Principiile de baza in acordarea primului ajutor

PRINCIPIILE DE BAZA IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

In toate cazurile de acordare a primului ajutor, este important sa se:

- asigure locul accidentului;

- ia masurile de prevenire pentru ca starea de fapt sa nu se inrautateasca;

- stabileasca contactul cu persoana bolnava sau accidentata;

- actioneze corespunzator cand persoana accidentata sau bolnava este lipsita de

cunostinta; aline durerea; stabileasca prioritatile.

ASIGURAREA LOCULUI ACCIDENTULUI

Personalul de prim ajutor trebuie, in primul rand, sa asigure securitatea persoanei

accidentate, a celor din jur, cat si a lui insusi. De fapt, aceasta inseamna scoaterea

persoanei accidentate din zona in care a avut loc accidentul, daca exista pericol de

incendiu, explozie etc.

PREVENIREA AGRAVARII SITUATIEI

- Pentru a preveni agravarea traumatismelor sau a bolii, personalul de prim ajutor

trebuie sa examineze accidentatul/accidentatii. Salvatorul va trebui sa evalueze situatia si sa inteleaga cauzele care au provocat-o. Tratamentul stabilit a se aplica in urma acestei evaluari nu trebuie sa contribuie la agravarea situatiei. Urmeaza cateva exemple asupra modului in care personalul de prim ajutor trebuie sa gandeasca si sa actioneze pentru a preveni agravarea situatiei in timpul tratamentului.

- Pentru a preveni sufocarea, asezati persoana care si-a pierdut cunostinta in

pozitie laterala, stabila.

- Hemoragia trebuie sa fie oprita rapid, pentru a preveni pierderea inutila a

sangelui. In cazul simptomelor si indiciilor de oase fracturate, personalul de prim ajutor va lua masurile necesare pentru prevenirea agravarii fracturii si a perforarii pielii de catre oasele fracturate.

- Cand temperatura aerului este scazuta, trebuie sa se previna scaderea inutila a

temperaturii corpului.

STABILIREA CONTACTULUI CU PERSOANA BOLNAVA SAU ACCIDENTATA

Cel ce acorda primul ajutor nu trebuie sa se lase constrans de spectatorii prezenti

in a acorda asistenta inutila sau exagerata. Totodata, nici nu trebuie sa evite acordarea

ajutorului de teama ca face ceva gresit.

Prima examinare trebuie sa evidentieze posibilele traumatisme fizice ale victimei.

Adeseori, aceste lucru este dificil, datorita starii psihice a accidentatului. Gandurile ii sunt haotice si se concentreaza cu greu asupra celor spuse de personalul de prim ajutor.

Purtati-va calm, hotarat si cu incredere. In situatii concrete, este recomandabil sa actionati in urmatorul mod:

- in timpul examinarii, tineti in mana dumneavoastra mana accidentatului, pentru

a stabili un contact fizic. Asezati mana cealalta pe pieptul sau pe abdomenul acestuia,

cand il intrebati daca are dureri in zona respectiva. Aceasta ii da posibilitatea sa

urmareasca mai usor examinarea efectuata de personalul de prim ajutor sau sa dea

raspunsuri clare;

- personalul de prim ajutor trebuie sa dovedeasca o atitudine optimista si, in

primul rand, sa-si exprime increderea ca detine controlul asupra situatiei, iar persoana in dificultate va beneficia in curand de ajutor;

- din consideratie fata de celelalte persoane afectate si pentru a apara

accidentatul de incordare excesiva, in anumite situatii, este de dorit ca acesta sa fie

protejat fata de mediul inconjurator. In aceasta situatie, cei mai multi accidentati au nevoie de un contact apropiat, de cineva care sa-i tina de mana, sa-i asculte.

PLAGI SI BANDAJE

Pielea este un organ cu functii importante pentru viata. Dar factorii externi ii pot

cauza leziuni care necesita acordarea primului ajutor.

Dupa profunzime, se disting:

- taieturi simple, cu afectarea exclusiva a pielii;

- taieturi complexe, cand vatamarea cuprinde, dupa caz, oase, vase de sange,

nervi, tendoane, muschi sau organe interne.

DIFERITE TIPURI DE PLAGI

- Sfasierea, frecarea produc plagi superficiale. Daca nu se infecteaza, ele se

vindeca fara a lasa cicatrice.

- Inciziile adanci, provocate de taisuri ascutite, pot sangera din abundenta. Taietura

este de obicei curata. Sangerarea are un efect de curatare si, astfel, pericolul infectarii

este mic, daca obiectul care a produs rana nu a fost murdar sau ruginit.

