INERVATIA TRONCULARA A COMPONENTEI ACTIVE A APARATULUI LOCOMOTOR

iNERVATIA TRoNCULARA A componentei active a aparatului locomotor

Plexul cervical

Se formeaza din unirea ramurilor ventrale ale nervilor cervicali C₁, C₂, C₃ si C₄. Acestea se bifurca, se anastomozeaza si formeaza trei arcade nervoase asezate in regiunea laterala a gatului, acoperite de fascia prevertebrala.

Coboara apoi, avand raporturi cu:

anterior - cu muschiul sternocleidomastoidian si muschiul scalen anterior,

posterior - cu muschii cefei si muschiul scalen mijlociu,

anterior trece manunchiul vasculonervos al gatului.

Distributia plexului cervical

Ramurile plexului cervical se impart in ramuri superficiale, senzitive si ramuri profunde, motoare.

Ramurile superficiale apar la mijlocul marginii posterioare a muschiului sternocleidomastoidian. Aceste ramuri sunt in numar de patru.

1. Nervul occipital mic - isi are originea in al treilea nerv cervical; inerveaza pielea regiunii mastoidiene si occipitale.

2. Nervul auricular mare - inerveza pielea pavilionului urechii.

3. Nervul transvers al gatului - inerveaza pielea regiunii anterioare a gatului.

4. Nervii supraclaviculari - se distribuie la pielea regiunilor infraclaviculara, axilara si deltoidiana.

Ramurile profunde

Nervul frenic - este cea mai importanta ramura a plexului cervical. Isi are originea in nervii cervicali C₃, C₄ si C_5. Coboara pe fata anterioara a muschiului scalen anterior, intra in torace trecand inapoia venei subclavii. In torace, coboara pe fata anterioara a domului pleural, apoi inaintea pediculului pulmonar. Nervul frenic patrunde in diafragma, fiind nervul motor al acesteia. Nervul frenic da ramuri pentru pleura, pericard si diafragma.

Ansa cervicala (ansa hipoglosului) se formeaza din doua radacini:

• radacina inferioara, cu origine in nervii cervicali C₂ si C₃.
• radacina superioara, care macroscopic provine din nervul hipoglos; fibrele isi au originea in nervii cervicali C₁ si C₂ .

Din convexitatea ansei pornesc ramuri pentru muschii omohioidieni, sternohioidian si sternotiroidian. Ramura pentru muschiul tirohioidian se desprinde de pe traiectul nervului hipoglos, dar apartine in realitate tot plexului cervical.

PLEXUL BRAHIAL

Plexul brahial se formeaza din ramurile ventrale ale nervilor spinali C₅, C₆, C₇, C₈, si T₁. C₅ se uneste cu C₆, rezultand trunchiul superior. C₇ formeaza trunchiul mediu. C₈ se uneste cu T₁ dand nastere trunchiului superior.

Trunchiurile se impart intr-o ramura anterioara si alta posterioara.

Ramura anterioara a trunchiului superior se uneste cu cea anteriora a trunchiului mediu, rezultand fasciculul lateral.

Ramura anterioara a trunchiului inferior formeaza fasciculul medial.

Ramurile posterioare ale celor trei trunchiuri se unesc formand fasciculul posterior.

Plexul brahial are forma unui triunghi cu baza la coloana vertebrala cervicala si cu varful in axila.

Clavicula imparte plexul brahial in doua parti.

a)       Supraclaviculara, formata din trunchiuri. Aceasta portiune este asezata la gat, in spatiul dintre muschiul scalen anterior si muschiul scalen mijlociu. La acest nivel are raport cu artera subclavie, care este asezata inferior fata de plex.

b)       Infraclaviculara, alcatuita din fascicule. Aceasta parte este situata in axila. In functie de asezarea fata de artera axilara, fasciculele se numesc: lateral, medial si posterior. In axila, mai are raporturi cu: vena axilara si nodurile limfatice axilare.

Distributia plexului brahial

Plexul brahial emite ramuri colaterale si ramuri terminale.

