Ingrijirea pacientilor cu maladia Parkinson

Ingrijirea pacientilor cu maladia Parkinson

James Parkinson a descris in 1817 sub denumirea de "Paralizia agitata" boala ce ii poarta numele si care este mai frecventa la barbati dupa varsta de 40-50 ani, avand o evolutie lenta, ireversibila.

Este o afectiune extrapiramidala de cauza necunoscuta, caracterizata prin tremuraturi, rigiditate, bradkinezie (miscari lente, fata isi pierde mobilitatea si expresivitatea, devine rigida, mersul are miscari incete si pasi mici).

Cauze:

Sindromul parkinson poate fi cauzat de:

- encefalita tip Econom

- intoxicatii cu: - oxid de carbon

- mangan

- sulfura de carbon, etc.

- afectiuni vasculare cerebrale

- ateroscleroza cerebrala

- arterioscleroza cerebrala

- traumatisme craniene

- tumori cerebrale

- nu se considera a avea caracter ereditar.

Manifestari:

Faza de debut

- greutate in efectuarea miscarilor

- senzatia de intepenire

- oboseala rapida si neindemanare

- dureri musculare in membre

- parestezii (furnicaturi, arsuri)

Hipokinezia

- miscarile sunt lente, putin ample

- dificultate in initierea si executia miscarilor involuntare

- imposibilitatea executarii miscarilor repetate

- dificultate sau imposibilitatea de a efectua miscari automate (pendularea bratelor) in timpul mersului

- degradarea sau incapacitatea de a executa:

- spalarea dintilor

- incheiatul nasturilor si sireturilor

- taiatul alimentelor, scrisul, etc.

-durata pentru aceste activitati este mare

-mers dificil, lent cu pasi mici, tarsaiti

-"acatisie"= nevoia sa se miste sau sa fie miscati; nu pot pastra mult timp aceeasi pozitie culcat, asezand sau semiasezand

-"kinezie paradoxala"= pacientul in cazul unui soc emotional sau a unui pericol prezinta temporar abolierea hipokineziei si se poate misca cu mare usurinta, alerga foarte repede pe scari.

Hipertonia:

-rigiditate prin tulburari ale tonusului de repaus

-oboseala, frigul, emotiile, exagerbeaza hipertonia

-cedeaza in somn

-se insoteste de semnul lui Noica

-miscarile de flexie si extensie se fac sacadat (semnul "rotii dintate")

-miscarile pasive imprimate membrelor pacientului ne dau impresia de indoire-dezdoire a unui baston de cearasau plumb (flexibilitate ceroasa)

-treptat rigiditatea cuprinde:

-musculatura mimicii

-musculatura limbii

-musculatura masticatiei

-fata pacientului este imobila, rigida, inghetata

-tulburarile consecutive hipokineziei fac ca vorbirea sa devina lenta, monotona, intrerupta de accelerari (tahifenie) apoi neinteligibila.

Postura si mersul:

-capul si trunchiul pacientului sunt inclinate inainte (aceasta atitudine este pastrata in toate activitatile, inclusiv mers)

-plecatul de pe loc este ezitant, greoi

-mersul nu are suplete, pasii sunt mici

-uneori accelereaza pana la fuga, nereusind sa se opreasca, decat lovindu-se "fuge dupa centrul de greutate"

-blocarea copleta a miscarilor prin ezitare la trecerea unor obstacole mici

-in decubit dorsal capul ramane ridicat de pe perna mult timp (perna psihica)

-tulburari de echilibru la intoarcere sau mers accelerat.

Tremuratura:

-este o tremuratura de repaus

-dispare in timpul miscarilor voluntare

-este accentuata de emotii, oboseala, etc.

-diminua sau dispare daca pacientul este linistit, destins

-tremura degetelor mainii seamana cu miscarea de numarare a banilor, sau de intors ceasul

-tremuratura la nivelul picioarelor imita miscarea de pedalare sau de batere a masurii

-tremuraturile dispar in timpul somnului

-uneori tremuratura este violenta (chiar patul este scuturat).

Tulburari vegetative:

-aspect unsuros al tegumentului, mai ales fata prin hipersecretie sebacee

-salivatia excesiva (miscari deficitare ale degutitiei).