- Penetrari prin strapungere (cu un cui, cutit, geam) cu o deschizatura mica de

intrare si un canal ingust de-a lungul taieturii. Atingerea organelor interne este frecventa si, adeseori, impuritatile patrund adanc in tesuturi, marind riscul infectarii. Toate plagile

provocate prin injunghiere (ale pieptului sau abdomenului) trebuie tratate de medic, fiind

pericol de perforare. Tot mediul trebuie sa examineze si sectionarea incheieturilor, pentru a se evita infectiile.

- Plagile provocate prin impuscare pot avea aspecte diferite, in functie de calibrul

armei si de viteza glontului. Cand este lovit de un glont, osul se sfarma. Orificiul de intrare al glontului poate fi mic si adanc, iar cel de iesire poate fi larg si zdrentuit, tesuturile fiind rupte si insangerate. Schijele provoaca o combinatie de rani zdrobite si rani adanci, similare celor provocate prin impuscare.

COMPLICATII ALE PLAGILOR

- Sangerarea: va inceta de la sine in cazul taieturilor minore. Cand pierderile de

sange sunt mari, exista pericolul intreruperii circulatiei.

- Infectia: pielea este un invelis protector impotriva impuritatilor care pot patrunde

in corp. Cand pielea este rupta si intervenise infectia, plaga se inflameaza, temperatura

creste, tesutul se umfla si, dupa un timp, se formeaza o plaga purulenta.

- Vatamarile interne: datorita pericolului perforatiei, ca in cazul ranilor de cutit in

piept si abdomen sau infectarii articulare in cazul taieturilor in articulatii, toate aceste plagi trebuie tratate de medic.

- Tetanos: plagile infectate, cum sunt cele zdrobite sau taiate, pot conduce la

tetanos, complicatie ce poate fi observata abia dupa cateva zile de la infectare.

PRIMUL AJUTOR IN CAZUL PLAGILOR PRIN TAIERE

- Acoperiti rana si opriti sangerarea;

- Tineti ridicata, pe cat posibil, zona afectata a corpului;

- Preveniti intreruperea circulatiei;

- Transportati ranitul la medic sau spital.

ACOPERITI RANA SI OPRITI SANGERAREA

Taieturile mici, deschise, pot fi tratate cu apa curata, cu apa si sapun. Marginile

deschise ale taieturii trebuie sa fie puse cap la cap, inainte de acoperirea plagii cu un

bandaj sau comprese. Daca taietura este mare si trebuie sa fie tratata de medic, persoana care acorda primul ajutor trebuie sa curete rana si apoi sa aplice un bandaj curat. De obicei, se acopera cu o compresa. Este important ca nimeni sa nu atinga interiorul compresei cu degetele. Sangele, impuritatile, fragmentele de corpi straini nu se indeparteaza, deoarece aceasta poate provoca o sangerare si mai mare, crescand

pericolul infectarii.

- Ca bandaj, folositi fasa, care se prinde in trei puncte. Bandajele trebuie sa fie

aplicate solid si sigur, dar nu prea stans, ca sa puna in pericol circulatia sangelui. Puneti

bandajul compresiv sau de sustinere peste taietura, in functie de tipul ranii.

- Prevenirea intreruperii circulatiei. In cazul taieturilor mari si al pierderilor masive

de sange, exista pericolul unei intreruperi a circulatiei (vezi prevenirea - la cap. "Fracturi").

- In ceea ce priveste transportul persoanei accidentate - vezi cap. "Transportul

unui accidentat".

BANDAJAREA

Inainte de a aplica un bandaj, trebuie sa stiti care este functia lui. Multe persoane

aplica bandajul numai pentru a acoperi aspectul neplacut al unei plagi. Un bandaj are

urmatoarele functii:

- protejarea impotriva infectiilor: bandajul pe rana;

- oprirea hemoragiei: bandaje compresive;

- protejarea taieturilor: bandaje de sustinere.

BANDAJUL PENTRU RANI/TAIETURI

Este format din 2 parti: o parte interioara si una exterioara. Bandajul interior trebuie

sa fie curat si sa acopere toata suprafata taieturii, pentru a o proteja de impuritati.

Compresele sterile sunt bune, in special ca bandaje interioare.

In cazuri de urgenta, se poate folosi o batista curata.

O compresa simpla, fixata cu o rola de tifon, este bandajul folosit in mod obisnuit.

Un bandaj exterior functioneaza ca un suport pentru bandajele interioare. La fel de bine se poate folosi o banda elastica sau un bandaj elastic.

BANDAJUL COMPRESIV

Se foloseste pentru o taietura adanca - ce produce o hemoragie serioasa. Acoperiti

taietura cu bandaje curate. Asezati un obiect care sa exercite presiune (piatra, o bucata de lemn) pe bandajul de deasupra ranii. Asigurati bandajul printr-o acoperire circulara.

