MALFORMATII TORACO-PULMONARE

MALFORMATII TORACO-PULMONARE

MALFORMATII ALE CUTIEI TORACICE

1. malformatii costale

malformatiile de numar: coaste cervicale, aplazie totala sau partiala a unei coaste, coaste rudimentare

sinechii costale

dedublare totala sau partiala a arcurilor costale

2. malformatii ale sternului

stern protruziv anterior (torace de porumbel)

stern infundat (torace de pantofar)

3. malformatii ale coloanei toracale: cifoze, scolioze congenitale

Fig.24 Malformatii costale:1-coasta cervicala, 2 coasta bifida, 3 sinechii costale.

MALFORMATII ALE PARENCHIMULUI PULMONAR

Aplazia pulmonara, este o anomalie rar intalnita, afecteaza mai frecvent plamanul stang.

Radiologic, se constata absenta plamanului, o deplasare a mediastinului spre partea afectata, ascensionarea diafragmului, hernia plamanului opus.

Hipoplazia reprezinta o dezvoltare incompleta a unui plaman sau a unui lob pulmonar

Scizuri si lobi accesorii

Lobul venei azigos este un lob accesoriu care se formeaza atunci cand arcul venei azigos este localizat deasupra bronsiei principale drepte, astfel se formeaza o scizura care are forma de virgula si un lob accesoriu.

Lobul inferior accesoriu este determinat de o scizura accesorie localizata inferior care porneste de la diafragm si se directioneaza spre hil

Sechestratia bronho-pulmonara - reprezinta o anomalie congenitala in care un segment pulmonar este lipsit de vascularizatie functionala si ventilatie bronsica, circulatia fiind asigurata de artere emergente din aorta toracica.

Radiologic, apare ca o opacitate rotunda sau ovalara, localizata bazal posterior sau mediastinal avand uneori in interior formatiuni chistice uni sau multiloculare. Diagnosticul de certitudine il pune aortografia.

Chistele pulmonare

Chistele congenitale pot fi lichidiene si aerice.

Chistele lichidiene sunt vizualizate sub forma unei sau mai multor opacitati rotunde, bine delimitate, omogene, elastice.

Chistele aerice (fig.25) apar sub forma unor zone hipertransparente cu pereti subtiri, dimensiuni variabile, bine delimitate. Ele pot fi solitare sau multiple.

Fig. 25 Chiste aerice

Boala polichistica este caracterizata prin existenta unor formatiuni chistice aerice, multiple de dimensiuni variabile, localizate la nivelul unui sau ambelor campuri pulmonare. Atunci cand ele se infecteaza, conturul chistului devine imprecis delimitat iar in interiorul lor poate aparea un nivel lichidian.

Fig. 26 Chist aeric gigant, dreapta tomografie liniara

Pneumatocelele sunt imagini hipertransparente produse printr-un proces de hiperinflatie in teritoriul pulmonar al unei bronsiole cu calibru mic avand ca mecanism de producere supapa cu ventil expirator.

Fig. 27 Chist aeric gigant-reprezentare schematica

Ele au un perete subtire. Cand sunt localizate subpleural se numesc blebsuri.

MALFORMATIILE VASCULARE

Agenezie AP

Hipogenezia AP - sindromul McLeod; este caracterizat prin hipertransparenta pulmonara determinata de un desen vascular sarac

Anevrismul AP - reprezinta o dilatare localizata a arterei pulmonare; diagnosticul se confirma prin grafie pulmonara digitala, angio CT, angio IRM

Angioamele - sunt malformatii vasculare care realizeaza pe radiografia toracica o opacitate de dimensiuni medii cu contur neregulat, avand in interior calcificari.

EMFIZEMUL PULMONAR

Este o stare de distensie alveolara (emfizem vezicular) sau patrunderea accidentala a aerului in spatiile interstitiale (emfizem interstitial). Dupa intinderea procesului patologic se intalnesc doua forme:

• Emfizemul pulmonar difuz, care poate fi, dupa mecanismul de producere:

- emfizem obstructiv hipertrofic

- emfizem restrictiv atrofic, senil

• Emfizemul localizat, care poate fi:

- emfizem bulos

- emfizem compensator, perilezional, care poate apare in jurul unor leziuni tbc.

Emfizemul pulmonar cronic este forma cea mai frecvent intalnita si este consecinta obstructiei bronhiilor mici, cu distensia si atrofia peretilor bronhiolari, care are ca urmare destinderea alveolelor si cresterea volumului de aer alveolar. Aspectul radiologic este tipic. Cutia toracica are diametre marite, costele orizontalizate, spatiile intercostale largite, hemidiafragmele coborate si aplatizate, transparenta pulmonara este marita, spatiile retrosternal si retrocardiac marite, desenul pulmonar este mai accenuat, iar diafragmele cu miscarea inspiratorie mult redusa.