Tulburari de scris:

-tendinta la micrografie.

Evolutia:

-evolutia este lenta, insa progresiva

-agravarea simptomelor poate fi rapida 3-5 ani dar si peste 20 ani

-pacientul nu mai poate depune nici un fel de munca

-rigiditatea se accentueaza, pacientul devine imobil

-in acest stadiu nu poate vorbi, hrani, etc.

-apar complicatii intercurente, survenind moartea.

Problemele pacientului:

-disconfort si jena din cauza tremurarii

-mobilitatea deficitara prin rigiditate

-tulburari de echilibru (pot provoca caderi si rani)

-dureri musculare

-tulburari de tonus

-dificultate de a se intoarce in pat sau de a se ridica in sezut

-intepenirea in ortostatism

-mers cu tendinta de deplasare in anumite directii (daca redreseaza capul sau ridica ochii)

-lipsa odihnei si somnului in "perna psihica"

-comunicare deficitara atat prin tulburari de vorbire cat si de scris

-comunicare deficitara datorata tulburarilor de caracter pe fondul afectiunii cronice, irecuperabile

-incapacitatea de autoingrijire

-limitarea ocupatiilor profesionale

-inperioada terminala:

-sistarea orcaror activitati

-imobilitate si invaliditate permanenta prin rigiditate accentuata.

Obiective:

-ameliorarea mobilitatii fizice

-prevenirea eventualelor accidente grave

-efectuarea de gimnastica medicala

-pastrarea capacitatii de comunicare

-asigurarea unui mediu ambiant optim

-asigurarea unei alimentatii adecvate (din cauza tremuratului)

-efectuarea de exercitii pentru ameliorarea dificultatilor de autoservire si autoingrijire

-respectarea indicatiilor medicale

-asigurarea confortului pacientului

-asigurarea odihnei corespunzatoare a pacientului

-mentinerea corpului curat si ingrijit

-identificarea factorilor care contribuie la strarea depresiva.

Interventii:

-executam miscari pasive si active pentru prevenirea contractiilor deformarilor articulare si pierderii functiilor

-asiguram o activitate variata si folositoare

-luam masuri pentru prevenirea ranirii accidentale

-asiguram un climat adecvat

-promovam activitatile de reeducare functionala a mersului

-educam pacientul sa se deplaseze cu baza de sustinere largita

-in timpul mersului tinuta sa fie dreapta cu mainile la spate

-exercitii de echilibru in pozitie sezand

-gimnastica medicala pentru mentinerea troficitatilor muschilor

-gimnastica medicala pentru prevenirea retractiilor fibrotendinoase

-exercitii de trecere din pozitia sezand in ortostatism

-luam masuri de restabilire a confortulu prin repozitionare, masajul spatelui, etc.

-exercitii constand in balansul membrelor superioare

-exercitii pentru efectuarea toaletei, imbracat, dezbracat, etc.

-combaterea dificultatilor de a se alimenta, incalta, imbraca prin folosirea de imbracaminte fara nasturi, incaltaminte fara sireturi, cana cu cioc pentru lichide, alimente de consecinta potrivita, carnea taiata marunt

-supravegherea T.A. pentru depistarea hipertensiunii ortostatice

-observam si anuntam medicul daca pacientul prezinta alte miscari anormale

-administram medicatia dupa orarul stabilit de medic

-in caz de aparitie a efectelor secundare, anuntam medicul

-sfatuim si incurajam pacientul sa-si continue activitatile sociale sau profesionale

-educam pacientul si familia in legatura cu ratiunile tratamentului indicat si al metodelor de reeducare activa; gimnastica functionala

-instruim pacientul si familia in legatura cu efectele secundare ale alimentatiei

-in faza terminala interventiile asistentei medicale sunt cele acordate pacientului imobilizat la pat.

Educatia pacientului si a familiei

-pacientii cu Parkinson au nevoie de multa energie si rabdare pentru a-si desfasura activitatile mentale si fizice

-familia si prietenii le pot da mai multa incredere in sine, ajutandu-I

-in continuare, va recomandam cateva solutii pentru a aborda si rezolva unele din problemele zilnice, cu care va confruntati in cursul activitatii pe care o desfasurati in timpul liber.

