Forme farmaceutice ca sisteme disperse eterogene

FORME FARMACEUTICE CA SISTEME DISPERSE ETEROGENE

Medicamentul este obtinut in urma formularii adecvate si are ca scop cedarea subst.active in urma distribuirii la locul actiunii exercitandu-si efectul.

De regula, medicam.sunt cunoscute sub formulari ca solutii cu: uz intern, extern, solutii injectabile, emulsii suspensii, comprimate etc.

Substanta activa se poate gasi uniform repartizata in cadrul sist.disperse omogene stabile sau sub forma unor particole mai mari dispersate neuniform in cazul sist.disperse eterogene destabilizate.

Omogenitatea medicamentului se aplica atat pentru sist.disperse omogene cat si pentru cele eterogene.

Fizicianul Oswald, in 1913, a caracterizat pentru prima data sistemul dispers ca fiind alcatuit din cel putin doua componente:

Faza dispersata -reprezentata de particole obtinute in urma fractionarii unei componente lichide sau solide

Faza dispersanta - care este considerata tot timpul continua, in care se disperseaza faza dispersa.

Pentru sistemele disperse omogene, faza dispersa se intrepatrunde cu cea

dispersanta obtinandu-se o solutie moleculara. Deci. Ambele faze prezinta aceeasi stare de agregare.

Pentru a intelege aceste fenomene vorbim de doi factori importanti:

1.     Marimea particolelor

2.     afinitatea dintre particolele celor doua faze.

In cadrul sist.disperse omogene, marimea particolelor celor doua faze este identica si de ordin molecular iar afinitatea dintre acestea este maxima

In cadrul sistemelor eterogene exista o diferenta, uneori foarte mare intre marimea particolelor fazei dispersate fata de cea dispersanta. Din cauza aceasta faza dispersata este numita si faza discontinua, manifestandu-se prin aparitia suprafetelor de separatie.

Datorita acestor suprafete are loc manifestarea unor forte si a unor fenomene generatoare de instabilitate, cum ar fi: capilaritatea, absorbtia si tensiunea interfaciala.

Intr-o forma farmaceutica se pot regasi atat sist.dispers omogen cat si sist.dispers eterogen, ex: in unguente: o subs.se poate regasi dizolvata molecular in acelasi timp aflata in stare de suspensie sau emulsie -denumita ca fiind o forma farmaceutica complexa.

Parametrii fizici de caracterizare:

1. Gradul de dispersie -reprezinta numarul de particole dispuse una langa alta in sirag pe o lungime de 1 cm.

D = (cm^-1) D- grad dispersie

d -diametrul particolei

Gradul de dispersie reprezinta o conditie esentiala si de asemenea impusa privind tehnolog.de preparare a medicamentelor. El asigura omogenitatea medicamentelor,

Aria specifica este o marime fizica logica ce poate di dedusa prin divizarea fazei dispersate si se exprima prin raportul dintre suprafata fazei si volumul acesteia sau prin raportul dintre suprafata si masa

V =A = 4 II r²                     r = raza sferei

A_sferei = =  (cm^-1) A = aria

A_sferei =                                            M = masa

D =  M = D x V

A_sferei = = = =  

In functie de gradul de diviziune si dimensiunea particolei putem clasifica sistemele disperse astfel:

O alta clasificare utila se refera la starea de agregare a celor doua faze fiind utila d.p.d.v. al tipului de forma farmaceutica.

Exemplu:

Stabilitatea sistemelor disperse eterogene este relativ foarte scazuta datorita suprafetelor de separatie si a fortelor care se manifesta la nivelul acestor suprafete.

Sistemele eterogene se caracterizeaza prin particole mai mari sau mai mici ale fazei externe care se misca printre particolele fazei interne. Energia sistemului este de regula foarte mare si este direct proportional cu marimea suprafetei de separatie unde:

Q = U x S Q = energia libera a sistemului

U tensiunea interfaciala

S = suprafata de separatie

Pentru ca sistemul eterogen sa fie stabil. Q ar trebui sa fie cat mai mic. S nu se poate micsora din motive de omogenitate deci se intervine doar asupra U, care se scade cu ajutorul substantelor tensioactive. La formularea medicam.se folosesc ca subst.auxiliare agenti tensioactivi, coloizi, hidrofili macromoleculari cu diverse roluri; emulgatori, umectanti, antistatici etc.

Fenomenul de instabilitate in cazul sistemelor disperse eterogene datorita supraf.mari de separatie se manifesta sub forma sedimentarii, flocularii (aglomerari), ecremare.