Asezati ranitul intr-o pozitie ridicata. Apasati bandajul. In cazul unei hemoragii, un bandaj exterior este asezat ca un bandaj compresiv (asa cum este descris la cap. "Hemoragii" - Tratamentul in cazul hemoragiei externe). Acest bandaj exterior nu este neaparat necesar sa fie steril.

BANDAJUL DE SUSTINERE

O rana a mainii se bandajeaza aplicand o compresa pe mana si o rola in palma..

Mana este sustinuta prin asezarea antebratului intr-o esarfa. Bratul trebuie sa fie ridicat in pozitia diagonala. Acest bandaj trebuie sa protejeze zona afectata de traume externe.

Astfel, se vor reduce durerea si complicatiile. O banda elastica este foarte functionala ca bandaj de sustinere.

INFORMATII GENERALE DESPRE BANDAJE

- Bandajele se folosesc fie ca sa acopere ranile si sa opreasca hemoragia, fie pentru

sustinere.

- Un bandaj se aplica cu multa siguranta, dar nu asa strans incat sa afecteze

circulatia. Evitati folosirea snururilor pentru fixarea bandajelor.

- Printr-o bandajare corecta se va evita frecarea ranii de pielea sanatoasa. O astfel

de frecare se poate produce, mai ales, la bandajarea picioarelor sau a mainilor.

- Nodul bandajului nu trebuie asezat niciodata pe rana. Cand bandajul se aplica

peste o articulatie, el trebuie sa aiba o pozitie inclinata. Aceasta pozitie este cea

mai confortabila pentru ranit, permitandu-i o mobilitate mai mare a articulatiei.

FRACTURILE

Scheletul uman este compus din aproximativ 220 de oase, legate intre ele prin

articulatii si muschi. O fractura sau ruptura poate fi cauzata de suprasolicitare, violenta

externa sau presiune.

TIPURI DE FRACTURI.

Persoana care acorda primul ajutor trebuie sa fie capabila sa deosebeasca o

fractura inchisa de una deschisa. La fractura inchisa, pielea nu este strapunsa, in timp ce la cea deschisa apare plaga. Rana poate fi cauzata de o forta externa sau de fragmentele osoase ce forteaza iesirea prin piele. Deosebim deci: fracturi inchise - fara rani deschise in zona osului rupt (foto 1) si fracturi deschise - cu rani deschise peste fractura .

SEMNE

- Pozitie nefireasca

- Miscare nenaturala

- Brat sau picior scurtat.

COMPLICATII.

Sangerarea. O fractura deschisa poate provoca sangerarea pielii, a muschilor sau

ruperea vaselor mari de sange. Si fractura inchisa poate provoca o sangerare, chiar

majora, dar se evidentiaza numai cand apare umflarea zonei vatamate.

Infectia. In cazul oricarei fracturi deschise, exista riscul infectarii. De aceea, cel ce

acorda primul ajutor trebuie sa actioneze corect si rapid.

Afectarea nervilor. Fragmente ascutite de os pot vatama nervii adiacenti, ceea ce

are ca efect paralizia sau pierderea sensibilitatii. Persoana care acorda primul ajutor

trebuie sa se gandeasca la aceasta in timpul tratamentului sau al transportului.

PRIMUL AJUTOR

- Opriti sangerarea si acoperiti rana.

- Imobilizati, pe cat posibil, partea vatamata.

- Preveniti intreruperea circulatiei.

- Transportati cu atentie accidentatul la spital.

I            MOBILIZAREA CU ATELE

In cazul fracturilor oaselor lungi, ca cele ale gambei, coapsei, bratului si

antebratului, pentru a se mentine cat mai fixe, sunt necesare atelele.

Criteriile de care trebuie sa tineti cont:

- Atelele trebuie sa fie suficient de lungi ca sa imobilizeze articulatiile superioara si

inferioara focarului de fractura. De exemplu, pentru fractura de antebrat, atelele trebuie sa

cuprinda atat articulatia cotului, cat si pe cea a manii.

- Pentru a evita stransoarea si frecarea, captusiti atelele;

- Evitati intreruperea circulatiei;

- Atela trebuie sa fie rigida, dar nu prea grea. Ca materiale, puteti folosi: cartonul,

metalul, plasticul, ziare, paturi (infasurate).

IMOBILIZAREA FARA ATELE.

Pentru aceasta, se vor folosi materiale textile: esarfe, triunghiuri de panza etc. La o

astfel de imobilizare, pentru fracturile membrului superior se va folosi ca atela trunchiul, iar pentru fracturile membrului inferior se va folosi ca atela membrul inferior sanatos.

