FAZELE CLINICO-TEHNICE PENTRU REALIZAREA PROTEZEI PARTIAL ACRILICE

FAZELE CLINICO-TEHNICE PENTRU REALIZAREA PROTEZEI PARTIAL ACRILICE

Protezele partial acrilice sunt confectionate in mai multe faze clinice si de laborator.

In ordine cronologica,aceastea sunt:

1. Clinic - Examinarea pacientului,a radiografiilor,stabilirea diagnosticului si indicatia terapeutica

2. Clinic - Amprenta preliminara

3. Laborator - Confectionarea modelului preliminar

4. Laborator - Confectionarea lingurii individuale

5. Clinic - Amprenta definitiva sau functionala

6. Laborator - Confectionarea modelului de lucru functional

7. Laborator - Confectionarea sablonului de ocluzie

8. Clinic - Determinarea rapoartelor intermaxilare si indicatii pentru montarea arcadelor artificiale

Laborator - Montarea modelelor in ocluzor

10. Laborator - Confectionarea machetei protezei pentru proba

11. Clinic - Proba machetei in cavitatea bucala

12. Laborator - Macheta definitiva,prepararea pentru ambalare

13. Laborator - Realizarea tiparului

14. Laborator - Introducerea acrilatului in tipar si polimerizarea lui

15. Laborator - Dezambalarea si prelucrarea

16. Clinic - Aplicarea si adaptarea protezei pe campul protetic

1. Examinarea pacientului

Examenul pacientului este complex si cuprinde date de informatii,rezultate din analiza succinta si date obiective rezultate din examinarea completa a aparatului dento-maxilar,in general,si a campului protetic,in special.

Examenul campului protetic este completat de examenul radiografiilor si al modelelor documentare.

Subiectul in cauza este un pacient in varsta de 62 de ani,de sex feminin,cu o conditie materiala modesta,de profesie cadru didactic.

La prezentarea in cabinetul stomatologic,si-a exprimat dorinta de a-si rezolva problema dentitiei intr-un mod cat mai economicos posibil.

La examinarea cavitatii bucale,medicul a stabilit ca plan de tratament realizarea unei proteze partial acrilice mobilizabile.

2. Amprenta in edentatia partiala-amprenta preliminara

Prima etapa in realizarea propriuzisa a protezelor partiale este reprezentata de amprenta preliminara.Obiectivul principal al acestei faze consta din reproducerea in negativ a tuturor elementelor anatomo-functionale utile confectionarii unui model de studiu sau atunci cand cazul nu necesita pregatiri proprotetice - ca prima etapa in realizarea protezei mobilizabile,pentru confectionarea lingurii individuale.

Amprenta preliminara a fost luata intr-o lingura standard,cu ajutorul alginatului.In momentul amprentarii am observat ca indeplineste toate caracteristicile necesare unei amprente bine luate:

- sa fie suficient de rigida;

- sa nu impiedice libertatea miscarilor formatiunilor musculare si ligamentare de la periferia campului protetic;

- sa cuprinda in totalitate partea statica a suprafetei de sprijin a viitoarei proteze-mucoasa fixa;

- sa asigure o grosime suficienta materialului de amprentare,trebuind sa fie distantata de dintii restanti;

- marginile portamprentei sa se situeze la aproximativ 1 mm de linia de reflexie a mucoasei pasiv mobile;

- marginea posterioara a portamprentei sa nu depaseasca mai mult de 1-2 mm linia de reflexie a valului palatin;

Caracteristicile amprentei sunt:

- materialul amprentei,adica alhinatul,este fixat stabil in portamprenta;

- materialul amprentei prezinta grosimi aproximativ egale in toate zonele;

- suprafata materialului este neteda,fara goluri sau lipsuri determinate de existenta bulelor de aer;

- amprenta cuprinde toate zonele campului protetic pana la limita zonei de mucoasa mobila;

- zonele marginale nu sunt subtiri si sunt sustinute de lingura;

- marginile amprentei reprezentate de alginat,sunt modelate dupa forma si dimensiunea fundului de sac;

- dintii restanti,crestele alveolare,tuberozitatile maxilare,bolta palatina sunt redate cu fidelitate;

3. Confectionarea modelului preliminar

Reprezinta campul protetic pe care pacientul al are la prezentarea in cabinetul stomatologului,pe care nu au fost efectuate interventii asupra dintilor sau partilor moi.

In cazul de fata nu am avut nevoie de un model documentar deoarece,dintii restanti nu au avut nevoie de interventii chirurgicale.

Modelul preliminar

Este primul model pe care l-am realizat prin turnarea gipsului obisnuit in

amprenta preliminara.Acesta reprezinta copia fidela a campului protetic si este utilizat pentru:precizarea diagnosticului,confectionarea lingurii individuale,alegerea elementelor de stabilizare si mentinere.

Tehnica de confectionare a modelului dupa amprenta cu alginat este cea pe care am utilizat-o in cazul de fata.

Am preparat pasta de gips prin amestecarea pulberii cu apa intr-un bol de cauciuc.Am spatulat mai mult timp pentru a elimina bulele de aer care de obicei se formeaza in prepararea pastei de gips.

Pasta de gips obtinuta am aplicat-o in proportii mici pe bolta palatina a amprentei maxilare.Concomitent cu aplicarea pastei am realizat vibrarea amprentei pentru a dirija patrunderea gipsului in toate detaliile,evitand astfel,formarea bulelor de aer de la nivelul dintilor.Dupa turnarea propriu-zisa a modelului,cand toata suprafata interna am acoperit-o cu pasta de gips.Din surplusul ramas am facut un mic depozit pe masa de lucru peste care am aplicat amprenta cu baza lingurii in sus.Cu ajutorul spatulei am uniformizat marginile astfel realizand soclul modelului care are dupa prelucrare inaltimea de 2 cm,lateral depasind limitele amprentei cu 0.5 cm.