Ramurile colaterale ale plexului brahial

Ramurile colaterale pornesc din trunchiurile si din fasciculele plexului. Dupa traiectul lor se grupeaza in ramuri sau nervi: superiori, anteriori si posteriori.

1. Nervii superiori inerveaza muschii scaleni si lungul gatului.

2. Nervii anteriori sunt: nervul muschiului subscapular si nervii pectorali (medial si lateral) care inerveaza muschii pectoral mare si pectoral mic.

3. Nervii posteriori sunt:

-nervul dorsal al scapulei care inerveaza cei doi muschi romboizi

-nervul toracic lung care inerveaza muschiul dintat anterior.

-nervul suprascapular care se distribuie muschilor supraspinos si infraspinos.

-nervul subscapular inerveaza muschii subscapular si rotund mare.

-nervul toracodorsal se distribuie muschiului latissim si articulatiei scapulohumerale.

Ramurile terminale ale plexului brahial

Ramurile terminale ale plexului brahial pleaca din cele trei fascicule (trunchiuri secundare) - medial, lateral si posterior si asigura inervatia motorie, senzitiva si vegetativa a membrului superior.

Schema originii ramurilor terminale ale plexului brahial

Fasciculul lateral - nervul musculocutanat

- radacina laterala a nervului median

Fasciculul medial - radacina mediala a nervului median

nervul ulnar

nervul cutanat medial al bratului

nervul cutanat medial al antebratului

Fasciculul posterior - nervul axilar

nervul radial

NERVUL MUSCULOCUTANAT

(nervus musculotaneus)

Origine. Nervul musculocutanat isi are originea in fasciculul lateral al plexului brahial (neuromerele C₅ - C₇).

Traiect si raporturi. De la origine, nervul se indreapta in jos si inafara, perforeaza muschiul coracobrahial si ajunge la brat, in loja anterioara, unde se aseaza intre muschii biceps brahial si brahial. La plica cotului, ramura terminala senzitiva, devine superficiala si se distribuie la jumatatea laterala a pielii antebratului.

Teritoriul de inervatie al nervului musculocutanat este:

• motor, reprezentat de muschii coracobrahial, brahial si biceps brahial.
• senzitiv, reprezentat de jumatatea laterala (anteriaora si posterioara) a pielii antebratului.

NERVUL MEDIAN

(nervus medianus)

Origine. Nervul median porneste prin doua radacini: radacina laterala, din fasciculul lateral si radacina mediala, din fasciculul medial al plexului brahial (neuromerele C₆-C₈, T₁).

Traiect si raporturi. Nervul median trece prin axila, prin loja anterioara a bratului, la plica cotului, prin loja anerioara a antebratului si se termina in regiunea palmara mijlocie.

In axila, este situat inaintea arterei axilare. La brat, coboara prin santul bicipital medial, impreuna cu artera si venele brahiale, constituind manunchiul vasculonervos al bratului. La plica cotului trece printre cele doua fascicule de origine ale muschiului rotund pronator. In loja anterioara a antebratului coboara intre muschii flexor superficial si flexor profund al degetelor. La gatul mainii este asezat intre tendoanele muschiului palmar lung (medial) si muschiului flexor radial al carpului (lateral). Trece prin canalul carpian si ajunge la palma, unde formeaza cu o ramura a nervului ulnar arcada palmara superficiala.

Teritoriul de inervatie al nervului median este:

• motor, reprezentat de muschii: rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor superficial al degetelor, fasciculele laterale ale flexorului profund al degetelor, flexorul lung al policelui, patratul pronator. La mana, inerveaza muschii eminentei tenare (cu exceptia fasciculului profund al muschiului flexor scurt al policelui si muschiului adductor al policelui) si primii doi lombricali.   

senzitiv, reprezentat de pielea celor doua treimi laterale ale fetei palmare a mainii, fata palmara a degetelor I, II si III si jumatatea laterala a inelarului; pe fata dorsala a degetelor, pielea corespunzatoare ultimelor doua falange ale degetelor II si III si jumatatea laterala a inelarului.

