Interpozitia secundara a ansei eferente

INTERPOZITIA SECUNDARA A ANSEI EFERENTE - Procedeul SOUPAULT-BOUCAILLE. (Fig.6.)

Definitie.

Anastomoza ansei eferente, dupa rezectia sa cat mai jos posibil, cu bontul DI.

Este procedeul ideal pentru reconversiunea duodenului dupa acest procedeu, pentru ca putem rezeca ansa eferenta cat mai jos posibil, dupa trebuinta noastra.

Tehnica.

Timpul I, II, III si IV, sunt identice ca in procedeul mai sus enuntat.

Timpul V.

Sectionam ansa eferenta, cat mai jos posibil, impreuna cu mezenterul satelit.

Timpul VI.

Sectionam apoi si ansa aferenta la un deget de anastomoza cu mica curbura a bontului gastric; sutura se face intr-un plan cu fire separate de ata trecute extramucos.

Timpul VII.

Bontul distal al ansei aferenta se anastomozeaza, apoi cu bontul ansei aferente termino-terminal.

Timpul VIII.

Bontul proximal al ansei eferente se va anastomoza cu bontul duodenului unu, dupa ce acesta a fost pregatit in acest sens (de obicei se practica o incizie in "elipsa" pe fata anterioara a DI dupa degajarea sa, elipsa care trebuia sa nu depaseasca, diametrul sau transversal de 1 cm.) anastomoza se practica termino-terminal.

Acest procedeu de reconversiune a duodenului prin anastomoza ansei eferente cu duodenul, prezinta mai multe avantaje si anume:

-ansa se poate monta izoperistaltic;

-are multa mobilitate;

-prezinta un mezou lung si o vascularizatie bogata;

-se poate interpune ansa eferenta cat de lunga este necesar, fara insa a depasi lungimea de 20 de cm pentru a nu crea totusi tractiuni la nivelul suturilor. (Turai).

Fig. 6.

B.- Reconversiunea duodenului - Procedeu Soupault-Boucaille

prin

Anastomoza ansei eferente, dupa rezectia sa de la nivelul bontului gastric, cu Duodenul I (A.A.E.-DI).

Vagotomie

A.- rezectia gastrica cu anastomoza gastro-jejunala, Reichel-Polya.