Dupa 30 de minute,timpul de priza al gipsului,am efectuat demularea,prin tractiune exercitata asupra materialului alginic,elasticitatea acestuia lasand liber modelul.

4. Confectionarea lingurii individuale

Lingura individuala este portamprenta adaptata suprafetei campului protetic,in care materialul de amprentare va avea grosime egala.Este suportul rigid,nedeformabil,in care se depune materialul de amprenta pentru introducerea pe campul protetic in scopul amprentarii functionale.

Pentru confectionarea lingurii individuale am confectionat placa de baza.In cazul de fata pentru ca lingura este realizata pentru maxilarul superior,este compusa din baza si maner.

Operatiile pe care le-am parcurs pentru confectionarea lingurii individuale din placa de baza au fost:

- am pregatit modelul obtinut prin desemnarea limitelor campului protetic cu ajutorul unui creion chimic si acoperirea dintilor restanti cu ceara pentru obtinerea unui spatiu intre lingura si acestia.

- am asezat placa de baza pe model,si l-am introdus intr-un cuptor foto ( placa de baza este confectionata din material fotopolimerizabil )

- am gaurit ulterior lingura individuala,astfel realizand niste retentii pentru viitoarea masa de amprentare.

5. Amprenta definitiva sau functionala

Aceasta amprenta reprezinta copia negativa a campului protetic obtinuta cu ajutorul materialelor gfoarte precise si a lingurii individuale.

Ea a fost realizata intr-un singur timp si anume in lingura individuala realizata de mine pe modelul de studiu s-a depus materialul de amprenta si s-a realizat amprentarea campului protetic.

Obiectivele pe care le-am urmarit la controlul amprentei definitive au fost:

- Suprafata cu un aspect neted,fara depresiuni datorate golurilor de aer

- Marginile amprentei sa fie extinse la maximum cu forme si dimensiuni functionale

- Dintii restanti reprodusi cu forma si dimensiunea lor anatomica

- Tesuturile din jurul dintilor restanti sa fie bine redate

- Crestele alveolare sa fie redate cu forma si dimensiunea corespunzatoare

- Materialul de amprenta este repartizat pe toata suprafata amprentei intr-o grosime uniforma de aproximativ 3-5 mm si bine fixati in lingura individuala

6. Modelul de lucru

Modelul definitiv sau de lucru reprezinta copia pozitiva a campului protetic edentat partial.

Pentru confectionarea modelului definitiv am parcurs urmatoarele etape:

- am pus amprenta definitiva la o spalare cu un jet de apa rece pentru indepartarea resturilor de saliva si a eventualelor resturi de sange;

- excesul de apa care a ramas in amprenta la nivelul zonelor adanci l-am inlaturat prin suflare cu aer astfel incat sa nu usuc suprafata amprentei;

- am preparat pasta de gips dupa proportiile neceare in bolul de cauciuc prin spatulare

- urmatoarea faza parcursa a fost introducerea pastei de gips in amprenta prin alunecare produsa de microvibratiile realizate manual;

- dupa depunerea pastei de gips dur in amprenta,am asteptat ca acesta sa faca priza,iar apoi am realizat soclul din gips obisnuit;

- realizarea soclului am facut-o in asa fel incat suprafata bazei sa fie paralela cu suprafata campului protetic si cu inaltimea de 2 cm;

- urmatoarea faza a constatat in demularea amprentei care am facut-o dupa 45-60 minute;am separat modelul de amprenta printr-o tractiune usoara si in acelasi ax cu cel al dintilor pentru a nu-i fractura;

7. Sablonul de ocluzie

Sablonul de ocluzie este o piesa intermediara ajutatoare,necesara medicului pentru determinarea rapoartelor intermaxilare.

Pe sablonul de ocluzie se inregistreaza rapoartele intermaxilare in relatie centrica cu intercuspidarea maxima,pentru a fi transferate in laborator.

In cazul meu am realizat sablonul de ocluzie din placa de baza.Partile componente ale sablonului de ocluzie realizat sunt:

- baza sablonului care acopera campul protetic

- bordurile de ocluzie pe care le-am fixat in spatiul edentat

Etapele de confectionare pe care le-am parcurs au fost:

1. Modelul de lucru l-am pregatit astfel:

- am desenat limitele campului protetic cu ajutorul unui creion chimic;locul pana unde vor ajunge marginile sablonului;

- am realizat izolarea modelului prin introducerea lui in apa timp de 10 minute;aceasta izolare este importanta pentru ca placa de baza sa nu adere de suprafata modelului.

2. Placa de baza am adaptat-o pe suprafata modelului.

- placa de baza modelata este in contact cu crestele alveolare si fetele orale ale dintilor restanti.Marginile placii de baza care au depasit campul protetic desemnat le-am indepartat prin taiere cu un bisturiu;marginile bazei sablonului le-am rotunjit cu un micromotor.

- bordurile de ocluzie le-am realizat din ceara galbena.Dintr-un baton de ceara de ocluzie am realizat sablonul propriuzis,prin lipirea acestuia de baza sablonului cu ajutorul spatulei la flacara.Dimensiunea bordurii de ceara este asemanatoare cu cea a dintilor restanti,si anume in zonele laterale este de 10 mm cu o inaltime de 5-7 mm,iar frontal latimea este de 5-6 mm,iar inaltimea de 10-12 mm.

Caracteristicile pe care le indeplineste sablonul de ocluzie realizat de mine sunt:

1. Baza acopera in totalitate suprafata campului protetic,fara sa depaseasca zona de reflexie a mucoasei.

2. Baza este adaptata intim la intreaga suprafata a campului protetic de pe model fara sa prezinte miscari de basculare.

3. Indepartarea si repunerea lui pe model este efectuata fara dificultati.

4. Baza sablonului are o grosime de aproximativ 1,5-2 mm,pentru a rezista la operatiunea de determinare a rapoartelor intermaxilare.

