Infectia cu HPV (papilomavirus)

Infectia    cu HPV (papilomavirus)

Ce este HPV (papilomavirusul)?

Virusul papiloma uman (HPV) este un virus cu transmitere sexuala. Este transmis prin contact genital (sex vaginal si anal) si de asemeni prin contact tegumentar. Cel putin 50 % din oamenii activi sexual vor dobandi HPV la un moment al vietii.

HPV reprezinta una din cele mai frecvente cauze de infectie cu transmitere sexuala din lume.

HPV nu este un virus nou, dar multi oameni nu stiu de existenta sa. Majoritatea persoanelor nu prezinta nici un semn al infectiei.

HPV poate dispare spontan prin actiunea imunitatii organismului, fara a cauza probleme de sanatate.

Infectia genitala cu HPV este o boala cu transmitere sexuala (BTS) cauzata de virusul papiloma uman (HPV).

HPV reprezinta un grup de virusuri care include peste 100 de tulpini sau tipuri diferite, dintre care majoritatea sunt inofensive. Peste 30 din aceste virusuri se transmit pe cale sexuala si sunt clasificate in tipuri "cu risc scazut" si tipuri "cu risc crescut". Ele pot infecta regiunea genitala la barbati si femei: penisul, vulva, anusul, vaginul, colul uterin sau rectul.

Majoritatea oamenilor infectati cu HPV nu prezinta simptome, prin urmare nu stiu ca sunt infectati. Majoritatea persoanelor infectate elimina spontan infectia in aproximativ 6 luni. Multe femei dezvolta imunitate. Cel putin 50 % din barbatii si femeile sexual activi dobandesc infectia HPV genitala la un moment dat in viata. La varsta de 50 ani, cel putin 80 % din femei prezinta infectie genitala HPV dobandita.

Unele tipuri de HPV cauzeaza condiloame tegumentare comune (veruci), localizate la nivelul mainilor si talpilor picioarelor. Aceste tipuri de HPV nu produc condiloame genitale (vegetatii).

Tipurile HPV "cu risc crescut", pot cauza anormalitati ale testului Papanicolaou. Ele pot de asemeni conduce la displazie cervicala si cancer al colului uterin, vulvei, vaginului, anusului sau penisului. HPV tipurile 16 si 18 cauzeaza aproximativ 70 % din cancerele de col uterin.

Tipurile HPV "cu risc scazut" pot cauza anormalitati usoare ale testului Papanicolaou sau condiloame genitale (vegetatii). HPV tipurile 6 si 11 cauzeaza aproximativ 90 % din condiloamele genitale.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a concluzionat urmatoarele:

- anumite tulpini ale HPV produc cancer de col uterin (cancer cervical)

- tulpinile HPV prezente cel mai frecvent in leziunile precanceroase ale colului uterin si in cancerul de col uterin sunt tipurile 16 si 18

- alte tulpini HPV cu potential malign (canceros) crescut sunt tipurile 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58 si 68

Infectia HPV netratata poate conduce la displazie cervicala si cancer de col uterin.

Simptomele infectiei genitale cu HPV

Majoritatea persoanelor care prezinta infectie genitala cu HPV nu stiu ca sunt infectate. Virusul habiteaza in piele sau mucoase si de regula este asimptomatic.

Unele persoane infectate cu HPV cu risc scazut prezinta leziuni vizibile, denumite condiloame genitale (vegetatii veneriene, condylomata accuminata). Acestea sunt leziuni moi, nedureroase, umede, rozalii, ce se prezinta ca o carne crescuta pe piele, de regula in regiunea genitala. Pot fi denivelate sau plate, unice sau multiple, mici sau mari, uneori conopidiforme. Pot fi localizate la nivelul vulvei, in interiorul vaginului, in jurul anusului, pe colul uterin, penis, scrot, coapse sau regiunea inghinala. Dupa contactul sexual cu o persoana infectata, leziunile pot apare in decursul a catorva saptamani sau luni sau pot sa nu apara deloc.

Alte persoane, infectate cu HPV cu risc crescut pot dezvolta modificari precanceroase la nivelul colului uterin, vulvei, anusului sau penisului. Netratata mai multi ani, infectia cu HPV cu risc crescut determina cancer genital sau anal.

