Formarea si dezvoltarea dintilor

Formarea si dezvoltarea dintilor

Dintii au dubla origine, ectomezodermala, procese histochimice care stau la baza proceselor de proliferare si diferentiere celulara pornesc de la nivelul epiteliului (epiblastului) de acoperire ( dupa unii de la nivelul mezodermului imediat subiacent - ectometoblast ). Aceste procese nu sunt net delimitate in timp pentru nici un moment al formarii si dezvoltarii dintilor; exista suprapuneri ale acestor procese legate de faptul ca nu toti dintii pornesc dezvoltarea in acelasi timp. Majoritatea dintilor au procesul de formare si dezvoltare in perioada organogenezei intrauterine ( 3 luni viata i.u. ) ; ( initierea formarii dentare 4-6 saptamani viata i.u. ) . Exista dinti care isi incep formarea si dezvoltarea chiar si dupa nastere (vezi M3, care se poate forma ca mugure pana in jurul varstei de 14- 16 ani ).

Toate etapele in formarea si dezvoltarea dentara sunt aceleasi pentru toti dintii, dar se desfasoara in momente diferite.

Pentru procesele de initiere dentara, pe suprafata libera a maxilarelor incepe proliferarea ectomezodermala; aceasta are aspect arcuat si capata conturul unui cordon epitelial denumit zona prezumtiva (z. dentara) si care porneste din epiblastul stomodeal.

Etape de dezvoltare (dupa Held) :

1. cresterea si diferentierea celulelor (e singura etapa subdelimitata; constant cea mai studiata).

a) proliferarea (multiplicarea) celulelor;

b) diferentierea tisulara (conjunctiv-epiteliala);

c) diferentierea morfologica (organogeneza dentara);

2. mineralizarea tesuturilor dentare (calcifierea);

3. erzptia dentara;

4. uzura dentara (abraziune fiziologica).

1. Cresterea si diferentierea celulelor :

a) proliferarea celulelor: Prin procesele duble de invaginare si evaginare, zona prezumtiva creaza in epiteliul stomodeal un sant care va creste si ale carui margini se vor uni => vestibulul bucal (cu material ce da nastere unei ingrosari asemanatoare z. prezumtive, asa numita linie primitiva ). Separat de linia primitiva (dupa unii) SAU din portiunea profunda si interna a acesteia (dupa altii) se diferentiaza un nou material embriologic arcuat, cu aceeasi pozitie = lama dentara primara = material din care se vor forma mugurii dentari temporari. ( aprox. in sapt. 8 de viata i.u. apar pe suprafata externa a lamei dentare primare 10 ingrosari - materialul formator al celor 10 dinti temporari de pe fiecare maxilar ).

Distal de lama dentara primara, in saptamana 10 - 12 de viata i.u., apar ridicaturi corspunzatoare celor pentru dintii temporari, ca material embriologic pentru cei 3 M permanenti ( M 6 ani frecvent este considerat ca avand punct de plecare lama dentara primara).

Tot intern si profund, din lama dentara primara, aprox. in sapt. 16 de viata i.u., deriva un nou cordon ectomezodemal cu aceeasi orientare arcuata = lama dentara secundara = material embrionar pentru formarea dintilor permanenti succesionali.

b) diferentierea tisulara : Partial epiteliul va deveni organul smaltului, iar portiunea mezenchimala va deveni papila conjunctivo-vasculara (interiorul clopotului dentar).

Stratul adamantin intern - la acest nivel, imediat dupa proliferarea celulara, incep sa se diferentieze celule cu inalta specializare cunoscute sub denumirea de adamantoblaste, raspunzatoare de formarea smaltului.

La nivelul unirii epiteliului adamantin intern cu cel extern la baza clopotului dentar mai intereseaza faptul ca este punctul de plecare al formarii radiculare.

La nivelul papilei conjunctivo-vasculare , dupa proliferare, se diferentiaza celule cu aspect alungit = odontoblaste = raspunzatoare cu formarea dentinei

c) Procesul continua cu diferentierea morfologica, dar procesul de diferentiere morfologica se schimba; intai incepe mineralizarea dentinei si abia dupa ce aceasta s-a realizat intr-un strat suficient da startul mineralizarii smaltului. Procesele de mineralizare au si puncte comune si puncte ce le diferentiaza net - la nivelul dentinei si smaltului cunosc aceeasi transformare ca si tesuturile osoase : intai se formeaza matricea organica la nivelul dentinei = predentina (trama organica ?) , apoi ochiurile retelei se umplu cu substante minerale la dentina si cu substante organice si minerale la smalt. Al 2-lea mecanism este retragerea apei. Dentina 60-70% duritate, smaltul >90% duritate.