5. Marginile sablonului le-am modelat cu dimensiuni si forma in corelatie cu fundul de sac.

6. Marginile sablonului le-am finisat prin prelucrarea cu freze pentru a nu produce leziuni mucoasei.

7. sablonul aplicat pe campul protetic al pacientului prezinta,mai mult sau mai putin,un oarecare grad de mentinere,pentru a fi utilizabil scopului realizat.

8. Determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare

Determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare este o faza clinica realizata de catre medicul stomatolog in care este stabilita pozitia fiziologica a mandibulei fata de maxilar,cunoscuta sub numele de relatie centrica.Modelele,cu ajutorul sabloanelo de ocluzie se pot mentine in aceeasi pozitie fiziologica.Determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare in edentatia partiala,reprezinta momentele unei faze clinice cu deosebita importanta pentru transferul si pozitionarea modelelor de lucru in ocluzor in aceleasi relatii cu cele precizate la nivelul aparatului dento-maxilar.

Aceasta faza clinica este satisfacatoare daca au fost incluse urmatoarele elemente:

- analiza ocluziei existente

- corectarea dizarmoniei ocluzale existente,care reprezinta un obiectiv principal in tratamentul edentatiei partiale

- inregistrarea relatiei centrice sau inregistrarea pozitiei de intercuspidare maxima in relatie centrica.

In faza de determinare si inregistrare a rapoartelor intermaxilare,din practica clinica,s-a dovedit ca pacientii edentati partial pot fi clasificati in trei categorii,conform criteriilor ocluziei functionale:

a. pacientii cu contacte dento-dentare stabilite in relatia centrica si dimensiune verticala normala-ocluzie centrica;

b. pacienti cu contacte dento-dentare instabile cu sau fara devieri mandibulare intr-o intercuspidare habituala,anormala si dimensiune verticala incerta-ocluzie instabila;

c. pacienti fara contacte dento-dentare intre dintii restanti-fara ocluzie;

Ocluzia stabila este caracterizata de:

- contacte dento-dentare multiple,stabile,simultane in relatie centrica,sau intercuspidare maxima;

- dimensiune verticala de ocluzie fiziologica

Tehnica utilizata pentru determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare

In cazul de fata tehnica utilizata pentru determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare,este pozitionarea directa a modelelor datorita contactelor care se stabilesc intre dintii restanti si dintii arcadei antagoniste.

La arcada antagonista,pacienta prezinta doua lucrari protetice in zonele laterale,a caror suprafata ocluzala a fost realizata fiziologic si care permite o montare corecta a dintilor artificiali fara prea multe modificari aduse acestora.

Pentru pozitionarea corecta a mandibulei fata de maxilar s-au utilizat sablonul de ocluzie confectionat in laborator pe modelul definitiv.

Acesta se aplica pe maxilar dupa ce batonul de ceara a fost ramolit,pentru ca pacienta sa poata musca in acesta.

Pe batonul de ceara al sablonului ,medicul stomatolog a realizat trasarea comisurilor,adica linia caninilor care reprezinta locul de proiectie a varfului cuspidului caninului superior.Se insemneaza prin linie verticala in ambele locuri.Liniile caninilor,prin pozitiile lor,delimiteaza dimensiunea pentru grupul frontal in sens orizontal.

O alta linie este linia surasului trasata pe bordura de ceara si ea corespunde cu nivelul oana unde se ridica marginea buzei superioare si constituie limita superioara la care se va aseza coletul dintilor frontali superiori.Ea este marcata printr-o linie orizontala paralela cu planul de ocluzie.Linia a fost trasata de catre medic in urma unui suras realizat de catre pacienta.

Distanta dintre linia surasului si planul de orientare ocluzala stabileste inaltimea dintilor frontali.

O alta linie si una dintre cele mai importante este linia mediana trasata cu directia verticala,dupa linia mediana a fetei.Linia a fost strasata de medicul stomatolog cu ajutorul unei spatule pe bordura de ceara. a sablonului superior.

Indicatiile scrise pe fisa pentru confectionarea protezei

Dupa determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare realizate in cabinet urmeaza scrierea in fisa de laborator a indicatiilor care,in general,se refera la urmatoarele elemente:

1. Culoarea,forma si pozitia dintilor

2. Tipul elementelor de mentinere si stabilizare

3. Forma si grosimea bazei protezei

Indicatii referitoare la dinti

Culoarea reprezinta elementul principal asupra caruia trebuie sa se insiste,in special,pentru edentatiile reduse din zona frontala,deoarece este obligatoriu sa fie identica cu a dintilor restanti.In cazul de fata culoarea a fost luata de medicul dentist cu ajutorul unei chei de culori,tinand cont de culoarea dintilor restanti.Numarul culorii a fost inscris in fisa pacientului.Medicul stomatolog a trebuit sa tina seama de faptul ca pacientul este o femeie mai in varsta,cu fata rotunda,si nefumatoare.

Zona de colet a ditilor este cu o nuanta mai galbena,zona centrala alb-galbuie,iar zona incizala este alba catre gri.

Forma si volumul au fost stabilite numai in corelatie cu elementele caracteristice ale dintilor restanti existente pe modelul de lucru si in corelatie cu antagonistii.

Pozitia dintilor - este corelata si conditionata de pozitia dintilor vecini restanti si a dintilor antagonisti.In edentatia intinsa la maxilarul prezent,au fost trimise din cabinet in laborator urmatoarele repere:

- linia mediana,trasata pe bordura de ocluzie,determinata dupa linia mediana a figurii si filtrul buzei;

- nivelul convexitatii bordurii de ocluzie,ce reprezinta planul pe care se situeaza fetele vestibulare ale dintilor frontali;

- in situatii particulare,mai rar si nu in cazul de fata,sunt indicate montaria tipice,care sa creeze diasteme,treme,rotari si vestibulo-sau palatopozitii.