Cum se dobandeste infectia genitala cu HPV?

Infectia genitala cu HPV se dobandeste exclusiv pe cale sexuala (sex vaginal, oral sau anal). Prin urmare infectia genitala HPV este o infectie cu transmitere sexuala.

Principalele leziuni produse de infectia genitala cu HPV sunt:

- condiloamele genitale (vegetatii), produse de HPV cu risc scazut (in principal tipurile 6 si 11)

- displazia cervicala si cancerul de col uterin, produse de HPV cu risc crescut (in principal tipurile 16 si 18)

Condiloamele genitale (vegetatiile)

Condiloamele genitale sunt foarte contagioase. Ele se pot dobandi in timpul actului sexual oral, vaginal sau anal cu un partener infectat, de asemeni in timpul contactului tegumentar cu o persoana infectata. Aproximativ doua treimi din persoanele care au contact sexual cu un partener care prezinta condiloame genitale, vor dezvolta condiloame, de regula in decursul a 3 luni de la contact.

La femei, condiloamele se localizeaza in exteriorul si interiorul vaginului, la nivelul colului uterin sau in jurul anusului.

La barbati, condiloamele genitale sunt mai putin obisnuite. Daca apar, de regula se localizeaza pe varful penisului. Alte localizari sunt preputul, scrotul sau in jurul anusului.

Rareori, condiloamele genitale se pot localiza in gura sau in gat dupa un contact sexual oral cu un partener infectat.

Orice persoana care a avut vreodata contact genital cu o alta persoana poate dobandi HPV. Virusul poate infecta atat femeile cat si barbatii. Acestia pot transmite HPV fara sa stie. Deoarece lipseste simptomatologia, o persoana poate prezenta HPV chiar si la mai multi ani de la un contact sexual infectant , chiar daca nu a mai avut relatii sexuale de mult timp.

Tipurile HPV care infecteaza regiunea genitala sunt transmise in primul rand prin contact sexual. Majoritatea infectiilor HPV nu prezinta semne sau simptome; prin urmare, majoritatea persoanelor infectate nu stiu ca sunt infectate, dar pot transmite virusul partenerului sexual si pot suferi complicatiile infectiei.

Rareori, femeia gravida poate transmite virusul noului nascut in timpul nasterii vaginale. Nou nascutul expus la HPV dezvolta foarte rar condiloame in gat sau la nivelul corzilor vocale.

Displazia cervicala si cancerul de col uterin

Dobandirea tipurilor de HPV care produc displazie cervicala si mai tarziu cancer de col uterin, se face de asemeni exclusiv pe cale sexuala. Infectia cu aceste tipuri de HPV cu risc crescut este de regula asimptomatica sau poate produce asa numita 'rana pe col' (cervicita).

Factorii de risc pentru infectia cu HPV

Majoritatea persoanelor active sexual pot dobandi HPV. Sunt considerati insa factori de risc urmatorii:

debutul vietii sexuale la o varsta precoce (sub 18 ani)

parteneri sexuali multipli

relatii cu un partener sexual care a avut multipli parteneri

Cum se poate reduce riscul pentru infectia genitala cu HPV?

Cel mai sigur mod de a elimina riscul infectiei genitale cu HPV il reprezinta abstinenta sexuala de la orice fel de contact sexual cu un alt individ.

Pentru persoanele care doresc sa fie active sexual, strategia optima pentru prevenirea infectiei genitale cu HPV o reprezinta implicarea intr-o relatie monogama reciproca si pe termen lung cu un partener neinfectat. Cu toate acestea, este dificil de determinat daca un partener care a fost activ sexual in trecut este in prezent infectat. Este optim a avea un partener sexual care nu a mai avut sau a avut putini parteneri sexuali.

Infectia HPV poate apare in regiunile genitale feminine si masculine care sunt sau nu sunt protejate sau acoperite de prezervativ. Efectul prezervativului de prevenire a infectiei genitale HPV este necunoscut. Cu toate acestea, este cert faptul ca utilizarea consecventa a prezervativului determina o rata mai scazuta a cancerului de col uterin, boala asociata cu infectia HPV.