Fig. 28 Emfizemul pulmonar

Emfizemul bulos (fig.29) care este in numeroase cazuri cauza pneumotoraxului spontan, consta in obstruarea unor bronhii mici cu ventil expirator. Ca urmare apar bulele de enfizem, care radiologic se observa sub forma de transparente rotunde, net delimitate, cu dimensiuni variabile de la cativa milimetrii pana la mai multi centimetrii, situate in orice parte a plamanului, insa mai frecvent la varf si baze.

Diagnosticul diferential al bulelor de enfizem trebuie facut cu: caverna tbc, chistul hidatic complet evacuat, abcesul pulmonar evacuat, etc.

   

Fig. 29 Emfizemul bulos, dreapta bula de emfizem evidentiata CT

BOALA ASTMATICA

Este un sindrom cu etiologie si patogenie variata, caracterizat prin accese paroxistice de dispnee predominant expiratorie. Accesele sunt datorate bronhostenozei care rezulta din bronhospsam, tumefierea mucoasei si hipresecretie.

Aspectul radiologic, in timpul crizei, arata un torace globulos, diafragme imobile, transparenta pulmonara marita, cu acelasi aspect in inspiratie si expiratie, umbrele hilare accentuate. Intre crize, aspectul radiologic revine la normal.

Bronhografia in timpul crizei arata ca substanta opaca se opreste in bronhiile mari si mijlocii.

In astmul bronsic la copil, uneori, se pot observa opacitati de forma triunghiulara situate mai frecvent in lobul mediu sau opacitati rotunde situate in lobii superiori, asemanatoare cu infiltratele fugace Loffler si accentuarea umbrelor hilare.

ATELECTAZIA PULMONARA

Atelectazia pulmonara este un sindrom care consta in disparitia aerului din alveole, colabarea lor, micsorarea segmentului pulmonar interesat, cu pastrarea circulatiei sanguine in teritoriul atelectatic.

Atelectazia pulmonara poate sa apara imediat dupa nastere, cand este produsa de absenta expansiunii parenchimului pulmonar si constituie atelectazia pulmonara congenitala sau in cursul numeroaselor afectiuni ale aparatului respirator, atelectazia pulmonara dobandita.

Anatomo-patologic, in atelectazia pulmonara zona respectiva este de culoare rosie, comparata cu consistenta muschilor, alveolele lipsite de aer, cu peretii ingrosati. Atelectazia pulmonara poate aparea prin doua mecanisme patogenice mai importante: atelectazie prin obstructia bronsica si atelectazie prin spasm al parenchimului pulmonar.

Atelectazia prin obstructia bronsica poate fi produsa de factori intrabronsici ca: dopuri de mucus, corpi straini, procese inflamatorii, cel mai frecvent tbc, tumori benigne si maligne, etc. sau de factori extrabronsici: adenomegalii, tumori pulmonare, mediastinale, esofagiene, anevrisme de aorta, etc, care comprima unele bronhii si realizeaza stenoza bronsica extrinseca.

Dupa intinderea procesului patologic se pot intalni: atelectazia unui plaman intreg, atelectazia unui lob pulmonar si atelectazia segmentara, lobulara.

Fig. 30 Atelectzia pulmonara, atractia mediastinului

Aspectul radiologic consta dintr-o opaciatate omogena (fig.31) insotita de micsorarea volumului pulmonar si toracic. Opacitatea are caractere retractile. Este atrasa trahea, mediastinul, cupola diafragmatica, peretele toracic, iar regiunea pulmonara respectiva este mai mica. La radioscopie, se observa in timpul inspiratiei, pendularea medistinului catre atelectazie (semnul lui Holzknecht Iakobson)

    Fig. 31 Atelectazia pulmonara

Atelectazia prin spasm al parenchimului pulmonar apare in urma contractiei spastice a parenchimului pulmonar, la care se asociaza si o mica obstructie a bronhiilor terminale. Aceste atelectazii ocupa teritorii mici, lobuli sau acini si apar postoperator sau in timpul unor boli infectioase. Ele apar radiologic ca opacitati nodulare asemanatoare cu cele din bronhopneumonie.

In stadiul initial, atelectazia este reversibila, mai tarziu se transforma intr-o zona fibroasa, care nu se mai extinde.

COLAPSUL PULMONAR

Prin colaps pulmonar se intelege turtirea si compresiunea parenchimului pulmonar printr-o cauza externa, fara ca sa se produca obstructia bronhiei repective. El poate fi produs de: lichid pleural in cantitate mare, tumori costale, sau ale parenchimului pulmonar, chiste hidatice, pneumotorax etc. In colapsul pulmonar bronhiile sunt permeabile, iar teritoriul colabat nu este total exclus functiei respiratorii. Compresia intereseaza toate elementele anatomice pulmonare deci si vasele sanguine, lipsind circulatia sanguina nu se produce transudat in alveole si nici fibrozarea parenchimului pulmonar. Chiar dupa un colaps de lunga durata, luni sau ani de zile, o data cu inlaturarea compresiunii mecanice, se produce reexpansionarea parenchimului pulmonar. Plamanul colabat nu produce opacitate retractila, ci datorita presiunii atmosferice existente, opacitatea are tendinta de a se expanda.