Indicatii privind elementele de mentinere si stabilizare

Ingeneral,proteza partiala din acrilat este mentinuta si stabilizata pe campul protetic cu ajutorul crosetelor din sarma.Crosetele realizate sunt din sarma de wipla cu grosime de 0,6 mm.Crosetele pe care le-am realizat cu ajutorul clestelui crampon sunt aplicate pe dintii stalpi care limiteaza spatiul edentat.

Elementele care determina alegerea tipului de croset:

- convexitatea dintelui,gradul de retentivitate.

- starea de troficitate a tesuturilor parodontale;tesuturile sanatoase suporta crosetele mai bine ca si in cazul de fata.

- pozitia dintilor restanti pe arcada

- tipul de edentatie si intinderea bresei

Indicatii referitoare la forma si dimensiunea bazei protezei

In general,protezele partiale acrilice transmit muco-osos presiunile ocluzale.

In cazul de fata baza protezei acrilice cu sprijin mucoza este mult extinsa,acoperind in totalitate suprafata campului protetic,corespunzator mucoasei fixe pana la zona de reflexie a mucoasei,pentru dispersarea presiunilor pe o suprafata cat mai intinsa.Pe unitatea de suprafata,cantitatile de forta sunt reduse.Baza protezei,pentru a repartiza presiunile uniform structurilor campului protetic formeaza cu seile si dintii artificiali,un corp rigid,nedeformabil,rezistent la presiunile exercitate pe suprafetele ocluzale ale zonelor de arcada artificiala.

Limitele bazei protezei:Pe modelul de lucru am trasat cu creionul zona de reflexie a mucoasei ce corespunde cu fundul de sac.Marginile protezei ajung la nivelul limitelor insemnate.Baza acopera total bolta palatina rezultand placa totala.Nu am realizat o placa rascroita distal pentru ca in cazul de fata pacienta suporta placa totala,ea neacuzand senzatii de voma.Grosimea versantului vestibular este uniforma cu restul placii,deoarece nu exista trofii mari ale crestei alveolare asociate cu o buza superioara subtire.

Grosimea placii palatinale are intre 1,5-2 mm.Nu am realizat o placa mai subtire de atat pentru a nu risca fracturarea ei datorita faptului ca nu a rezistat la fortele de masticatie.Nu am realizat-o mai groasa pentru a nu reduce din spatiul cavitatii bucale,care produce lipsa de discomfort.

Montarea modelelor in ocluzor

In scopul confectionarii protezei partiale acrilice,modelele de lucru sunt fixate cu ajutorul sabloanelor intr-un instrument asemanator aparatului dento-maxilar.Acest instrument poate fi ocluzorul sau articulatorul.Sablonul de ocluzie,dupa determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare l-am primit in laborator impreuna cu cele doua modele.

Monatrea modelelor am facut-o in ocluzor,pentru ca este cea mai utilizata tehnica,iar acest aparat este mai frecvent utilizat.

Urmatorul pas facut a fost fixarea modelelor in ocluzor,parcurgand urmatoarele operatii:

- am redus dimensiunea soclurilor cu ajutorul soclatorului

- realizarea pe suprafata bazelor cu ajutorul cutitului a mai multor santuri longitudinale si transversale,sub forma de grila,cu scopul de a mari suprafata de care adera gipsul pentru montarea in ocluzor

- am solidarizat modelele intre ele la nivelul soclurilor cu ajutorul unui elastic

- am introdus ansamblul de modele sablon in apa timp de 2-3 minute,pentru ca pasta de gips sa nu faca priza instantaneu,prin absorbtia apei din gipsul preparat de catre modelele uscate

- intr-un prim timp am realizat gipsarea modelului inferior.Pe masa de lucru am facut un mic depozit de masa de gips peste care am aplicat bratul inferior si apoi baza modelului inferior

- in cel de-al doilea timp am realizat gipsarea modelului superior.Pentru fixarea modelelor in ocluzor am folosit o cantitate mica de gips,pentru a nu mari inutil volumul si greutatea,creand dificultate in operatia de fixare a dintilor

- fasonarea am executat-o dupa priza gipsului dand forma de calota la modelul superior

Ansamblul modele-sabloane l-am introdus intre cele doua ramuri ale ocluzorului cu partea distala catre balama.Am actionat surubul distantelor pentru a crea distanta de 2-3 mm intre ramura superioara a ocluzorului si suprafata bazala a soclului superior.In aceasta pozitie am blocat surubul cu contra-piulita.

La montarea modelelor in ocluzor m-am supus regulilor de montare si anume:

- planul de ocluzie reprezentat de fetele ocluzale ale dintilor restanti fiind paralel cu planul mesei pe care am executat gipsarea

- planul medio-sagital al modelelor l-am orientat astfel incat sa se supuna aceluiasi plan al ocluzorului si sa fie perpendicular pe axul balama

- distanta dintre punctul interincisiv si axa ocluzorului este de aproximativ 10.5 cm.

10. Macheta protezei acrilice

Aceasta macheta este formata din dintii artificiali si macheta bazei sumar modelata.Este efectuata pentru a se realiza proba pe campul protetic.

Macheta este confectionata pentru efectuarea urmatoarelor operatii:

1. Pregatirea modelului

2. Alegerea dintilor artificiali

3. Montarea dintilor artificiali

4. Macheta de proba

1. Pregatirea modelului

Modelul este pregatit inainte de montarea dintilor prin:delimitarea campului protetic,foliere si deretentivizare

Delimitarea campului protetic consta in desenarea cu un creion pe modelul definitiv.Traseul urmareste periferia campului protetic,limita dintre mucoasa fixa si cea mobila,fiind ocolite bridele si frenurile

La nivelul boltii palatine,trasarea limitelor bazei protezei superioare in functie de conditiile pe care le ofera tipul de edentatie.La edentatiile intinse,insemnarea se face pana la limita dintre palatul dur si palatul moale.

La edentatiile reduse delimitarea se efectueaza prin fenestrare sau rascroire distala.La edentatiile subtotale,delimitarea campului protetic este reprezentata de limita de reflexie a mucoasei,la nivelul fundurilor de sac.