In leziunea nervului median nu se poate executa miscarea de pronatie, fiind compromisa partial si flexia mainii. Nu se poate executa, de asemenea opozitia policelui si flexia ultimelor doua falange ale indexului si mediusului . In teritoriul cutanat al nervului median se pierde sensibilitatea. Mana ia o atitudine particulara "mana simiana", cu policele situat in planul celorlalte degete.

NERVUL ULNAR

(nervus ulnaris)

Origine. Nervul ulnar isi are originea in fasciculul medial al plexului brahial (neuromerele C₈-T₁)

Traiect si raporturi. De la origine, nervul coboara medial de artera axilara, apoi medial de artera brahiala; in treimea mijlocie a bratului perforeaza septul intermuscular medial si ajunge in loja posteriora a bratului. La cot trece prin santul de pe fata posterioara a epicondilului medial al humerusului; intra intre cele doua capete de origine ale muschiului flexor ulnar al carpului si ajunge in loja anterioara a antebratului. Coboara pe partea mediala a antebratului impreuna cu artera si venele ulnare, acoperit de muschiul flexor ulnar al carpului; la gatul mainii trece lateral de osul pisiform, apoi pe deasupra retinaculului flexorilor si ajunge in loja mijlocie a palmei, unde se termina, participand la formarea arcadei palmare superficiale si a celei profunde.

Teritoriul de inervatie al nervului ulnar este:

motor, reprezentat de muschiul flexor ulnar al carpului, cele doua fascicule mediale ale flexorului profund al degetelor, muschii eminentei hipotenare, muschiul adductor al policelui, fasciculul profund al flexorului scurt al policelui , muschii interososi palmari si dorsali, cei doi lombricali mediali.

senzitiv reprezentat de treimea mediala a mainii, degetul mic si jumatatea mediala a degetului inelar, atat pe fata palmara, cat si pe fata dorsala; pielea falangei proximale de pe fata dorsala a degetelor II si III.

In leziunea nervului ulnar sunt diminuate miscarile de flexiune si adductie a mainii, nu se poate executa adductia policelui si flexiunea ultimelor doua degete. Se instaleaza anestezie in teritoriul cutanat al nervului. Din cauza paraliziei muschilor interososi si actiunii antagoniste a muschilor flexori ai degetelor, mana ia o atitudine caracteristica "gheara ulnara"; extensia primei falange si flexia celorlalte doua.

NERVUL CUTANAT MEDIAL AL ANTEBRATULUI

(nervus cutaneus antebrachii medialis)

Origine. Nervul cutanat medial al antebratului isi are originea in fasciculul medial al plexului brahial (neuromerele C₈-T₁).

Traiect si raporturi. Coboara la brat in santul bicipital medial. In treimea mijlocie a bratului devine superficial. Se imparte in doua ramuri terminale: anterioara si posterioara care coboara la antebrat.

Teritoriul de inervatie. Este reprezentat de pielea jumatatii mediale a antebratului atat pe fata anterioara, cat si pe fata posterioara.

NERVUL CUTANAT MEDIAL AL BRATULUI

(nervus cutaneus brachii medialis)

Origine. Nervul cutanat medial al bratului isi are originea in fasciculul medial al plexului brahial (neuromerele C₈-T₁). Se anastomozeaza cu nervul intercostobrahial, ramura din al doilea nerv intercostal.

Traiect si raporturi. In axila este elementul cel mai medial. Dupa un scurt traiect, se imparte in mai multe ramuri terminale.

Teritoriul de inervatie este reprezentat de pielea axilei si a fetei mediale a bratului, in portiunea ei superioara.

NERVUL RADIAL

(nervus radialis)

Origine. Nervul radial isi are originea in fasciculul posterior al plexului brahial (neuromerele C₅-C₈).

Traiect si raporturi. In axila este situat posterior de artera axilara, pe fata anterioara a muschilor latissim si rotund mare. La brat este asezat in loja posterioara a acestuia; coboara impreuna cu artera brahiala profunda prin santul nervului radial de pe fata posterioara a humerusului. In treimea mijlocie a bratului ajunge in loja anterioara, in santul bicipital lateral. Aici se imparte in doua ramuri terminale:

• ramura superficiala senzitiva, care insoteste la antebrat artera radiala

ramura profunda motoare, care strabate muschiul supinator, ocoleste colul radiusului si ajunge in loja posterioara a antebratului.