Ce boli produce HPV?

HPV (virusul papiloma uman, papilomavirus, human papillomavirus) produce urmatoarele tipuri de infectii genitale:

- cancerul de col uterin (cancer cervical) cu celule scuamoase precum si leziunile precanceroase precursoare acestuia, adica:

neoplazia cervicala intraepiteliala grad 1 (CIN 1) sau displazia cervicala usoara

neoplazia cervicala intraepiteliala grad 2 (CIN 2) sau displazia cervicala moderata

neoplazia cervicala intraepiteliala grad 3 (CIN 3) sau displazia cervicala severa

- adenocarcinomul de col uterin (adenocarcinom cervical) precum si leziunea precanceroasa precursoare acestuia, adica adenocarcinomul in situ (ACIS)

- cancerul vulvar precum si leziunea precanceroasa precursoare acestuia, adica neoplazia vulvara intraepiteliala grad 2/3 (VIN 2/3)

- cancerul vaginal precum si leziunea precanceroasa precursoare acestuia, adica neoplazia vaginala intraepiteliala grad 2/3 (VAIN 2/3)

- condiloamele genitale (vegetatii, veruci, condyloma acuminata), care evolueaza rar catre cancer

Tipurile comune de HPV sunt considerate tulpinile HPV 6, 11, 16 si 18.

HPV 16 si HPV 18 cauzeaza aproximativ:

- 70 % din cazurile de cancer de col uterin (cancer cervical), adenocarcinom in situ (ACIS), neoplazie cervicala intraepiteliala grad 3 (CIN 3), neoplazie vulvara intraepiteliala grad 2/3 (VIN 2/3) si neoplazie vaginala intraepiteliala grad 2/3 (VAIN 2/3)

- 50 % din cazurile de neoplazie cervicala intraepiteliala grad 2 (CIN 2)

HPV 6, HPV 11, HPV 16 si HPV 18 cauzeaza aproximativ:

- 35-50 % din cazurile de neoplazie cervicala intraepiteliala grad 1 (CIN 1) neoplazie vulvara intraepiteliala grad 1 (VIN 1) si neoplazie vaginala intraepiteliala grad 1 (VAIN 1)

- 90 % din cazurile de condiloame genitale

Exista numeroase optiuni terapeutice pentru condiloamele genitale. Cu toate acestea, chiar si dupa tratamentul leziunilor, virusul poate persista si poate fi transmis altor persoane. Daca condiloamele genitale nu sunt tratate, ele pot dispare spontan, pot persista in aceeasi forma sau pot creste in marime sau numar, dar nu se vor transforma in cancer.

Neoplazia cervicala intraepiteliala grad 2/3 (CIN 2/3, displazia cervicala moderata/severa) si adenocarcinomul cervical in situ (ACIS) sunt leziuni precanceroase imediat premergatoare si obligatoriu necesare pentru dezvoltarea ulterioara a cancerului de col uterin. Prin urmare, depistarea si tratarea acestor leziuni precanceroase precursoare previne cancerul.

Toate tipurile de HPV pot cauza anormalitati ale testului Papanicolaou

Cu toate acestea, la 90 % din femei infectia cu HPV devine nedecelabila in decursul a 2 ani, datorita actiunii sistemului imunitar. Numai la o mica proportie a femeilor infectia persista. Infectia persistenta cu HPV cu risc crescut reprezinta factorul de risc principal pentru cancerul de col uterin

Testul Papanicolaou poate decela celulele precanceroase si canceroase la nivelul colului uterin infectat cu HPV. Testul Papanicolaou deceleaza precoce aceste modificari celulare, astfel incat colul uterin infectat cu HPV poate fi tratat inainte ca celulele sa se cancerizeze. De asemeni testul Papanicolaou poate decela celulele canceroase intr-un stadiu precoce, posibil de tratat. Decesul prin cancer de col uterin este rar daca boala este depistata precoce.