Folierea modelului - campul protetic prezinta la nivelul suprafetei,anumite zone pe care proteza partial acrilica nu trebuie sa exercite presiuni.Zonele sunt reprezentate de :

- parodontiul marginal al dintilor restanti:

- torusul palatin acoperit de mucoasa subtire

- papila interincisiva

- proeminente osoase acoperite de mucoasa subtire,aparute la nivelul crestelor alveolare dupa extractii dentare recente

Aceste zone care au fost enumerate,cu exceptia parodontiului marginal,sunt indicate de medic prin desenarea lor pe suprafata modelului cu ajutorul creionului.

In cazul de fata nu s-a facut folierea modelului datorita faptului ca a existat un camp neretentiv.

2. Alegerea dintilor artificiali

Dintii artificiali pentru proteza acrilica sunt alesi dupa:reperele existente la nivelul modelului campului protetic;indicatiile scrise de medic pe fisa administrativa de laborator;reperele insemnate si transmise cu ajutorul sabloanelor.

reperele existente pe model sunt reprezentate de :

a) dimensiunea spatiului edentat in sens orizontal,meziodistal

b) dimensiunea spatiului edentat in sens vertical,reprezentat de distanta dintre creasta alveolara si fetele ocluzale ale dintilor antagonisti

c) forma si dimensiunile dintilor restanti existenti,in special,pentru edentatiile reduse din zona frontala

Indicatiile scrise pe fisa primita din cabinet concomitent cu inapoierea ansamblului modele-sabloane de ocluzie:

Pe aceasta fisa scrie:

a) materialul din care sunt confectionati dintii artificiali si anume acrilatul

b) culoarea dintilor aleasa cu ajutorul cheii de culori

c) forma dintilor care este necesara pentru ca avem o edentatie frontala intinsa

d) particularitatile de montare a dintilor

Reperele insemnate si transmise pe sabloane care sunt necesare in acest tip de edentatii si la toate edentatiile frontale si subtotale,reprezentate de linia mediana,linia surasului,linia caninilor,relieful buzei superioare,nivelul si directia planului de ocluzie.

Dintii alesi pentru a fi montati au fost cei din acrilat deoarece prezinta numeroase avantaje cum ar fi faptul ca se prelucreaza usor,sunt obtinuti ci forme,dimensiuni si culori variate in functie de situatie,pot fi modificati prin ajustare atat la nivelul coletului cat si al suprafetei ocluzale,respectiv al celor proximale,astfel incat sa se poata obtine o functionalitate normala.Cel mai important motiv pentru care sunt cel mai des utilizati este faptul ca au un pret de cost redus,accesibil fiecarei persoane.

Dintii din portelan nu sunt indicati in realizarea unei proteze partiale acrilice deoarece prezinta o serie de inconveniente atat pentru tehnician cat si pentru buzunarul pacientului.

3. Montarea dintilor artificiali

Inainte de realizarea machetei protezei am realizat crosetele din sarma pe cei doi molari.A fost necesar sa confectionez mai intai crosetele deoarece segmentul de fixare al acestora se gaseste pe creasta alveolara,in grosimea bazei sub dintii artificiali.

Dupa fixarea crosetelor cu ceara,am realizat baza protezei.Am incalzit placa de ceara usor si treptat la flacara becului Bunsen,iar dupa ce am plastifiat-o am realizat adaptarea ei pe suprafata modelului,pana in fundurile de sac,la limitele trasate cu creionul.

La realizarea acestei operatiuni a trebuit sa am foarte mare grija sa nu modific pozitia crosetelor pentru a nu le schimba functiile.

Placa de ceara plastifiata am adaptat-o si pe fetele orale ale dintilor restanti.

Urmatorul pas a fost aplicarea unui rulou de ceara roz cu grosimea de 2-3 mm pe varful crestei alveolare.Aceasta reprezinta suportul pentru fixarea dintilor artificiali.

Apoi am inceput sa iau fiecare dinte in parte,sa-i finisez marginile cu ajutorul unei freze speciale pentru acrilat.Initial,dintii pe care am vrut sa-i montez au fost prea mari pentru creasta pacientei respectiv respective si a trebuit sa reduc din inaltimea cervico-orala,pastrand in continuare linia coletului pe fata vestibulara si pe fetele proximale.Am recurs la aceste ajustari pentru a asigura o relatie corecta intre dintii artificiali cu creasta alveolara.

La montare nu a trebuit sa realizez nici un artificiu deoarece pacienta a cerut ca dintii sa nu prezinte nici un fel de modificari,ci sa se faca o montare normala,obisnuita.

Regulile de baza pe care le-am urmarit la montarea dintilor au fost:

- dintii frontali superiori i-am montat in afara crestei,numai astfel fiind posibil sa se restabileasca relieful buzei superioare

- dintii laterali i-am montat pe mijlocul crestei alveolare

- cuspizii palatinali ai dintilor superiori patrund in santul mezio-distal al dintilor inferiori

- planul de ocluzie formeaza in sens sagital,o curba cu concavitatea in sus,astfel spus curba sagitala

- in relatie centrica se realizeaza intercuspidarea maxima intre cele doua arcade.

4. Macheta pentru proba

Macheta bazei si a arcadei cu dintii artificiali montati in ceara,sunt pregatiti pentru a fi probati pe campul protetic.Caracteristicile machetei pentru proba pe care aceasta le indeplineste sunt importante pentru pacient.

Am modelat in zona anterioara gingia artificiala in concordanta cu cerintele fizionomice,pentru ca aceasta constituie prima forma de proteza cu care a venit pacienta in contact.

La nivelul boltii palatine am ingrosat placa de ceara pentru a-i mari rezistenta deoarece proba machetei poate dura chiar si 10-20 de minute.

Dupa modelarea fizionomica si realizarea marginilor acesteia in asa fel incat sa nu lezeze tesuturile,aceasta se desprinde de pe model si se controleaza de asemenea si pe fata mucozala,netezind eventualele asperitati care ar putea jena zonele moi.