Serviciu:

-continuati sa lucrati o perioada cat mai lunga

-este desigur cel mai bine sa continuati activitatea initiala

-organizati si adaptati activitatea si locul de munca, astfel incat sa raspunda nevoilor dumneavoastra speciale

-dar ce este de facut, daca boala are un efect negativ asupra activitatii dumneavoastre profesionale, daca sunteti prea lent sau daca nu mai puteti lucra intreg programul?

-pana in astfel de situatii cel mai bine este sa discutati deschis cu seful sau cu patronul dumneavoastra

-se vor evita neintelegerile care ar putea aparea referitor la motivatia sau productivitatea dumneavoastra

-medicul institutiei poate eventual da sugestii utile in acest sens

-nu evitati sa discutati deschis despre boala dumneavoastra cu colegii, pentru ca acestia va vor sprijini cu siguranta, iar dumneavoastra nu va puteti ajuta decat acceptand in mod deschis boala de care suferiti

-daca int-adevar nu mai puteti continua activitatea anterioara, incercati in primul rand sa obtineti un alt post, in aceeasi institutie sau firma

-atunci cand va alegeti o naua slujba, sa nu uitati ca activitatile care presupun viteza de executie sau care se desfasoara sub tensiune, nu sunt potrivite pentru o persoana care sufera de Parkinson

-daca activitatea dimneavoastra implica siguranta celor din jur, cum este cazul actionarii unor dispozitive periculoase, conducerea unei masini, sau a unui camion, intrebati intai medicul daca sunteti in masura sa desfasurati o astfel de activitate si cat timp acest lucru va ramane valabil.

Activitati recreative:

-la fel de important ca o slujba care aduce satisfactii si impliniri profesionale sunt si activitatile recreative interesante si placute

-pacientii cu Parkinson au tendinta de a se inchide in sine si de a evita contactul social

-varietatea da culoare vietii, asa ca, incercati sa va implicati in cat mai multe activitati placute

-daca nu aveti deja hobby-uri gasiti ceva care sa va intereseze cu adevarat

-mai ales, ceva care sa imbine activitatea mentala cu cea fizica, cum ar fi pictura, gradinaritul, animalele de casa, olaritul sau mersul la cinema sau teatru

-nu va lasati descurajat daca lucrurile nu merg de la inceput, asa cum ati sperat, incercati din nou.

Planificarea activitatilor unei zile

-s-a dovedit foarte util pentru pacientii cu Parkinson care nu mai lucreaza sa-si faca un program al activitatilor zilnice

-acest lucru va obliga sa terminati treburi sau activitati intr-o limita de timp si acest lucru va mentine activ si in forma

-este o idee buna sa va faceti un plan pentru urmatoarele doua sau trei saptamani

-programul dumneavoastra ar putea arata astfel:

-trezitiva la o ora rezonabila de matinal

-dupa micul dejun, plimbati-va sau ocupati-va de un hobby sau faceti unele treburi in gradina sau in gospodarie

-una sau doua ore de odihna dupa masa de pranz

-faceti cateva exercitii asa cum va aratat fizioterapeutul

-dupa amiaza sau seara desfasurati activitati sociale

-Ex: -intr-un club sau o societate cum este societatea celor cu maladia Parkinson

-nu uitati sa notati in acest program orele la care trebuie sa va luati medicamentele.

Recomandari pentru adaptarea interiorului caminului nevoilor dumneavoastra speciale

-mersul este un mod evident o problema in cazul maladiei Parkinson

-pasii mici si mersul ezitant, dificultatea de a incepe sau intrerupe miscarea, toate contribuie la o tendinta de a cadea si la sentimentul de insecuritate

-de aceea, orice denivelare pe podea sau covor poate deveni o problema

-covoare nefixate pe podea sunt periculoase si va pot face sa va impiedicati si sa cadeti

-sunt mai practice mochetele sau unele tipuri de podele care nu sunt alunecoase

-podelele foarte lustruite sunt de asemenea periculoase

-alegeti pantofi care aluneca usor pe suprafata podelei, evitati talpile de cauciuc care va pot face sa va blocati pe podea