Teritoriul de inervatie al nervului radial este motor si senzitiv.

• teritoriul motor este reprezentat de muschii extensori ai lojei posteriore ai bratului si antebratului si muschii lojei laterale a antebratului.
• teritoriul senzitiv este reprezentat de: pielea treimii mijlocii a fetei posterioare a bratului si antbratului, doua treimi laterale ale fetei dorsale a mainii, fata dorsala a policelui si a primelor doua falange proximale ale indexului si mediusului.

In leziunea nervului radial apare anestezia in teritoriul cutanat al nervului. Nu se pot executa miscarile de extensiune a degetelor, mainii si antebratului; supinatia si abductia mainii. Antebratul se gaseste in flexie si pronatie. Hiperflexia mainii da aspectul caracteristic "mana in gat de lebada".

NERVUL AXILAR

(nervus axillaris)

Origine. Nervul axilar (circumflex) isi are originea in fasciculul posterior al plexului brahial (neuromerele C₅-C₆).

Traiect si raporturi. De la origine, merge in jos si inafara pe fata anterioara a muschiului subscapular. Trece impreuna cu artera circumflexa humerala posterioara prin patrulaterul humerotricipital; inconjoara colul chirurgical al humerusului si se termina pe fata profunda a muschiului deltoid.

Teritoriul de inervatie este urmatorul:

• teritoriul motor este reprezentat de muschii deltoid si rotund mic
• teritoriul senzitiv este reprezentat de pielea fetei posterioare a umarului si a fetei superolaterale a bratului.

In leziunea nervului axilar, nu se poate executa abductia bratului. Bratul atarna flasc si balant, umarul este cazut, cu aspect de "epolet".

PLEXUL LOMBAR

Plexul lombar este format din ramurile ventrale ale nervilor spinali T₁₂, L₁, L₂, L₃ si L₄.

• Ramura ventrala L₁ se anastomozeaza cu T₁₂ si se imparte in doua ramuri: nervul iliohipogastric si nervul ilioinghinal.
• Ramura ventrala L₂ se anastomozeaza cu L₁ si L₃; emite nervul genitofemural si nervul cutanat femural lateral, dupa care se imparte in doua ramuri, anterioara si posterioara.
• Ramura ventrala L₃ se anastomozeaza cu L₂ si L₄, dupa care se imparte intr-o ramura anterioara si alta posterioara.
• Ramura ventrala L₄ se anastomozeaza cu L₅ si apoi se imparte in ramura anterioara si ramura posterioara.

Ramurile anterioare se unesc si formeaza nervul obturator. Din anastomozarea ramurilor posterioare rezulta nervul femural.

Plexul lombar are forma de triunghi cu baza la coloana vertebrala lombara. Este situat intre fasciculele de origine ale muschiului psoas mare. Ramurile plexului lombar apar la marginea laterala a muschiului psoas mare, exceptie facand nervul obturator care se vizualizeaza la marginea mediala a muschiului.

Distributia plexului lombar

Plexul lombar emite ramuri colaterale si ramuri terminale.

Ramurile colaterale ale plexului lombar

1. Nervul iliohipogastric (nervul mare abdominogenital) isi are originea in ansa formata de nervii T₁₂ si L₁. Apare la marginea laterala a muschiului psoas, trece posterior de polul inferior al rinichiului, merge in jos si inainte intre muschii transvers si oblic intern.

Ramurile colaterale ale nervului sunt destinate muschilor transvers, oblic intern, oblic extern si drept abdominal.

Ramurile terminale sunt senzitive. Acestea inerveaza pielea portiunii superolaterale a fesei si a coapsei, precum si pielea regiunii pubiene.