11. Proba machetei

Dintii artificiali montati pe o placa de ceara care reprezinta vitoarea baza a protezei sunt trimisi in cabinet pentru proba in cavitatea bucala.Aceasta proba este efectuata cu scopul sa se verifice cum au fost utilizate reperele existente pe model pentru alegerea si montarea dintilor artificiali,sa se constate daca indicatiile scrise pe fisa administrativa au fost materializate intocmai;daca reperele insemnate si transmise pe sabloane au fost transpuse corect;totodata se constata posibilitatea tehnico-materiala de care dispune laboratorul pentru aceasta faza.

Proba machetei consta intr-o examinare atenta care se desfasoara in doi timpi astfel:

In primul timp este examinata macheta pe model pentru a se constata:

- corectitudinea fixarii modelelor in ocluzor;daca relatiile dintre dintii antagonisti sunt aceleasi cu cele existente in cavitatea bucala

- surubul distantator,pentru bratul superior al ocluzorului a fost fixat prin blocare,cu contrapiulita

- daca pozitia dintilor artificiali restaureaza curbura arcadei in zona frontala

- relatiile dintilor artificiali cu dintii antagonisti,daca sunt obtinute unitati de masticatie

- montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei si perpendicular pe directia crestei

- forma si dimensiunea dintilor artificiali in comparatie cu a dintilor restanti vecini

In al doilea timp macheta este inserata pe campul protetic fiind controlate urmatoarele:

- ocluzia,contactele dento-dentare in relatia centrica,ca sa se obtina intercuspidarea maxima,contacte multiple,simultane si stabile pe toti dintii

- ocluzia in relatie centrica,este controlata cu ajutorul spatulei,pentru a se constata daca baza este aplicata in totalitate pe suprafata campului protetic;

- contactele dento-dentare in miscarile functionale ale mandibulei reprezinta o manevra destul de dificila pentru o macheta de ceara la o proteza partiala;este posibila daca macheta prezinta rezistenta si daca este racita de mai multe ori pe parcursul probei;

- restaurarea aspectului fizionomic,valabil,in special,in edentatiile frontale si fronto-laterale;

- culoarea dintilor artificiali,alaturi de dimensiune si forma,reprezinta elementele de comparatie cu a dintilor restanti sau cu criteriile generale de restaurare ale armoniei dento-faciale

- restaurarea configuratiei curburii alveolare prin montarea dintilor artificiali in edentatii frontale

- stabilitatea machetei care este orientativa,numai pentru schitarea tendintei de basculare transversala,datorita montarii unor dinti cu dimensiuni vestibulo-orale mai mari decat dimensiunea crestei alveolare

Proba machetei se repeta ori de cate ori se constata defectiuni ce nu pot fi remediate pe loc.Proba machetei este terminata cand aceasta corespunde din toate punctele de vedere.

12. Macheta definitiva

Modelajul definitiv al machetei-se perfectioneaza modelarea fostei baze din ceara,pe care au fost fixati dintii pentru etapa de proba.

Macheta a fost modelata in forma si dimensiunea viitoarei proteze.

Operatia de modelare a machetei definitive a fost realizata dupa urmatoarele obiective:

- fizionomic,igienic,confort,rezistenta si stabilitate.

Gingia artificiala

Edentatiile partiale intinse restaurate cu ajutorul protezelor partiale acrilice sunt instalate,in general,la varsta la care toate tesuturile organismului uman,impreuna cu cele dento-parodontale,prezinta o stare de involutie,manifestata prin retractia parodontiului,evidentiindu-se coletul si uneori o parte din radacina dintilor naturali.

Pentru restaurarea fizionomiei si mascarea falsitatii protezei,este imitat aspectul parodontiului dintilor restanti.

In edentatiile intinse,ca si in cazul pacientei in cauza,nivelul marginii gingivale si dimensiunilor papilelor le-am modelat dupa aspectul si nivelul constatat la dintii restanti de pe modelul superior,cat si pe cel inferior,dar tinand cont pe cat posibil de toate aspectele enumerate mai sus.

13. Pregatirea pentru ambalare

Modelul si macheta sunt pregatite pentru efectuarea ambalarii astfel:

1. Modelul este scos din ocluzor

2. Am ales chiuveta

3. Am probat modelul la cavitatea chiuvetei,pentru a constata daca acesta patrunde usor in chiuveta,iar in cazul in care nu se reduce,prin taierea din soclu

4. Am solidarizat macheta pe model,prin lipire cu ceara la marginile machetei

5. Dintii din gips existenti,i-am sectionat oblic,dinspre oral spre vestibular si dinspre ocluzal spre cervical,pentru a se putea indeparta crosetele.

14. Tiparul

Tiparul reprezinta negativul machetei protezei partiale acrilice.Tiparul constituie cavitatea in care este introdusa pentru polimerizare pasta de acrilat in vederea obtinerii protezei.Tiparul este realizat prin:operatiunea de ambalare in pasta de gips,evacuarea cerii machetei dupa priza gipsului.

Ambalarea - macheta este acoperita impreuna cu modelul intr-un material care prezinta o stare plastica acesta fiind reprezentat de pasta de gips.Exita urmatoarele metode pentru ambalarea machetei protezei partiale acrilice:

- ambalarea directa,intr-o parte a chiuvetei-ambalarea cu val

- ambalarea indirecta,in ambele parti ale chiuvetei-ambalarea fara val

Fiecare metoda prezinta indicatii si contraindicatii si este caracterizata de avantaje si dezavantaje.

Ambalarea cu val este indicata in doua situatii:in edentatiile frontale,cand dintii artificiali sunt montati cu coletul in contact drect cu creasta alveolara,fara sa se realizeze versant vestibular;in edentatii mixte,cu spatii intercalate reduse,cu brese multiple.