-pantofii care pot fi incaltati direct, sau ghetele cu fermoare, sunt mult mai usor de incaltat decat cei cu siret

-urcatul scarilor este adesea o problema asa ca este bine sa exersati

-este important sa apucati ferm balustrada si sa mergeti cu picioarele putin departate, pentru a avea o baza larga de sprijin

-poate fi necesara instalarea unei balustrade suplimentare sau unui lift ieftin

-scaunele moi si adanci nu sunt practice pentru pacientii cu Parkinson, pentru ca este greu de stat pe ele si ceea ce este si mai neplacut foarte greu sa te ridici de pe acestea

-cele mai bune sunt scaunele inalte, tari care sa fie suficint de largi pentru a nu se rasturna

-o idee utila, ar fi sa taiati putin din partea din fata a scaunului, astfel incat acesta sa fie putin aplecat catre in fata

-in acest fel va va fi mai usor sa va ridicati de pe scaun

-asezatul si ridicatul de pe scaun sunt oricum lucruri pe care sa le exersati

-atunci cand alegeti un pat, evitati saltelele late si moi pentru ca din cauza acestora va va fi mai greu sa va intoarceti de pe o parte pe alta sau sa va dati jos din pat

-pentru a va usura coborarea din pat, alegeti un pat de o inaltime care sa corespunda nevoilor dumneavoastra

-patul pe care-l aveti poate fi ridicat pe suporti pentru a obtine inaltimea potrivita

-cea mai buna este o saltea ingusta si tare iar un scaun asezat langa pat va ajuta sa va dati jos

-pentru a va ajuta sa va ridicati in pozitie sezand, atasati o sfoara la picioarele patului

-un maner la capul patului sau o bara, reprezinta un ajutor pentru schimbarea pozitiei in pat

-in baie si la toaletaeste practic sa montati bare suplimentare pe perete, deasupra cazii si langa scaunul WC-ului

-barele in jurul scaunului de WC, va ajuta sa va lasati in jos si sa va trageti sau sa va impingeti inapoi, in sus

-foarte util este si un scaun de toaleta mai inalt

-un scaun in fata chiuvetei, face mai usoara spalarea mainilor si a dintilor

-punand un covoras de cauciuc in cada sau la dus, nu veti mai aluneca

-pentru multi pacienti este greu sa faca baie sau dus, dar acest lucru se poate rezolva, instaland un scaun in cada sau la dus, astfel incat pacientul sa poata face dus sezand

-pacientii cu Parkinson au adesea parul si pielea grase, astfel incat li se recomanda sa utilizeze sapunuri si sampoane moi, nealcaline

-atunci cand alegeti imbracamintea, este important sa va orientati catre haine pe care le puteti pune si scoate singur fara ajutor

-evitati hainele cu nasturi; fermoarele si capsele sunt ideale si hainele largi va ajuta sa va imbracati mai usor

-in gospodarie mai ales in bucatarie, transportul obiectelor este o peroblema, fie ca utilizati aparate ajutatoare pentru mers, fie nu

-mesele cu rotile sunt probabil cea mai buna solutie pentru aceasta problema

-e bine sa puteti sta pe scaun atunci cand lucrati in bucatarie, dar datorita faptului ca majoritatea suprafetelor se afla la o inaltime care face necesar statul in picioare se recomanda utilizarea unui scaun mai inalt

-daca utilizati un scaun cu rotile, va trebuie sa coborati chiuveta si mesele

-foarte practica este amenajarea unei suprafete adecvate langa aragaz pentru a putea pune jos, usor, vasele fierbinti sau grele

-atasand un furtun la robinet, veti reusi sa umpleti vasele cu apa mai usor si nu va trebui sa le ridicati din chiuveta

-exista o serie de tipuri de manete cu care puteti deschide si inchide mai usor robinetele

-in ceea ce priveste deschiderea cutiilor de conserve aflati ca se gasesc diferite tipuri de deschizatoare, chiar si electrice

-pentru ca sa va fie mai usor sa mancati, alegeti dintre tipuri de tacamuri cu manere mari si farfurii speciale, cu marginile ridicate pe cele care le considerati mai practice

