ANTRAX

ANTRAX

Bacillus antracis- BGP aerob, teluric, sporulat, imobil, uneori facultativ anaerob. Se prezinta sub forma:

- de spori: ii formeaza rapid la suprafata solului, in conditii aerobe, dar nefavorabile de umiditate si temperatura (poate supravietui ani-> zeci de ani).

- vegetativa: bacili cu dimensiuni mari (4-8 microni), capetele taiate drept, uneori cu un spor vizibil central si cu capsula. Secreta mai multe toxine -> edem si hemoragii (componenta edematoasa, letala si polipeptidul capsular).

Se cultiva pe medii uzuale. Sporii sunt extrem de rezistenti (la temperatura uscata la 1400C rezista mai multe ore; la fiebere -> 10 minute), formele vegetative sunt sensibile la caldura, UV, si dezinfectantele uzuale.

EPIDEMIOLOGIE

Este raspindita pe tot globul, endemica prin componenta epizootica; cazurile la om sunt sporadice, secundare imbolnavirii animalelor.

Rezervorul de infectie este teluric - prin spori. Circuitul in natura al germenilor se incheie la nivelul animalelor ierbivore (ovine, caprine, bovine, cabaline).

Sporii sunt ingerati si dezvolta forme vegetative intestinale -> cu evolutie septicemica hemoragica, rapid letala.

Germenele se intoarce in sol prin dejectele hemoragice, dar mai ales prin dispersia naturala de la cadavru. Calea de transmitere la animale este digestiva.

Omul se imbolnaveste accidental, de obicei prin contact cu animalul bolnav sau decedat sau cu produse ale acestuia.

Porti de intrare:

cutanata: formele vegetative (de la animale bolnave sau decedate de curind, in cursul manipularilor sau recuperarii unor produse, piele). Mai rar este posibila si infectia cu spori ajunsi accidentat la nivelul unor plagi cutanate.

respiratorie: prin inhalarea de spori (industria lanii, pieilor, tesatorii)=> forma interna de carbune= bronhopneumonie hemoragica, letala.

digestiva: prin ingestia de spori => f. interna de carbune =enterocolita hemoragica, cu evolutie septicemica, letala.

Receptivitatea este generala, desi omul este mai putin sensibil decit ierbivorele.

TABLOUL CLINIC

Antraxul cutanat

a). Pustula maligna: poarta de intrare=leziuni la nivelul tegumentelor ( la maini mai ales, mai rar -cap si gat).

Incubatia: 2-3 zile (1-7 zile)

Debut: insidios, aparitia unei papule pruriginoase -> 1-2 zile se mareste -> pustula hemoragica care devine rapid ulceratie, inconjurata de o coroana de vezicule denumita zona Chaussier. Ulceratia are 1-3 cm. Este rotund-ovalara, nedureroasa -> escara neagra care cade in 2-3 saptamani; lasa cicatrice. Sub crusta persista bacilii viabili.

Se asociaza: sindrom infectios general (febra, cefalee, ameteli, stare de rau), edem local, adenopatie satelita dureroasa.

Edemul malign- poarta de intrare si incubatie identice. In evolutia clinica crusta ramane mica sau se formeaza cu intarziere, dar edemul adiacent este mult mai accentuat, nedureros, moale (gelatinos), rapid extensibil, fara linie clara de demarcatie. Sunt prezente intotdeauna sindromul infectios general, adenopatiile locale. Starea generala este alterata. Este o forma severa, cu risc letal cand se localizeaza la cap-gat.

Forma buloasa: pustula initiala evolueaza spre flictena hemoragica.

Aceste forme cutanate pot sa devina invazive hematogen, cu aparitia secundara a septicemiei sau meningitei hemoragice.

Antraxul visceral:

a). Antraxul respirator: poarta de intrare este respiratorie, prin inhalarea de spori.

Incubatia: 2-4 zile

Evolutia difazica cu bronhopneumonie hemoragica, urmata de mediastinita acuta invaziva, pleurezie hemoragica, edem subcutanat toracic si cervical -> I.R. acuta, edem pulmonar hemoragic, soc => deces.

b). Antraxul digestiv

Poarta de intrare:

orofaringiana, cu angina necrotico-hemoragica -> edem masiv local si IR obstructiva

intestinala -> enterita necrotico-hemoragica, ascita hemoragica.

Incubatia: 3-7 zile. Evolutie aproape invariabil letala.

c). Septicemia carbunoasa (considerata o complicatie) este o etapa evolutiva a carbunelui intern.

d). Meningita carbunoasa, complicatie a septicemiei, rara, deosebit de severa, cu evolutie fulminanta letala in 2-3 zile. Coma rapid instalata, LCR hemoragic ( se confunda cu AVC), cu 2000-10.000 elem nucleate/mmc, 100% PMN si prezenta germenilor pe frotiu.

DIAGNOSTIC

Epidemiologic+clinic+date de laborator

Date de laborator:

sd. inflamator biologic: VSH crescuta, leucocitoza cu neutrofilie,

se recolteaza pentru frotiu si culturi urmatoarele produse patologice: continutul veziculelor, bula hemoragica, sputa, scaun, varsatura, LCR. Hemocultura este obligatorie.

Culturi pe medii uzuale din profunzimea crustei

Ex. frotiu; imunofluorescenta directa

Reactii serologice sunt pozitive, dar tardiv. Exista test ELISA pentru detectia anticorpilor anti-toxina letala si anti- toxina edematoasa (cresterea de 4 ori a titrului).

Dg. diferential: leziuni stafilococice (dureroase), erizipeloidul Rosenbach, edem alergic, leziuni date de poxvirusuri (nodulii mulgatorilor, ectima contagioasa).

TRATAMENT

Formele cutanate: bolnavul se interneaza, se izoleaza pana la caderea crustei, se supravegheaza. Se aplica pansament uscat, steril, ocluziv pana la caderea crustei. Nu se fac interventii chirurgicale. Trat. etiologic: penicilina G: 4MU divizate la 6 ore -7-10 zile; eritro, cloramfenicol. Se asociaza terapie antiinflamatorie (corticoterapie) in formele severe. Ciprofloxacina: 400mg IV la fiecare 8-12 ore sau doxiciclina inj sunt alternative pentru cei alergici la penicilina.

Formele viscerale: masuri de terapie intensiva; penicilina G: 16-18MU/zi+ ser anticarbunos: 200ml intramuscular+corticoterapie (masiv si precoce).

PROFILAXIE

Supravegherea zonelor endemice, depistarea focarelor epizootice, neutralizarea surselor de infectie cu sacrificarea si incinerarea animalelor (sau ingroparea la adancime si sub var cloros), arderea pasunilor contaminate. Este posibila vaccinarea animalelor.

Pentru cei care lucreaza in conditii de risc exista vaccin viu atenuat sau omorat.

Pentru contacti -> profilaxie ciprofloxacina: 500 mgx2/zi sau doxiciclina: 100mgx2/zi, timp de 6 saptamani postexpunere.