Ambalarea cu val are o utilizare foarte larga,fiind indicata in toate situatiile.Pentru aceasta metoda este caracteristic faptul ca la deschiderea chiuvetei si scoaterea cerii machetei,modelul si crosetele raman intr-o parte a chiuvetei,dintii artificiali sunt fixati in partea cealalta.

Ca tehnica de ambalare am parcurs urmatoarele operatiuni:

- am sectionat cu ajutorul unui bisturiu dinspre cervical spre ocluzal dintii restanti din gips,pentru a le atribui calitatea de a nu fi retentivi;

- am introdus modelul cu macheta pentru cateva minute in apa;

- am montat prima jumatate a chiuvetei si am preparat pasta de gips pe care am introdus-o in prima jumatate a chiuvetei;

- modelul impreuna cu macheta dupa ce le-am scos din apa le-am introdus in pasta de gips pana la marginea vestibulara a machetei;

- cu ajutorul unei pensule am netezit suprafata gipsului,pentru a nu fi retentiva in nici o zona;

- dupa priza gipsului din prima jumatate a chiuvetei am izolat pasta de gips si am montat la chiveta inelul,iar pasta de gips preparata am turnat-o in a doua jumatate a chiuvetei vibrand usor,dupa care am montat capacul;

- dupa montarea capacului am presat manual chiuveta pentru a iesi surplusul de gips;

Indepartarea cerii din tipar

Spatiul cavitar ce reprezinta notiunea de tipar,este obtinuta dupa scoaterea cerii machetei din ambalaj.Aceasta operatiune este efectuata la un anumit timp,circa 70-80 de minute de la inceperea operatiunii de ambalare.

Dupa priza gipsului din cea de-a doua chiuveta,am asezat-o pe scufundator si am introdus-o in apa la temperatura de 100°C timp de 5 minute.Dupa aceste 5 minute am extras chiuveta din apa cu ajutorul unui cutit am deschis-o in cele doua parti.Am eliminat ceara incalzita care reprezinta baza protezei si am introdus pe rand fiecare jumatate de chiuveta in apa fiarta,dupa care cu ajutorul unui polonic am spalat usor cu apa fiarta fiecare suprafata a chiuvetei,cu mare grija pentru a nu misca dintii din locul lor.Apoi am spalat si cealalta jumatate a chiuvetei,dupa acre le-am lasat la racit.

Chiuvetele nu se tin mai mult de 5-6 minute in apa care fierbe,deoarece se topeste ceara si se impregneaza peretii tiparului cu acizi grasi.

Izolarea tiparului

Peretii cavitatii care reprezinta tiparul,in care se introduce pasta de rasina acrilica polimerizat sunt acoperiti cu o pelicula care sa impiedice contactul dintre acestea.

Izolarea tiparului este necesara si se efectueaza pentru urmatoarele scopuri:

- suprafata peretilor tiparului dobandeste un aspect neted;

- pelicula de separatie impiedica unirea fizica intre tipar si rasina acrilica;

- proteza este dezambalata,scoasa din tipar,mai usor,deoarece nu face corp comun cu masa de gips;

- dezambalarea fiind usoara,elimina riscul fracturarii protezei in timpul acestei manevre;

- pelicula de separatie opreste circulatia unor substante intre cele doua mase:patrunderea monomerului in masa de gips si a vaporilor de apa din peretii tiparului,in masa plastica.

Prin izolare,se elimina o cauza care favorizeaza crearea porilor in masa acrilica.

Substantele izolatoare sunt caracterizate de urmatoarele proprietati fizico-chimice:

- adera intim la peretii din gips ai tiparului;

- manevra este usoara;

- nu sunt toxice si au un pret de cost redus;

Substanta utilizata in cazul meu a fost o substanta numita IZODENT ,folosita des,cu aspect siropos si o culoare rosiatica.

Inainte de a se izola tiparul si dupa ce l-am racit,l-am supus unei degresari cu spirt prin pensulare.Dupa evaporarea spirtului,cu ajutorul unei pensule cu par moale am depus treptat substanta izolatoare pe toata suprafata tiparului avand grija sa nu ating coletul dintilor pentru a evita posibilitatea desprinderii dintilor din proteza.

15. Introducerea acrilatului in tipar si polimerizarea

Baza protezei acrilice

Forma si dimensiunea bazei protezei sunt stabilite in faza clinica de determinare si inregistrare a relatiei intermaxilare.Materializarea formei si dimensiunii este realizata prin confectionarea machetei.Tiparul reproduce,in negativ,forma si dimensiunea viitoarei baze,in care se introduce la polimerizat pasta de acrilat.

Pentru confectionarea bazei protezei eu am folosit metacrilatul de metil de la firma Superacryl care are o culoare roz.

Prepararea materialului este prima faza premergatoare intoducerii acrilatului in tipar.Pentru amestecarea pulberii de metil metacrilat cu lichidul am utilizat un goden din portelan mai mare.

Am amestecat pulberea cu lichidul cu ajutorul unei spatule pana cand am obtinut o pasta omogena.Am tinut aceasta pasta in goden,dupa care am acoperit-o cu un capacel aproximativ 5 minute.

O prima faza prin care a trecut amestecul a fost aceea de pasta friabila,iar apoi la minut,deoarece mediul ambiant prezenta o temperatura ridicata,s-a transformat intr-o pasta vascoasa,aderenta.

Ultima faza a pastei era o stare fizica,asemanatoare unui aluat,consistenta,plastica,

neaderenta.In aceasta ultima faza am luat amestecul din goden si l-am introdus in tipar.

Introducerea pastei in tipar

Tiparl aflat pe masa de lucru este deschis in cele doua parti,cu intreaga suprafata a peretilor izolata.

- o parte din cantitatea de pasta am modelat-o intre degete sub forma de rulou si am depus-o deasupra dintilor artificiali.

- a doua cantitate am modelat-o sub forma de placa si am depus-o pe bolta palatina in cealalta parte a chiuvetei.