2. Nervul ilioinghinal (nervul mic abdominogenital) are aceeasi origine si traiect ca nervul iliohipogastric, dar este situat inferior de acesta. Ramurile senzitive ale nervului se distribuie la pielea regiunii inghinale, a fetei mediale a coapsei si a regiunii scrotale (sau labiilor mari). Teritoriul motor este reprezentat de muschii lati ai abdomenului.

3. Nervul genitofemural porneste din ansa formata de primul si al doilea nerv lombar. Pe fata anterioara a muschiului psoas se imparte in doua ramuri:

ramura genitala, care se distribuie muschiului cremaster si tunicilor scrotului;

ramura femurala, care se distribuie pielii regiunii superioare a triunghiului femural Scarpa.

4. Nervul cutanat femural lateral apare la marginea laterala a muschiului psoas, coboara si ajunge la coapsa, terminandu-se la nivelul genunchiului. Teritoriul de inervatie este reprezentat de pielea regiunii superolaterale a fesei si regiunii anterolaterale a coapsei.

Ramurile terminale ale plexului lombar

ramurile terminale ale plexului lombar sunt: nervul obturator si nervul femural.

NERVUL OBTURATOR

(nervus obturatoris)

Origine. Se formeaza din ramurile anterioare ale radacinilor ventrale L₂-L₄.

Traiect si raporturi. Apare pe marginea mediala a muschiului psoas. Coboara pe peretele lateral al pelvisului, trece prin canalul obturator si la marginea superioara a muschiului adductor scurt se imparte in doua ramuri terminale.

Impreuna cu artera si vena obturatoare formeaza manunchiul vasculonervos obturator. In pelvis, este incrucisat de ureter si de ductul deferent, la barbat; la femeie trece prin foseta ovariana.

Teritoriul de inervatie. este motor si senzitiv.

• teritoriul motor este reprezentat de: muschii adductor mare, lung si scurt; muschiul pectineu, gracilis si obturator extern.
• teritoriul senzitiv. Nervul se distribuie pielii din treimea inferioara a fetei mediale a coapsei.

Leziunea nervului obturator determina paralizia muschilor adductori (imposibilitatea apropierii coapselor) si anestezia fetei mediale a coapsei.

NERVUL FEMURAL

(nervus femoralis)

Origine. Nervul femural se formeaza din unirea ramurilor posterioare ale radacinilor lombre L2-L4

Traiect si raporturi. Nervul femural apare la marginea laterala a muschiului psoas. Trece impreuna cu muschiul iliopsoas prin lacuna musculara si ajunge la coapsa unde imediat sub ligamentul inghinal se imparte intr-un buchet de ramuri.

Teritoriul de inervatie este motor si senzitiv.

• teritoriul motor. Nervul femural inerveaza muschii iliopsoas, pectineu, croitor si cvadriceps femural.
• teritoriul senzitiv. Ramura terminala a nervului femural- nervul safen- se distribuie pielii regiunii mediale a genunchiului, gambei si piciorului. Prin ramurile colaterale, nervul femural inerveaza si pielea fetei anterioare si mediale a coapsei.

In leziunea nervului femural apare anestezie in teritoriul sau cutanat si nu se pot efectua miscarile de flexiune a coapsei si de extensiune a gambei.

PLEXUL SACRAT

Plexul sacrat se formeaza din anastomozarea ramurilor ventrale ale nervilor spinali L₅, S₁ si S₂; la alcatuirea plexului sacrat participa, partial, L₄ si S₃. Plexul primeste si fibre vegetative cu originea in ganglionii simpatici paravertebrali.

Radacinile plexului sacrat converg catre gaura sacroischiadica. Plexul sacrat are forma de triunghi cu baza la coloana vertebrala si varful la orificiul infrapiriform. Este situat pe peretele posterior al pelvisului, pe fata anterioara a muschiului piriform. Anterior, plexul sacrat are raporturi cu rectul si cu vasele iliace interne.

DISTRIBUTIA PLEXULUI SACRAT

Din plexul sacrat pornesc ramuri colaterale si ramuri terminale.

