Indici de eficienta in tratamentul recuperator al bolnavului cu infarct miocardic

UNIVERSITATEA "ALEXANDRU IOAN CUZA" IASI

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

SPECIALIZAREA: KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALA

INDICI DE EFICIENTA IN TRATAMENTUL RECUPERATOR AL BOLNAVULUI CU INFARCT MIOCARDIC

1.Importanta si actualitatea temei

Patologia contemporana se caracterizeaza, i altele, prin frecventa mare a unor boli a caror patogenie este conditionata in mare masura de modul de viata al omului din zilele noastre, cum sunt bolile cardio-vasculare degenerative, bolile metabolice si dereglarile functionale ale sistemului nervos.

Practica cardiologica curenta impunea pana in urma cu 40-50 de ani, fara diferentiere, repausul fizic tuturor bolnavilor cardiaci. In conditiile in care numarul bolnavilor coronarieni creste spectacular se pune problema reabilitarii cardiace, a carei pionieri apartin scolii germane.

2.Motivatia alegerii temei

Majoritatea cercetarilor au demonstrat ca lipsa de miscare determina o crestere a mortalitatii in randul bolnavilor coronarieni, fie prin infarct miocardic, fie prin moarte subita.

'Omul are varsta arterelor sale' afirma pe buna dreptate Sydenham

Antrenamentul fizic sustinut, corect dozat si supravegheat, contribuie la cresterea capacitatii de efort a organismului, reducand riscul complicatiilor si diminuand teama de aparitie a durerii precordiale.

Lucrarea de fata isi propune sa demonstrze avantajele introducerii bolnavului cu infarct miocardic intr-un program de reabilitare fizica, urmarind in mod deosebit, evolutia celor mai importanti parametri functionali.

3.Ipoteza cercetarii

Antrenamentul fizic este sustinut, progresiv, supravegheat, metodic aplicat si respectand anumite principii, se poate determina ameliorarea afectiunii initiale, o recuperare eficienta si o reintegrare socio-profesionala adecvata.

4.Organizarea cercetarii

Programul de reabilitare cardiaca specific etapei a doua s-a desfasurat in sala de kinetoterapie a Clinicii Cardio-respiratorie a Spitalului Clinic de Recuperare lasi.

Cercetarea s-a efectuat pe un lot de zece subiecti, avand diagnosticul de infarct miocardic in stadiul cronic, internati in clinica sus amintita in perioada

Criteriile de admitere in studiu au fost:

v     infarct miocardic acut documentat (cu internare in sectia de terapie intensiva,in faza acuta);

v     durata de aproximativ doua luni si jumatate de la episodul acut (faza a II-a precoce);

v     varsta pacientilor sub 60 de ani la data infarctului;

v     absenta unor boli invalidante (neoplazii, afectiuni neurologice, psihiatrice);

v     absenta aritmiilor severe, a anevrismului ventricular;

v     fractia de ejectie a ventriculului stang in repaus, calculata ecocardiografic peste 35%;

5.Metodologia de lucru

Pentru efectuarea cercetarii am utilizat ca metode:documentarea teoretica, metoda anchetei, metoda observatiei, metode de masurare, explorare si evaluare, metoda testelor.

Testul de baza utilizat a fost inregistrarea electrocardiogramei de efort la inceputul si sfarsitul etapei a II a de recuperare.

6.Obiectivele tratamentului recuperator:

Ameliorarea activitatii cordului, prin scaderea frecventei cardiace de repaus si efort;

Cresterea fortei de contractie a miocardului;

Scaderea rezistentei periferice, ameliorarea elasticitatii vaselor;

Stimularea metabolismului general si a celui digestiv in special;

Influentarea circulatiei coronariene si prevenirea reinfarctizarii.

Recastigarea increderii in fortele proprii prin combaterea anxietatii si depresiei;

Mijloace de actionare (proceduri kinetoterapice):

      Sedinte de gimnastica medicala cu accent pe relaxare, exercitii de respiratie diafragmatica si toracica, exercitii pentru mobilitate articulara si suplete musculara, exercitii pentru forta si rezistenta musculara, exercitii izometrice;

      Antrenament de anduranta pe cicloergometru;

      Cura de teren;

      Inot terapeutic.

7.Dinamica inregistrarii datelor.

Studiu de caz.

Bolnavul C.G., inginer, este diagnosticat in decembrie 2007 cu infarct miocardic acut antero septa liar in februarie 2008 se interneaza in Spitalul clinic de recuperare pentru tratament recuperator.

Planul terapeutic:

Regim alimentar hipolipidic, hiposodat;

Tratament medicamentos:inhibitori ai canalelor de calciu, beta-blocante, coronarodilatatoare;

Kinetoterapie

Pacientul este admis in programul de antrenament fizic dupa sustinerea primului test de toleranta la efort.

