LEPTOSPIROZA

LEPTOSPIROZA

Genul Leptospira, familia Leptospiraceae cuprinde mai multe tipuri de leptospire.

Au o lungime de 6-9 microni, cu extremitatile indoite, avand aspectul literei J, S, C. Sunt mobile, miscarea lor este asemanatoare unei serpentine.

Cresc la 300C pe medii speciale care contin ser de iepure diluat cu apa si imbogatit cu peptona sau pe mediu Fletcher sau Korthof. Cresc bine si pe membrana corio-alantoidiana a oului embrionat.

Mediul lor favorabil este pamantul umed, apa calduta si stagnanta. Nu rezista la uscaciune. Sunt distruse rapid la 600, de apa clorinata si UV.

Au o endotoxina comuna de natura lipopolizaharidica; are proprietati pirogenice, fiind responsabila de gravitatea bolii.

EPIDEMIOLOGIE

Sunt raspandite pe tot globul.

Boala este o zoonoza; transmiterea la om se face in urma contactului cu rezervorul animal (animale salbatice si domestice, care sunt gazde permanente pentru leptospire).

Cele mai frecvente gazde sunt: rozatoarele (sobolani, soareci, popandai); mamifere rumegatoare, carnivore, insectivore. Rozatoarele fac de obicei o boala inaparenta; excreta leptospire pentru urina toata viata. Animalele domestice fac o boala clinica cu forme variate (usoare -> letale).

Ciinii sunt gazde obisnuite pentru leptospire din serogrupul canicola.

Porcul si bovinele sunt gazde pentru serotipul pomona.

Excretate de animale, leptospirele pot contamina solul si apa, bazinele de innot, apele curgatoare, chiar unele alimente. Solul inundat este important in infectarea omului.

Fiecare tip de leptospire poate fi adapostit de un anumit animal sau de mai multe specii de animale.

Omul bolnav poate fi sursa de infectie in mod trecator si accidental.

Persoanele expuse sunt: cele care lucreaza in zone cu inundatii, mlastinoase, orezarii (agricultori, mineri), pescari amatori si cei ce fac baie in ape contaminate, cei care lucreaza cu animale (zootehnicieni, veterinari, in abatoare, ingrijitori de animale) -> au caracter profesional.

Varsta cea mai expusa: copiii mari si adultii. Sexul masculin este mai afectat (aparent profesional). Sezonul: vara-toamna. Anotimpurile ploioase si inundatiile favorizeaza raspandirea bolii.

Transmiterea se face prin contact direct cu urina sau organele animalelor infectate, cu solul sau cu apa contaminata cu leptospire. Patrunderea leptospirelor in organism este favorizata de mici excoriatii tegumentare dar pot fi transmise si prin pielea sanatoasa, precum si la nivelul mucoaselor si conjunctivei.

Receptivitatea este generala; imunitatea este specifica de serotip.

TABLOUL CLINIC

Incubatia: 7-14 zile (2-20 zile). Evolutia clinica a bolii este bifazica: septicemica si apoi faza organica.

Faza septicemica;

Debut brutal cu frisoane, febra (38-400C), cefalee (>95%), mialgii puternice (>80%), hiperemie conjunctivala, dureri abdominale, anorexie, greturi, varsaturi si diaree, angina eritematoasa, tuse, herpes nazolabial, fotofobie, eruptii eritematoase ( eruptie maculopapuloasa pretibiala) sau hemoragice.

In 10-60% din cazuri apar manifestari pulmonare (tuse, expectoratie- uneori hemoptoica); la Rx. -> pneumonie interstitiala.

Hepatomegalie si splenomegalie -> cu instalarea icterului; adenomegalie;

Sd. meningian prezent catre sfarsitul fazei septicemice.

Sd. renal (oligurie, cilindrii granulosi si hematici).

Dupa 4-10 zile febra scade pentru a creste din nou in faza organica. Aparitia anticorpilor aglutinanti de tip IgM determina scaderea febrei timp de 1-3 zile.

Faza organica (imuna)

Cefalee, fotofobie, dureri oculare, redoare de ceafa; diverse manifestari neurologice (nevrite, mielite, encefalite); tulburari hematologice (hemoragii diverse). Dupa o evolutie de 2-3 saptamani se instaleaza convalescenta.

In formele severe, decesul survine in 15-40% din cazuri.