Testul Papanicolaou efectuat regulat si controalele ginecologice regulate, cu tratarea leziunilor HPV daca este cazul, previn ca modificarile precanceroase de la nivelul colului uterin cauzate de infectia HPV sa conduca la cancer de col uterin. Majoritatea femeilor care dezvolta cancer de col uterin invaziv nu au efectuat controale regulate pentru screening-ul cancerului de col uterin

Teste pentru infectia cu HPV

Examenul clinic

Pentru diagnosticul condiloamelelor genitale (vegetatii) nu este necesara efectuarea unui test de sange. Condiloamele genitale sunt de regula diagnosticate prin simpla vizualizare (inspectie). Insa prezenta condiloamelor genitale implica testarea obligatorie pentru o posibila infectie HPV la nivelul colului uterin.

Daca condiloamele genitale sunt mai putin vizibile, ele pot fi depistate prin urmatoarele metode:

aplicarea de acid acetic pe zonele suspecte clinic

biopsia din zonele suspecte clinic cu examenul microscopic al fragmentului de tesut

Testul Papanicolaou

Majoritatea femeilor sunt diagnosticate cu infectie HPV pe baza testelor Papanicolaou anormale. Testul Papanicolaou reprezinta mijlocul de diagnostic primar pentru screening-ul cancerului de col uterin. O mare proportie din cancerele de col uterin se datoreaza infectiei HPV.

Testul HPV

Datorita asocierii intre virusul papiloma uman (HPV) si cancerul de col uterin, testul HPV reprezinta urmatoarea etapa diagnostica la o femeie cu celule anormale la testul Papanicolaou. Testul HPV evidentiaza materialul genetic al virusului HPV (AND-ul HPV) aflat in interiorul celulelor colului uterin. Testul consta in prelevarea unei probe din colul uterin, care este trimisa la laborator.

Daca testul HPV este pozitiv pentru o tulpina HPV cu risc crescut, este probabil vorba de o leziune precanceroasa. Daca testul HPV este negativ pentru o tulpina HPV cu risc crescut, este probabil vorba de o leziune benigna (necanceroasa).

Testul HPV este indicat la femeile cu anormalitati ale testului Papanicolaou precum si la femeile peste 30 ani.

In conditiile unui control de rutina screening, testul HPV trebuie efectuat la un interval de 3 ani (nu mai des).

Daca ai un test Papanicolaou normal si un test HPV negativ, nu trebuie sa repeti aceste teste mai devreme de 3 ani.

Femeile care efectueaza testul HPV trebuie sa efectueze obligatoriu si testul Papanicolaou. Testul HPV nu inlocuieste testul Papanicolaou.

Nu sunt disponibile teste HPV la barbati.

Complicatiile infectiei genitale cu HPV

Cancerul de col uterin (cancerul cervical) este principala complicatie posibila a infectiei cu HPV.

Unele tipuri de HPV cu risc crescut pot cauza cancer de col uterin. Alte tipuri pot cauza cancer de vulva, cancer anal si cancer al penisului (rar).

Sarcina si nasterea in cazul infectiei HPV

Sarcina si nasterea la o femeie infectata cu HPV prezinta urmatoarele particularitati:

Condiloamele genitale pot produce complicatii in cursul unei sarcini, de aceea este important tratamentul lor adecvat:

condiloamele de la nivelul tractului urinar ingreuneaza mictiunea

condiloamele de la nivelul tractului genital (vagin) ingreuneaza nasterea

Optiunile terapeutice in cazul infectiei HPV la gravide sunt:

Aplicarea de acid tricloracetic (TCA), criocauterizare sau electrocauterizare in orice moment al sarcinii

Aldara (Imiquimod crema 5 %)

laser, rezervat leziunilor persistente ale tractului genital inferior in perioada 30-32 saptamani de sarcina; aceasta este varsta gestationala optima pentru tratament, asigurandu-se absenta leziunilor in momentul nasterii si reducand astfel riscul papilomatozei laringiene la nou nascut

Operatie cezariana sau nastere pe cale vaginala?

