Histoplasmoza

Histoplasmoza

- este data de o ciuperca dismorfica Histoplasma capsulatum in America si Histoplasma duboisii in Africa centrala

- H.capsulatum se gaseste in praful de pe solul contaminat de dejecte de la pasari sau lilieci, organismele cresc in forma miceliana in sol sau pe medii special in camere cu temp 37 grade => conidii de 2 marimi : cele mai mici, micronidiile sunt recent detectate ca infectioase in oasele cu aspect suflat, cele mai mari, macronidiile sunt tuberculate

- H. capsulatum e vizibila doar prin coloratia Grocott si invizibila in HE

- clinica si morfo leziunilor sunt ft asemanatoare cu TBC si coccidioidomicoza

- in fc de rezistenta si imunocompetenta gazdei, fungii pot induce:

1) Infectii asimtomatice latente - descoperite prin rezidurile fibrocalcice de la infectii din trecut, localizate cel mai frecvent pulmonar sau in limfoggl

- testele cutanate sunt pozitive la histoplasmina (test analog cu tuberculina); in contrast cu focarele Ghon, focarele de histoplasma sunt multiple

- microscopic - focare de culoare gri-alba, ferme, cicatrizate

2) Histoplasma pulmonara primara - cea mai obisnuita forma clinica

- apare la adulti ca infectie respiratorie febrila, autolimitata, minora; radio toracic evidentiaza adenopatie hilara; la femei se poate asocia eritemul nodos sau multiform; rar se asociaza pericardita prin imprastierea de la limfoggl adiacenti

3) Histoplasma pulmonara cronica - e omoloaga TBC secundara

- infiltrate apicale uni/bilateral (retractia+ingosare pleura apicala) ce pot creste progresiv si se transforma in cavitati cu imprastierea bacteriilor in plamani; existenta unei boli pulmonare cronice fav imprastierea infectiei

- clinic - tuse, febra, transpiraii reci, pierdere in greutate; moartea survine prin progresia leziunilor pulmonare, diseminarea infectiei, CPC, suprainfectie bacteriana

- 1/3 din cazuri se vindec a spontan cu limitarea dezvoltarii apicale

4) Histoplasma diseminata - urmeaza dupa boli pulmonare primare sau cronice; apare ca o infectie acuta, lent progresiva, la batrani, cei ft tineri, cei imunosupresati (SIDA)

- clinic - febra, limfadenopatie generalizata, simptome abdominale, HSM, stare generala alterara, anemie, leucopenie, trombocitopenie, icter, insuficienta hepatica, meningita (trasatura dominanta a bolii); diseminarea fungilor se asociaza cu alergie la histoplasmina

- localizarea leziunii in unul sau mai multe organe e mai rara, poate sa se produca o infectie extensiva de la limfoggl mediastinali cu cicatrice progresiva si contractia structurilor mediastinale prin mediastinita scleozanta, sunt compresati nv, V si art pulmonara, VCI, esofagul

- vindecare prin leziuni hilare sau pulmonare limitate, calcificate

- cand leziunea e solitara (histoplasmom) trebuie diferentiata de alte granuloame sau tumori; rar histoplasmomul calcificat poate eroda intr-o bronhie si bolnavii tusesc cu eliminarea de resturi calcificate (bronholitiaza)

- cea mai importanta localizare extrapulmonara e in CSR=> distrugerea glandei bilateral, cu insuficienta respiratorie minora=> Boala Addison

- pot sa mai apara endocardite, meningite cronice, hepatite ganulomatoase, ulceratii GI

- microscopic - granuloame cu celule epitelioide in care sunt fungi, granuloamele au necroza de coagulare si testut fibros care realizeaza arii ferme si mari care se pot lichefia formand cavitati; spontan sau sub tratament focarele se fibrozeaza ->calcificare si fungile pot persista ani

- diag dif cu TBC, sarcoidoza, coccidioidomieoza

5) Histoplasmoza fuminanta - granuloamele epitelioide nu se formeaza dar apar acumulari focale de macrofage ce au un nr mare de fungi; in oricare din localizari, macrofagele au un nr mare de micelii

- diag clinic depinde de testul cutanat la histoplasmina care poate fi fals negativ; diag definitiv se bazeza pe culturi, demonstrarea directa a micozei in tesuturi sau pe frotiu unde sunt probleme de diferentiere fata de alte ciuperci sau de P.carinii