Ramurile colaterale ale plexului sacrat

1. Ramuri musculare destinate muschilor piriform, obturator intern, gemen inferior si patrat femural.

2. Nervul gluteu superior iese din pelvis prin orificiul suprapiriform; se distribuie muschilor gluteu mijlociu, gluteu mic si tensor al fasciei lata.

3. Nervul gluteu inferior iese din pelvis prin orificiul infrapiriform; se distribuie muschiului gluteu mare.

4. Nervul cutanat femural posterior (nervul sciatic mic) iese din pelvis prin orificiul infrapiriform si coboara la coapsa pana in spatiul popliteu. Inerveaza senzitiv pielea portiunii inferioare a fesei, a portiunii laterale a perineului si a unei fasii mediane a fetei posterioare a coapsei, spatiului popliteu si portiunii superficiale a gambei.

Ramurile terminale ale plexului sacrat

NERVUL ISCHIADIC

(nervus ischiadicus)

Nervul ischiadic (sciatic mare) este singura ramura terminala a plexului sacrat. Este cel mai voluminos nerv din organism, avand forma unui cordon turtit de grosimea degetului mic.

Origine. Nervul ischiadic continua direct plexul sacrat. Rezulta din unirea radacinilor plexului sacrat.

Traiect si raporturi. Iese din pelvis prin orificiul infrapiriform fiind acoperit de muschiul gluteu mare. Nervul ischiadic este asezat pe fata posterioara a articulatiei coxofemurale, muschiul patrat femural fiind situat intre cele doua structuri. In loja posterioara a coapsei coboara in interstitiul dintre muschiul adductor mare si muschii posteriori ai coapsei. La nivelul unghiului superior al spatiului popliteu se divide in ramurile sale terminale: nervul peronier comun si nervul tibial.

Diviziunea interioara a nervului exista de la formarea sa din plex:

• componenta posterioara (L₄-S₂) va da nervul peronier comun.
• componenta anterioara (L₅-S₃) va da nervul tibial.

Distributia nervului ischiadic

Nervul ischiadic are ramuri colaterale si ramuri terminale.

Ramurile colaterale sunt destinate muschilor posteriori ai coapsei: biceps femural, semitendinos si semimembranos.

Ramurile terminale sunt nervul peronier comun si nervul tibial care au:

• teritoriul motor, reprezentat de muschii gambei si piciorului;
• teritoriul senzitiv, reprezentat de pielea gambei (fara regiunea mediala) si de pielea piciorului (cu exceptia marginii mediale a piciorului si a halucelui).

In leziunea nervului ischiadic se reduce miscarea de flexiune a gambei; miscarile piciorului si degetelor sunt abolite -" picior balant" si apare anestezie in teritoriul cutanat.

NERVUL PERONIER COMUN

(nervus peroneus comunis)

Traiect si raporturi. Nervul peronier comun sau sciatic popliteu extern este ramura de bifurcatie laterala a nervului ischiadic. In fosa poplitee coboara pe fata mediala a tendonului muschiului biceps femural; incruciseaza apoi muschiul gastrocnemian lateral. Perforeza septul intramuscular lateral si ajunge in loja laterala a gambei, ocolind colul fibulei. In muschiul peronier lung se imparte in doua ramuri terminale: nervul peronier profund si nervul peronier superficial.

Distributie si teritoriu de inervatie

Ramurile colaterale sunt senzitive si destinate pielii regiunii laterale a genunchiului si gambei (nervul cutanat sural lateral); o ramura se uneste cu nervul cutanat sural medial din nervul tibial si rezulta nervul sural care se distribuie la pielea regiunii maleolare si retromaleolare laterale si marginii laterale a piciorului si a degetului mic.

Ramurile terminale ale nervului peronier comun sunt:

• nervul peronier superficial (musculocutanat) care se distribuie la:

-muschii peronier lung si scurt si la pielea portiunii anteroinferioare a gambei, a dosului piciorului si a degetelor.

• nervul peronier profund (tibial anterior) care se distribuie la:

- muschii lojei anterioare a gambei: tibial anterior, extensor lung al degetelor, extensor lung al halucelui si regiunii dorsale a piciorului, extensor scurt al degetelor si extensor scurt al halucelui si la pielea primului spatiu interdigital.