Paradoxal, nasterea pe cale vaginala este probabil cea mai buna optiune, cu exceptia situatiei cand exista leziuni condilomatoase exuberante. Trebuie insa tinut cont de implicatiile medico-legale posibile in cazul in care nou nascutul dezvolta papilomatoza laringiana, risc estimat la 1/40 - 1/2000 nasteri la o femeie infectata. De aceea este recomandata semnarea unei declaratii de acord care sa cuprinda riscurile, chiar daca mici, legate de nasterea pe cale vaginala. Nu este recomandata operatia cezariana avand ca indicatie unica prezenta condiloamelor genitale.

Rareori, nou nascutii din mame cu condiloame genitale dezvolta condiloame in gat (papilomatoza respiratorie, papilomatoza laringiana). Aceasta afectiune, desi rara, reprezinta o amenintare vitala pentru nou nascut, necesitand chirurgie laser pentru prevenirea obstructiei cailor respiratorii.

Exista tratament pentru infectia genitala cu HPV?

Nu exista un tratament propriuzis al infectiei genitale cu HPV. La majoritatea femeilor infectia se vindeca singura, datorita actiunii sistemului imunitar.

Tratamentele disponibile pentru infectia genitala cu HPV se adreseaza modificarilor de la nivelul tegumentelor si mucoaselor cauzate de infectia HPV, cum ar fi condiloamele, leziunile precanceroase de la nivelul colului uterin sau cancerul de col uterin.

Tratamentul condiloamelor genitale (vegetatii)

Condiloamele genitale (vegetatiile) pot fi tratate cu:

Imiquimod crema (Aldara)

solutie antimitotica de Podofilina 20 %

solutie de Podofilox 0.5 %

5-Fluorouracil 5 % crema

acid tricloracetic

Podofilina si Podofilox-ul sunt contraindicate in sarcina deoarece sunt absorbite la nivelul pielii si pot cauza malformatii fetale. De asemeni, 5-Fluorouracil este contraindicat in sarcina.

Condiloamele mici pot fi indepartate prin urmatoarele metode:

criochirurgie (inghetare)

electrocauterizare (ardere)

tratament laser

Condiloamele mari care nu raspund la alte terapii pot fi indepartate chirurgical.

Toate metodele terapeutice mentionate pot indeparta leziunile, dar nu elimina virusul din organism. Acesta poate fi eliminat exclusiv prin actiunea sistemului imunitar. Deoarece virusul persista in organism, condiloamele recidiveaza deseori dupa tratament.

Tratamentul leziunilor precanceroase ale colului uterin

Tratamentul cancerului de col uterin

Vaccinul impotriva HPV

Vaccinul HPV reprezinta primul vaccin creat pentru prevenirea cancerului de col uterin, leziunilor genitale precanceroase si condiloamelor genitale datorate HPV. Vaccinul mimeaza boala si creaza rezistenta. NU este un vaccin cu virus viu sau virus inactivat, prin urmare nu prezinta nici un risc. Vaccinul previne infectarea cu patru tipuri de HPV: 6, 11, 16 si 18.

Efectele secundare ale vaccinului sunt minore si inconstante: subfebrilitate, inrosirea sau iritatia pielii la locul injectiei.

Vaccinul este eficient in proportie de 95-100 % impotriva tipurilor HPV 6, 11, 16 si 18.

Indicatiile absolute de administrare ale vaccinului sunt fetele si femeile cu varste cuprinse intre 9-26 ani. Este ideala administrarea vaccinului inaintea debutului vietii sexuale.

Administrarea vaccinului se realizeaza in trei prize. A doua doza se administreaza la doua luni de la administrarea primei doze, iar a treia doza se administreaza la sase luni de la prima doza.

Deoarece vaccinul este nou, sunt necesare studii suplimentare privind durata protectiei prin vaccin. Nu se cunoaste inca daca este necesar un rapel al vaccinului la un interval de cativa ani.

Vaccinul nu trateaza si nu vindeca infectia HPV. Persoanele care sunt deja infectate cu un tip de HPV sunt protejate prin administrarea vaccinului de infectarea cu celelalte tipuri de HPV. Deci este utila administrarea vaccinului chiar in prezenta unei infectii cu HPV.

Vaccinul nu contine virusul HPV, deci NU se poate dobandi infectia HPV prin administrarea vaccinului.