Aceasta se caracterizeaza prin manifestari clinice sau poate fi lipsita de aceasta.

jena in partea dreapta

diminuarea apetitului

oboseala

probe biologice modificate

2.Hepatita cronica agresiva (activa sau evolutiva) se caracterizeaza prin manifestari clinice ca:

balonari postprandiale

dureri in hipocondrul drept

scaderea apetitului

pierderea in greutate

oboseala la orice mic efort

marirea ficatului in volum

astenie accentuata

3.Hepatita cronica necrocizata

Reprezinta cea mai severa forma a acestei afectiuni.Se caracterizeaza prin alterarea profunda a probelor biologice ,concomitent cu alterarea starii generale a bolnavului.

Regimul alimentar in hepatitele cronice

Alimentatia acestor bolnavi trebuie strict supravegheata ,pentru ca are un rol important in stabilirea liniei dietetice in evolutia acestei boli.

Ca si conduita generala ,ramane valabila realizarea unei diete care sa respecte necesarul caloric si material al hepaticului.

Astfel,daca starea generala nu a fost afectata,se va indica un regim normocaloric.Daca bolnavul prezinta o decompensare nutritiva severa,concomitent cu afectarea ficatului,se va crea o dieta hipercalorica de diferite grade.Corectia este indispensabila ,pentru ca bolnavul sa nu utilizeze nutrimente din tesuturile proprii in scopul obtinerii energiei,cunoscut fiind constituie nevoia sa cea mai stringenta,chiar cu riscul de a o realiza pe seama propriilor constituenti.

Concomitent,bolnavul trebuie sa primeasca un aport suficient de proteine ,care contribuie la regenerarea si mentinerea tesutului hepatic ,structural si functional.Asigurarea necesarului de calorii va determina o asigurare a necesarului proteic.Trebuie avut in vedere ca sa se asigure o proteina valoroasa,in care sa fie bine reprezentati aminoacizii esentiali .

Aportul de lipide va fi normal sau ponderat ,cu respectarea proportiei optime intre grasimile saturate si cele nesaturate,in sensul preponderentei celei de-a doua.Acest fapt este imprtant ,cunoscundu-se consecintele nefaste asupra ficatuluiale consumului in exces al grasimilor bogate in acizi grasi polinesaturati.

Ratia de glucide va completa necesarul caloric.acestea se va asigura din:legume,fructe,cereale,mai putin dulciuri concentrate.

Suplimentele vitaminice sunt recomandate in cazurile in care nu se realizeaza un aport corespunzator cu nevoile individuale de dieta.

Alimente permise si interzise in hepatita persistenta

Se vor evita mesele excesive ,preparatele laborios elaborate ,cele condimebtate excesiv si cu condimente interzise ,mesele unice de volum mare ,mesele la ore neregulate,cele abundente,servite seara inainte de culcare.

Hepatita cronica agresiva

Alimentatia va fi normocalorica sau hipercalorica ,in cazul coexistentei denutritiei,normoproteica ,alcatuita din proteine cu valoare biologica mare ,cu un aport de lipide la limita inferioara a normalului ,normoglucidica,cu un aport suficient de vitamine si minerale.

Notiuni introductive privind cirozele hepatice

Cirozele hepatice sunt afectiuni ale ficatului,cu evolutie severa ,produse fie ca urmare a unei hepatite cu evolutie severa ,fie prin tulburari severe ,fie prin tulburari nutritionale severe ,prin alcoolism,sau prin suferinte ale cailor biliare,cu obstruarea acestora,care duc a modificarea structurii ficatului,sclerozarea sau fibrinarea in diferite grade.

In aceasta faza se produce o perturbare a circulatiei hepatice,cu oxigenarea insuficienta a celulei hepatice.Cu timpul se instaleaza insuficienta hepatica,in urma careia bolnavul moare,prin coma hepatica.

Alte manifestari ale acestei afectiuni ,sunt:

pierdere marcanta in greutate

greata

balonari

oboseala

varice esofagiene

tulburari metabolice

edem generalizat (anasarca)

Regimul alimentar in cirozele hepatice

In cazul cirozelor hepatice generele,alimentatiei ii revine un rol important.

In majoritatea cazurilor,ciroticii sunt bolnavi care prezinta o denutritie generala care trebuie corectata.De aceea se va da o alimentatie hipercalorica proteic,alimentatia va fi mai bogata in aceste elemente,deci,dieta va avea un caracter hiperproteic.

In cazul in care exista pericolul aparitiei comei cirotice,,se va restrange aportul de proteine.

Lipidele se vor da in cantitate limitata,la limita inferioara a necesarului,sau putin sub limita necesarului.In cazul prezentei icterului ,se inregistreaza o reducere a tolerantei fata de acestea.In acest caz,este necesara scaderea lor la valoarea lor tolerata.

Compensator,glucidele vor completa aportul caloric care trebuie sa fie suficient pentru a impiedica utilizarea propriilor tesuturi in scopul producerii energiei.

Aportul de vitamine trebuie asigurat la nivel de necesar,chiar mai mult,daca nu se poate face acest lucru alimentar,se va realiza prin administrarea suplimentelor vitaminoase.

Aportul de sodiu este moderat;daca ciroza este decompensata,se va asigura o cantitate de 500 mg/zi.

Alimentatia in ciroza compensata fara ascita si fara icter

Vor fi evitate mesele prea voluminoase ,excesiv condimentate ,unice ,cele servite inainte de culcare si orele neregulate de masa.

Se va evita consumul de lichide in timpul mesei.Alcoolul este interzis in orice timp si de orice fel.Mentionam ca se pot produce alterari profunde hepatice la acesti bolnavi in urma consumarii chiar a unei mici cantitati de alcool,cu consecinte fatale,uneori.

In cazul cirozei decompensate ,cu ascita si edeme,in care se combina tulburari metabolice complexe,hidroelectrolitice,hormonale.De obicei,bolnavul prezinta o puternica denutritie proteica ,care concura la aparitia acestor edeme.In acest caz,alimentatia trebuie sa realizeze un aport caloric suficient ,bogat in proteine si glucide ,dar sarac in lipide.Aportul de sodiu trebuie restrans la 500 mg /zi.Aceasta presupune excluderea sarii din alimente si excluderea alimentelor care sunt bogate in sodiu.

Se va suplimenta ratia cu vitamine si saruri minerale,care nu sunt aduse de ratie.

Alimentatia in ciroza decompensata,cu ascita si edeme

Prepararea alimentelor se va face fara adaugare de sare,iar condimentarea se va face doar cu condimente permise.Durata acestui regim hiposodat va fi in functie de durata edemelor si a ascitelor.

In iminenta aparitiei insuficientei hepatice celulare,evidentiata prin tulburari de comportament,stare de euforie,alternind cu cea de apatie si somnolenta ,tremuraturi ale membrelor superioare ,tulburari de orientare in spatiu ,se va reduce aportul de proteina ,aceste substante si derivatii lor,neputind fi eliminati din organism(produsii de dezasimilatie proteica),vor induce coma hepatica.