In leziunea nervului peronier comun nu se pot executa flexiunea dorsala a piciorului, supinatia si pronatia piciorului. Mersul pe calcai este imposibil.

NERVUL TIBIAL

(nervus tibialis)

Traiect si raporturi. Nervul tibial sau sciatic popliteu intern este ramura de bifurcatie mediala a nervului ischiadic. Coboara in loja posterioara a gambei, intre muschii planului superficial si profund; trece inapoia maleolei mediale si intra in canalul calcanean, unde se imparte in ramurile terminale: nervul plantar medial si nervul plantar lateral.

Distributie si teritoriu de inervatie

Ramurile colaterale sunt:

• senzitive, care se distribuie la pielea regiunii posterioare si laterale a gambei, marginii laterale a piciorului si a degetului mic, calcaiului si portiunii posterioare a plantei.
• motoare, destinate muschilor posteriori ai gambei;
• articulare, pentru articulatiile genunchiului si talocrurala.

Ramurile terminale au urmatorul teritoriu de distributie:

nervul plantar medial inerveaza muschii lojei plantare mediale (fara adductorul halucelui), muschiul flexor scurt al degetelor si primii doi lombricali. Teritoriul senzitiv este reprezentat de pielea regiunii mediale a plantei si a degetelor I - III si jumatatii mediale a degetului IV.

nervul plantar lateral inerveaza muschii lojei plantare, muschiul adductor al halucelui, cei doi lombricalilaterali, muschii interososi dorsali si plantari. Teritoriul senzitiv este reprezentat de pielea regiunii laterale a plantei si a jumatatii laterale a degetului IV si a degetului V.

In rezumat, teritoriul nervului tibial este:

motor: muschii posteriori ai gambei si muschii plantei.

senzitiv: pielea fetei posterioare a gambei, calcaiului, plantei si a fetei plantare a degetelor;

contine numeroase fibre vegetative care explica tulburarile vasomotorii si trofice care apar in leziunea nervului.

Paralizia nervului tibial duce la o atitudine particulara a piciorului - picior valgus - si a degetelor - degete in ciocan. Sunt abolite miscarile de flexiune plantara a piciorului, de flexiune, adductie si abductie a degetelor. Mersul pe varfuri devine imposibil.

NERVUL RUSINOS

(nervus prudendus)

Origine. Nervul rusinos se formeaza din ramurile ventrale ale nervilor sacrati S₃-S₄ si secundar din S₁-S₂. Prezinta unele caracteristici:

• inerveaza perineul si organele genitale externe;
• contine fibre vegetative cu originea in ultimii ganglioni simpatici sacrati si din segmentele medulare ale parasimpaticului sacrat S2-S4; aceste fibre sunt destinate viscerelor pelviene.

Traiect si raporturi. Nervul rusinos iese din pelvis prin orificiul infrapiriform, ocoleste spina ischiadica, intra in fosa ischiorectala unde este asezat pe peretele lateral al acesteia, in canalul Alcock. In tot traiectul sau este insotit de artera si vena rusinoasa interna.

Teritoriul de inervatie

• fibrele somatice motoare se distribuie la muschii perineului si la muschiul sfincter anal extern;
• fibrele somatice senzitive inerveaza pielea perineului si partial a organelor genitale externe;
• teritoriul vegetativ este reprezentat de organele pelviene. Nervul rusinos contine fibre aferente si eferente ale unor reflexe importante: defecatia, erectia, ejacularea etc. Fibrele vegetative ajung la organele pelviene, direct sau prin intermediul plexului hipogastric inferior.

NERVUL SI PLEXUL COCCIGIAN

(nervus coccigeus; plexus coccigeus)

Nervul coccigian reprezinta ultima pereche a nervilor spinali. Se anastomozeaza cu nervul S₅, care contine si fibre provenite din S₄ si formeaza plexul coccigian. Inerveaza muschiul coccigian si pielea regiunii coccigiene.