-puteti bea cu mai multa usurinta folosind un pai sau canile cu doua toarte

-sofatul este un lucru important pentru o persoana cu handicap, pentru ca este foarte posibil sa conduci o masina chiar atunci cand nu poti folosi transportul in comun

-acest tip de transport confera un mare grad de libertate si autonomie, dar trebuie avute in vedere o serie de aspecte

-in primul rand reglementarile legale, variaza in functie de tara, este necesar deci sa va informati in acest sens

-medicul curant va poate sfatui in ceea ce priveste gradul de afectare a capacitatii dumneavostra de a conduce un vehicul ca urmare a bolii de care suferiti

-poate fi necesar sa duceti modificari autoturismului dumneavoastra pentru a-l utiliza in siguranta si cu mai multa usurinta

-dat fiind faptul ca aproape jumatate din numarul pacientilor cu Parkinson, au carnet de conducere si continua sa sofeze, este posibil in mod evident ca majoritatea pacientilor sa-si conduca autoturismul

-nu exista mative sa se creada ca ar putea pune in pericol propria viata sau a celor din jur sofand

-in fazele ce inceput a maladiei Parkinson, este extrem de util sa continuati sa conduceti pentru ca astefel simplificati multe dintre activitatile zilnice, cum ar fi cumparaturile si va confera un grad mare de autonomie.

Note pentru familia bolnavului

-maladia Parkinson nu afecteaza numai pe pacienti ci si pe prietenii si rudele acestuia

-familia poate influenta in mare masura, calitatea vietii pacientului, incurajandu-l si ajutandu-l in diferite moduri

-pacientii cu Parkinson se confrunta cu limite, nu numai in ceea ce priveste lucrurile pe care le pot face ci si in ceea ce priveste viteza cu care fac aceste lucruri

-orice activitate este mai epuizanta si presupune un effort mai mare din partea pacientului

-prin urmare, incurajati-l permanent sa persevereze in desfasurarea activitatilor pe care are capacitatea de a le aduce la capat

-nu va asteptati sa se poata grabi si nu-l presati sa faca lucruri care sunt peste puterile sale

-incurajarile constante si facute cu blandete il vor ajuta pe pacient sa depaseasca dificultatile, dar totul se poate pierde daca acesta se simte frustrat si exasperat pentru ca se astepta prea mult de la el

-cu toate acestea pacientilor cu Parkinson nu le place sa fie dadaciti sau sa se faca prea mult caz pe seama lor, ci prefera sa-si pastreze independenta

-prietenii si rudele trebuie sa se abtina de a le veni in ajutor de fiecare data cand se intrezareste cea mai mica dificultate, cum sunt cele care apar in activitatile gospodaresti

-este mult mai bine ca pacientul sa rezolve singur problema asa cum poate pentru a-si mentine autonomia

-aratandu-I pacientului cum se poate ajuta singur si cum isi poate planifica activitatile zilnice in functie de capacitatea si de nevoile sale, ii oferiti un sprijin real

-in unele cazuri, pacientul cu Parkinson are un grad de handicap atat de accentuat, incat este blocat la pat si are nevoie de ingrijire permanenta

-acest lucru reprezinta un effort suplimentar pentru dumneavoastra, in aceasta situatie va trebui sa discutati toate problemele care apar cu medicul pentru a va informa asupra modalitatilor optime de ingrijire a pacientului

-daca efortul va depaseste si trebuie sa luati in considerare alternativa de a transfera pacientul la un spital sau camin, faceti un effort si incercati mai intai sa explorati toate posibilitatile existente.

Conduita terapeutica:

-tratament substitutiv in doze fractionate

-agenti antivirali care elibereaza dopamina din neuronii striati

-stimulatori ai receptorilor de dopamina

-agenti anticolinergici (akineton, metixen)

-inhibitor ai MAO (monoaminooxidazei), selegilina, depremyl

-inhibitor ai COMT (cathecol o-metiltransferaza)

-tratament neurochirurgical

-amantadina este medicamnet de electie pentru criiza akinetica

-aceste medicamnte sunt administrate numai conform avizului medicului.