Testul este maximal limitat de simptome (angor in minutul 5 al treptei patru de efort) la o frecventa cardiaca maxima de 112/min, electrocardiograma de efort nemodificandu-si aspectul comparativ cu traseul de repaus. Aprecierea functiei ventriculare stangi prin calculul timpilor sistolici indica o fractie de ejectie de 70%.

Spre deosebire de ceilalti componenti ai lotului de cercetare, pacientul C.G. si-a mentinut valorile tensionale mari si dupa accidental acut.

Din acest motiv s-a instituit o atenta verificare a acestor valori atat in repaus, cat si in varf de efort , evitandu-se la inceputul tratamentului recuperator exercitiile ce angajau mase musculare mari cu solicitari cardiovasculare mari.

Pe parcursul tratamentului, bolnavul a pierdut din greutate si sustinut medicamentos si-a recuperat temperat raspunsul cardio-vascular hiperkinetic la effort.In aceste conditii el a beneficiat de exercitii cu dificultate crescuta si numar    mare de repetari, cu valori ale tensiunii arteriale si frecventei cardiace mult diminuate.

Sedinta de gimnastica medicala este structurata pe trei parti: incalzire, partea fundamentala, perioada de revenire.

Antrenamentul de anduranta s+a desfasurat pe cicloergometru, prin metoda intervalelor, progresiv pana la 75W, cu o durata de 30 minute si o frecventa cardiaca maxima de 120/min.

Evolutia pacientului a fost evident favorabila, atat in ceea ce priveste diminuarea pana la disparitie a crizelor de angor, cat mai ales in imbunatatirea capacitatii de efort. Efectele pozitive ale antrenamentului fizic s-au resimtit si asupra metabolismului lipidic al pacientului.

Regimul alimentar corelat cu miscarea, au determinat scaderea spectaculoasa a colesterolului de la 2,70gr%o la 1,90gr%o si a lipemiei de la 8 gr%o la 6,30 gr%o.

Dupa trei saptamani, bolnavul se externeaza avand recomandarea de a continua tratamentul recuperator in ambulator, timp de o luna si jumatate cu o frecventa de trei sedinte pe saptamana.

Trecerea la etapa a III-a de recuperare (perioada de intretinere) este marcata de reluarea activitatii profesionale. Bolnavul merge mult pe jos si beneficiaza de inot terapeutic.

Dupa 2 luni se efectueaza al doilea test de efort, care este de asemenea maximal limitat de de aparitia jenei precordiale si a oboselei musculare la o frecventa cardiaca maxima de 120/min.

Bolnavul C.G.

Testul de efort nr.1

Testul de efort nr.2

In aceasta lucrare am folosit experimental de verificare a ipotezei formulate, care presupune ca antrenamentul fizic dozat influenteaza pozitiv capacitatea functionala a organismului, determinand ameliorarea principalilor indici de eficienta:

Simptomatologia clinica;

Consumul de O pe treapta de efort;

Fractia de ejectie calculata ecocardiografic.

Tinand cont de scopul si obiectivele cercetarii, urmarirea bolnavilor a fost efectuata pe baya urmatoarelor criterii stiintifice:

1.Lotul de cercetare a fost compus din 10 subiecti de sex masculine, cu o varsta medie de 48,5 ani ce apartin din medii diferite(doi din mediul rural , opt din mediul urban) si profesii diferite(patru muncitori si sase intelectuali).

2.Factori de risc:

A.H.C.- 7 pacienti

H.T.A.- 4 pacienti

Fumatul- 9 pacienti

Hipercolesterolemie- 6 pacienti

Sedentarism- 5 pacienti

Stress- 9 pacienti

Tipul comportamental 8 pacienti A, 2 pacienti B

3. Localizarea infarctului

Patru cazuri cu infarct mic, postero-inferior si doua cazuri cu localizare intinsa antero-septal.

4. Aspecte socio-profesionale

toti membrii lotului de cercetare si+au reluat activitatea profesionala la sfarsitul celor doua etape de recuperare.

Pentru realizarea acestui deziderat a fost necesar:

Mobilizarea precoce mai ales in situatiile fara complicatii;

Alegerea unei metodologii de lucru adaptate posibilitatilor fizice si psihice de moment ale bolnavului.

CONCLUZII

v     In urma cercetarii efectuate, ipoteza de lucru s-a confirmat antrenamentul fizic sustinut, dozat si metodic aplicat determinand ameliorarea indicilor functionali propusi pentru evaluare.

v     Evolutia a opt pacienti a fost favorabila, fara complicatii, iar a celorlalti doi a fost lent favorabila.

v     Toti membrii lotului supus cercetarii si-au reluat activitatea profesionala la sfarsitul celor doua etape de recuperare

Rezultatele tratamentului recuperator a bolnavului C.G. sunt:

Ameliorarea pana la disparitie a simptomelor clinice;

Scaderea spectaculoasa a dublului produs pe treapta de efort;

Mentinerea fractiei de ejectie in limite normale.

In present pacientul continua practicarea exercitiilor fizice la domiciliu si va merge pentru tratament recuperator in statiunea Covasna.