INFLAMATIILE INTESTINULUI SUBTIRE

INFLAMATIILE INTESTINULUI SUBTIRE

ENTERITA REGIONALA (BOALA CROHN)

Enterita regionala este o inflamatie cronica, recidivanta a tubului digestiv a carei etiologie nu este deplin elucidata. Datorita localizarii mai frecvente la nivelul ileonului terminal, boala este denumita, impropriu, ileita terminala.

Termenul de enterita regionala este cel mai corect - indicand posibilitatea localizarii bolii pe tot traiectul tractului digestiv. Pentru localizarile in exclusivitate la nivelul la nivelul colonului, se utilizeaza denumirea de colita granulomatoasa.

Inflamatia cuprinde, de obicei, mai multe segmente separate prin zone de intestin normal (arii skip).

Daca statisticile autorilor americani indica cifre foarte mari ale frecventei acestei boli, studiile noastre statistice pot surprinde printr-o frecventa scazuta.

Semnele radiologice depind de stadiul de evolutie a bolii.

In faza initiala se produc:

Modificari functionale ileale:

n     hipotonie

n     hipertonie

n     tranzitul accelerat la nivelul zonei inflamate, nu permite vizualizarea ansei, sunt opacifiate numai ansele pre- si postlezionale (semnul Stierlin)   

Modificari functionale cecale:

n     spasmul controlateral valvulei Bauchin

n     accentuarea haustrelor (cec in frunza de stejar)

Modificari organice ileale:

n     ingrosarea pliurilor mucoasei cu dispunerea lor perpendicular pe axul intestinal (aspect de jejunalizare a mucoasei ileale)

n     hipertrofia foliculilor limfatici care apar ca imagini lacunare mici, rotunde separate prin spatii largi de mucoasa (aspect de ileon tintuit) sau mari luand aspect de fagure de miere. Proiectia periferica a foliculilor confera marginilor ileonului un aspect in timbru postal

n     hipertrofia placilor Payer - apare ca imagine lacunara ovalara, bine delimitata, orientata paralel cu axul intestinal. Cea mai constanta este placa sentinela, localizata prevalvular.

n     eroziuni superficiale ale mucoasei, ulceratii caracteristice, liniare, profunde care se extind pina la seroasa dispuse longitudinal sau transversal realizand aspectul de "cobblestone"

n     fistulele sunt consecinta ulceratiilor profunde. Ele se formeaza intre ansele intestinale vecine, ileon - cec, ileon - sigmoid, vagin, rect, vezica urinara, fistule perianale, fistule externe, fistule oarbe.

n     abcesele - apar ca mase de tesut moale care amprenteaza ansele. Se pun in evidenta ultrasonografic si prin CT.

n     edemul mezenteric determina o indepartare a anselor ileale cu realizarea aspectului de ansa in omega. Portiunea terminala a ileonului ia forma de gat de lebada.

Fig. 225 Modificari organice ileale

Semnele cecale: hipertrofia foliculara produce aparitia de lacune multiple rotunde de dimensiuni mici, bine delimitate

In faza stenotica - peretele intestinal se ingroasa, devine rigid, suprafata interna este neteda, dar de cele mai multe ori este neregulata, lumenul se ingusteaza.

Fig. 226 Faza stenotica

Radiologic, se observa o stenoza mai mult sau mai putin stransa cu contur net sau neregulat, cu pseudodiverticoli, avand o lungime variabila (semnul sforii sau string sign). Segmentele intestinale prestenotice sunt dilatate. Boala are un caracter recidivant.

ILEITELE NESPECIFICE BENIGNE

Ileitele nespicifice benigne par sa se contureze din ce in ce mai mult, formand o entitate patologica distincta, a carei frecventa este mai mare, la noi in tara, comparativ cu boala Crohn.

In literatura vom gasi acordate diferite denumiri acestor forme de ileita - toate avand aceeasi semnificatie - inflamatie ileala cu evolutie "benigna nerecidivanta"- "ileita foliculara,(Maria Fiol)", "ileita nestenozanta", "pseudopolipoza limfatica", "ileita catarala", "adenolimfoileita".

Greu de diferentiat de boala Crohn, mai ales in faza initiala a bolii, prin dificultatea abordarii anatomopatologice a regiunii ileocecale singura in masura sa dea verdictul diagnostic, ele impun o analiza minutioasa si o stransa colaborare intre clinician, radiolog, chirurg, endoscopist, anatomopatolog.

Evolutia bolii se face lent, leziunile se vindeca in 1 - 2 luni.

Cauzele incriminate sunt adenovirusurile, bacilul Melassez si Vignal, richetzii, mycoplasme, corinebacterium, etc.

Modificarile radiologice nu sunt specifice, se aseamana cu cele in enterita regionala si TBC - se remarca printr-o predominanta a modificarilor induse de hipertrofia aparatului limfoid.

TUBERCULOZA INTESTINALA

Tuberculoza intestinala are o frecventa redusa in tarile din vestul Europei si in Statele Unite, la noi in tara insa, inregistreaza o crestere apreciabila.

Leziunile se localizeaza la nivelul ileonului, cecului si colonului ascendent fiind, in majoritate, secundare localizarilor pulmonare.

Aspectul radiologic in faza de debut este similar celui din enterita regionala exceptand ulceratiile care au forma rotunda.

Alteori, leziunile sunt limitate la o anumita arie aparand ca un defect de umplere care se poate confunda cu carcinomul. Proliferarea fibrolipomatoasa determina o hipertrofie locala a tesutului adipos mezenteric care disociaza ansele.

In fazele tardive, fibroza parietala determina disparitia haustrelor, ingustarea moderata si neuniforma a lumenului ileonului si cecoascendentului.