2. Mineralizarea tesuturilor dentare (calcifierea):

Mineralizarea este un proces neomogen, neuniform; porneste din zone mici, sferice = calcosferitele Beltrani, care cresc si se unesc sumand un proces ce se continua toata viata (aparitia neodentinogenezei), proces desfasurat lent si ritmic ( momentul de activitate propriuzisa alterneaza cu momentul de repaus ). Procesul ritmic este demonstrat prin liniile de contur ale lui Owen.

La nivelul smaltului depunere de saruri minerale + retragerea apei; procesul ritmic - striatiile lui Retzius sumeaza un proces care se incheie in momentul definitivarii coroanei. Ambele procese de mineralizare incep din varful cuspizilor si merg spre baza dintelui (spre colet) , dinspre exterior spre interior.

Acum apar cele mai multe afectiuni ale perioadei de formare si dezvoltare dentara , adica distrofiile.

La baza clopotului dentar este locul de initiere a formarii radiculare; la unirea EAI cu EAE se formeaza un cordon epitelial care , pe masura proliferarii si formarii celulare se micsoreaza. La finalul eruptiei dentare din acesta ramane un mic orificiu prin care patrunde pachetul vasculo-nervos. Acest cordon este teaca lui Hertwig. Unii sustin ca formarea radacinii se produce mentinand coroana intr-o pozitie fixa, altii ca se adauga straturi succesive sub coroana si in acelasi timp coroana ascensioneaza.

Dintii reinclusi - au fost in cavitatea orala, au atins planul de ocluzie si, din anumite motive, refac traseul in sens invers. Reincluzia dd temp. tot se formeaza mugurele dintelui permanent succesional.

3. Eruptia dentara :

a) eruptia dintilor temporari : - apar incepand cu varsta de 6 luni; - intervalul de eruptie intre ei este de 6 luni; - pastreaza ordinea de eruptie de la linia mediana spre distal, exceptie face C (care se intercaleaza intre M1 si M2), si la maxilar si la mand.

D.p.v. al relatiei de ocluzie, al dezvoltarii ulterioare, al locului pe arcada al dd. succesionali, foarte importanti sunt C si M temp.= zona de sprijin temporara, z. de sprijin a ocluziei, z. Korkhaus ( = prima zona in care vorbim de RIM ). Aceasta zona mentine spatiul antero-posterior pentru C, PM1, PM2, si in plan vertical mentine o dimensiune corecta a relatiilor de ocluzie si, in consecinta, a etajului inferior al fetei ( etajul dentar). Daca se piede dimensiunea verticala corecta trebuie sa mentinem dd. acestei zone chiar si pe post de resturi radiculare pentru a pastra spatiul antero-posterior. Indicatia de extractie a unuia dintre acesti dd. este foarte rara.

M1 temp. < M2 temp. ; PM1 > PM2 ;

In zona C, M1temp., M2temp., inlocuiti cu C, PM1, PM2, ramane un surplus de spatiu ( ~ 2 mm la mandib. ; ~ 1 - 1,4 mm la maxilar).

Este foarte important momentul 4 - 6 ani pentru grupul frontal; normal, intre grupul dd frontali trebuie sa apara spatieri,deoarece dd. permanenti sunt > decat dd.temp. in aceasta zona ( fenomenul se numeste diastemizare )

7 - 9 ani : dizarmonie dento-alveolara cu inghesuire tranzitorie.

Daca C ramane cu conformatia initiala ( nu se abrazeaza) => mandibula e limitata in miscari.

Daca supraacoperirea este mica si mai ales daca ceilalti dinti sunt abrazati, dar C inf. nu , mandibula are tendinta sa avanseze.

b) eruptia dintilor permanenti: incepe eruptia la ~ 6 ani , cu M de 6 ani (dinte accesional) ; intervalul de eruptie al dd. permanenti este de 1 an.

- pastreaza secventa: dinspre linia mediana spre posterior, exceptie facand la maxilar C - e ultimul dinte care apare in cavitatea bucala (eruptie la 11 - 13 ani) ( nu se ia in considerare M3).

- M de 6 ani tinde sa isi inceapa eruptia mai devreme, iar M de 12 ani mai tarziu (13-14 ani); - Molarii 1,2 si 3 sunt in ordine descrescatoare spre distal ca si dimensiune.

La momentul dentitiei mixte, este posibil ca la varsta de 6-7 ani sa avem toti dintii temporari si M de 6 ani.