- cea de-a treia faza a fost inchiderea celor doua jumatati ale chiuvetei.Am evitat o presiune brusca pentru a nu modifica pozitia dintilor artificiali.

Polimerizarea

Polimerizarea reprezinta procesul chimic in care polimetacrilatul de metil,sub forma de pasta,este transformata intr-un corp solid,dur,nedeformabil.Reactia chimica de polimerizare se produce,desfasoara si definitiveaza sub influenta unui anumit regim termic.

Am ridicat temperatura progresiv,pana la 100 de grade,timp de 30 de minute.

16. Dezambalarea si prelucrarea

Operatiunea de dezambalare a protezei acrilice consta in eliberarea ei din tipar si curatirea urmelor de gips de pe suprafetele protezei si dintre dinti.

Dupa racirea protezei chiuvetei si eliberarea din inel,am desfacut cele doua parti ale chiuvetei prin tractiuni usoare si egale pentru a evita producerea unui accident.

Prelucrarea protezei consta in indepartarea plusurilor de rasina acrilica,in realizarea corecturilor morfologice la nivelul suprafetelor externe si in lustruirea finala.

Dupa dezambalarea si curatirea protezei,am supus proteza unui control amanuntit,in scopul depistarii unor eventuale defectiun.

La nivelul marginilor proteza a prezentat un plus de acrilat.Datorita faptului ca am izolat bine peretii tiparului suprafata protezei a fost usor de prelucrat.

Dupa prelucrarea cu motorul de mana si frezele pentru acrilat a protezei,dupa finisarea in mare a acesteia,am trecut la o prelucrare mai in amanuntit.

Lustrul final este dat de lustruirea cu puful de bumbac si pasta alba de lustruit.De asemenea,lustruirea se face pe toata suprafata protezei,avand foarte mare grija ca pe extremitatile libere ale crosetelor sa nu agate puful de bumbac.

Dupa toate aceste faze,am spalat proteza cu o perie moale si cu detergent.

Insertia protezei pe campul protetic este o operatie care poate prezenta aspecte variate,in functie de forma de edentatie si de modul in care a fost pregatit modelul.

In general,insertia se desfasoara fara dificultate daca dintii restanti de pe modelul de lucru au fost deretentivizati.

Contactele dento-dentare multiple in pozitii statice si dinamice ale mandibulei,au efecte favorabile asupra eficientei masticatorii si troficitatii tesuturilor campului protetic.

CONCLUZII

Frecventa edentatiilor partiale,chiar si la varste tinere,face ca in practica protezarii mobilizabile sa se aplice intr-un procent apreciabil in terapia edentatiilor partiale.

Proteza partial acrilica este un tip de proteza cu sprijin muco-osos.Modalitatea de transmitere a presiunilor in cazul unor asemenea tipuri de proteze este considerata ca nefiziologica,deoarece tesuturile muco-osoase nu sunt adaptate pentru a le suporta.

Fibromucoasa si periostul transmit fortele osului subiacent cu intensitatea cu care le receptioneaza.

In general,protezele cu sprijin muco-osos sunt mai bine suportate de osul maxilar decat de cel mandibular.Acest lucru se datoreaza faptului ca suprafata de sprijin la mandibula este mai putin intinsa,iar osul este de tip cortical,cu spongioasa putina,cu o vascularizatie mai redusa.

Proteza partial acrilica prezinta o serie de avantaje si dezavantaje asupra campului protetic,asupra ocluziei,a pacientului in general.

Dezavantajele sunt mai multe si anume:

- privite prin prisma modificarilor pe care protezele din aceasta categorie le provoaca asupra elementelor campului protetic,se poate retine ca,prin infundarea lor,se produc modificari.Prin pierderea stabilitatii protezele transmit asupra parodontiului dintilor ramasi forte orizontale nocive.

- prin infundarea lor determina efecte ortodontice asupra dintilor restanti in procent de 87%,iar asupra dintilor ancora in procent de 93%,determinand modificari parodontale.

- un alt neajuns este si actiunea direct traumatica a crosetelor nesprijinite dento-parodontal,care se infunda in ligamentul circular odata cu baza protezei.

- un rol important,in aparitia si intretinerea proceselor inflamatorii parodontale,il are in cazul protezelor mobilizabile si lipsa posibilitatilor de autocuratire.Datorita contactului indelungat al protezei cu campul protetic,poate avea loc un proces de hiperkantoza sau o eroziune cronica a epiteliului pe intreaga suprafata de sprijin.

- alte efecte traumatice pe care proteza partial acrilica le poate avea sunt:ulcere traumatice,,epulis fisurat,hiperplazia papilara cu aspect de noduli multipli care apar pe bolta palatina sub protezele maxilare,corespunzator zonei palatinale a bazei acestora.

Aceste aspecte apar de obicei atunci cand exista o incongruenta intre baza protezei si campul protetic,sau nu s-au facut polimerizarea lenta a acrilatului.

Cu toate neajunsurile.protezele cu sprijin muco-osos se aplica pe scara larga in terapia edentatiilor partiale.Sunt si autori care aduc argumente in favoarea acestui tip de proteze.

Avantajele protezei partial acrilice:

- restaureaza fizionomic

- restaurarea masticatiei, a ocluziei functionale,de asemenea un lucru vital pentru pacient

- restaurarea fonatiei care de asemenea se resimte in vorbire prin prezenta sau absenta protezei

- nu in ultimul rand avantajul principal pentru foarte multi pacienti,care in cele mai multe situatii sunt batrani pensionari,cu o conditie materiala precara,este pretul de cost redus accesibil.

Protezele partiale mobilizabile,preluand locul si functia organelor pierdute,trebuie sa fie eficiente din punct de vedere functional,mecanic si bioprofilactic.Acest din urma deziderat reprezinta un principiu de baza al proteticii dentare,care trebuie sa se aplice atat in terapia leziunilor coronare cat si in aceea a edentatiilor partiale reduse,intinse sau totale.