FORME CLINICE

Forma severa este data de serotipul ictero-hemoragic (boala Weil), mai rar canicola si pomona.

Tabloul clinic dominat de sd. renal (IR acuta), sd. icteric si sd. hemoragipar; tulb. neuropsihice -> coma.

Debutul este dramatic; se instaleaza oliguria (in a 2-a saptamana de boala) -> anurie, cu retentie azotata progresiva, dezechilibre hidroelectrolitice, acidoza metabolica (afectarea renala consta in nefrita acuta interstitiala +/- glomerulonefrita prin complexe imune).

Afectarea hepatica (prin lezarea vasculara a capilarelor hepatice, fara necroza hepatocelulara): hepatomegalie sensibila cu icter foarte intens, colestatic cu nuanta rubinie; TGP este normal sau moderat crescut.

Sd. hemoragic se datoreaza leziunilor capilare -> hemoragii cutanate, ale mucoaselor, hemoptizii, hemoragii digestive.

Manifestari pulmonare, frecvente -> pneumonie cu aspect edematos-hemoragic si sindrom de detresa respiratorie.

Miocardita acuta (10%); soc cardiogen (miocardita interstitiala si arterita acuta coronariana)

Soc infectios in formele severe.

Forme benigne: frecvente.

Febra, frisoane, mialgii, cefalee -asemanatoare unei gripe.

Sd. meningian si renal sunt discrete.

Boala are o evolutie scurta si benigna. ('febra de apa', febra de orezarii').

Forma meningiana: meningita cu LCR clar. Este intalnita la crescatorii de porci, determinata mai ales de serotipul pomona.

Forme atipice: forma icterica, formea gripala, f. tifoidica, f. respiratorie, cu exantem febril, f. fruste si inaparente.

COMPLICATII

Oculare:

precoce: conjunctivita, paralizii oculare benigne;

tardive (dupa 1-4 luni): nevrite optice-> cecitate.

Neurologice: encefalite, encefalomielite, nevrite

La gravide -> avort.

DIAGNOSTIC

Leucocitoza cu neutrofilie, trombocitopenie,

VSH mult crescut, fibrinogen mult crescut;

Albuminurie, hematurie, cilindrurie, uree si creatinina serice crescute,

Modificari ale LCR de tip meningita seroasa,

Cresterea bilirubinei, cu TGP moderat crescut, cresterea fosfatazei alcaline,

Evidentierea leptospirelor prin examen pe camp intunecat a sedimentului bine centrifugat din sange sau urina;

Cultivarea leptospirelor din sange in prima saptamana, iar mai tarziu din urina,

Reactii serologice, pe seruri pereche recoltate la 10-14 zile. RFC cu antigen de L. biflexa varianta Patoc se foloseste pentru trierea serurilor pozitive (titruri semnificative > 1/16). Reactia de aglutinare-liza evidentiaza anticorpi specifici ( se folosesc leptospire vii sau omorate prin formol). Alte metode: CIE, ELISA(IgM anti-leptospira), RIA

DNA-leptospira (sange, urina, LCR, umoarea apoasa).

Diagnostic diferential: gripa, HAV, meningite cu LCR clar, febra tifoida, rickettsioza, bruceloza, MNI, pn. interstitiala etc.

TRATAMENT

Internare in spital de boli infectioase sau ATI cu sectie de hemodializa,

Repaus la pat- functie de forma clinica si de complicatii,

Tratamentul antiinfectios: eficace cu conditia sa fie instituit precoce: penicilina G: 3-6 MU/zi-> 6-12 MU/zi, in formele severe; de administrat IV; ampicilina, tetraciclina, cloramfenicol, eritromicina, cefalosporine.

Tratamentul simptomatic si de sustinere: PEV cu glucoza 5-10%, vitamina K, C si B; transfuzii de sange; HHC- 2-3 zile, apoi prednison 1mg/kg/zi. Furosemid: 5-10-20 fiole/zi -> hemodializa. Antitermice, antialgice, sedative.

Regim alimentar complet in formele usoare; hipoproteic in formele cu IR acuta.

PROFILAXIE

Boala de internare obligatorie si declarare nominala;

Dezinfectie continua si terminala;

Igiena personala si colectiva, deratizare;

Se interzice imbaierea in ape stagnante;

Contactii: penicilina G: 2,4 MU/zi -7 zile, doxiciclina.

Depistarea bolii la animale. Vaccin leptospirotic pentru caini, porci, bovine.