PREVENIREA INTRERUPERII CIRCULATIEI.

In cazul aparitiei unei hemoragii, este important sa se previna intreruperea

circulatiei. Daca persoana care acorda primul ajutor este sigura de acest pericol, atunci:

- opreste hemoragia;

- aseaza persoana accidentata pe spate, cu picioarele ridicate si sprijinite, astfel

incat o cantitate suplimentara de sange sa se scurga dinspre picioare spre organele vitale ale corpului;

- tine accidentatul acoperit, dar nu excesiv; calmeaza durerile;

- nu-i da lichide;

- chemand ajutor, transporta rapid accidentatul la spital.

FRACTURI ALE MEMBRULUI SUPERIOR

Pentru fracturile antebratului si ale incheieturii manii, este necesara o simpla

esarfa. Folositi doua esarfe in cazul fracturilor antebratului, bratului si claviculei. In caz de urgenta, se poate folosi ca esarfa de prindere, o camasa sau o bluza.

FRACTURI ALE MEMBRULUI INFERIOR

Pentru fracturile de sold, sunt necesare, pentru imobilizare, doua atele; una

externa, de la subsuoara pana sub articulatia gleznei si una interna sau interioara, de la

radacina membrului fracturat si pana sub articulatia gleznei.

In cazul imobilizarii fara atele, se vor folosi materiale improvizate - esarfe, baticuri,

bucati de panza - cu ajutorul carora membrul inferior fracturat va fi fixat de membrul

inferior fara fractura. Se vor folosi pentru aceasta cca.5 bucati de panza, cu care se va

asigura fixarea in puncte diferite, incepand de la coapsa si pana la articulatia gleznei.

FRACTURILE COSTALE

Aceste fracturi, atat cele deschise, cat si cele inchise, pot provoca leziuni ale cutiei

toracice, plamanilor si ale vaselor de sange. Desi s-ar putea ca fracturile sa nu fie vizibile, accidentatul poate insa scuipa sange si spuma de sange, usor rozata.

Asezati un bandaj in jurul cutiei toracice, pentru mai multa stabilitate si pentru

alinarea durerii.

Fractura catorva coaste este serioasa si poate avea drept urmare oprirea

respiratiei.

FRACTURILE COLOANEI VERTEBRALE.

Aceste fracturi pot provoca leziuni ale maduvei spinarii, care au drept consecinta

paralizii.

Este foarte important ca salvatorul sa examineze pe cat posibil accidentatul la locul

unde s-a produs accidentul.

Posibilitatea unei fracturi de coloana se evidentiaza prin urmatoarele semne:

contractura musculara in zona fracturata, asociata sau nu cu deplasari evidente ale

vertebrelor. Ele pot fi insotite de urmatoarele simptome: amorteli sau lipsa de control

(paralizie) a unei zone a corpului, durere ca o sfichiuire de bici la nivelul gatului.

Lipsa de control sau amorteli ale corpului de la gat in jos evidentiaza o fractura a

coloanei cervicale.

Lipsa de control sau amorteli ale corpului de la mijloc in jos evidentiaza o fractura a

coloanei lombare. In situatia in care exista suspiciuni de fractura a coloanei vertebrale,

deplasarea accidentatului se va face numai daca este absolut necesar si numai pastrand rectitudinea coloanei vertebrale.

PRIMUL AJUTOR IN ENTORSA GLEZNEI

Cea mai frecventa entorsa este cea a gleznei.

Urmatoarele recomandari sunt aplicabile pentru toate entorsele:

- Ridicati piciorul afectat;

- Aplicati un bandaj elastic strans;

- Scadeti temperatura zonei afectate, prin aplicarea pachetelor cu gheata pe

bandaj.

Dupa acordarea primului ajutor, este necesar un examen medical.

HEMORAGII

Hemoragiile pot fi: externe si interne. Hemoragia interna nu este vizibila. O

persoana poate avea hemoragie interna din cauza ruperii vaselor de sange sau a

organelor interne.

HEMORAGIA EXTERNA

- Hemoragia masiva din artera: sangele se scurge in exterior in pulsatii, in ritmul

pulsului accidentatului. - Hemoragia venelor: un flux continuu de sange. - Hemoragia

capilara: o mica scurgere de sange care, de regula, se opreste singura. O rapida pierdere a sangelui este mai periculoasa decat o hemoragie lenta si continua. In hemoragia arteriala, sangele se scurge in afara, in pulsatii; pune viata in pericol si trebuie sa fie oprita

imediat. De asemenea, si hemoragia din venele mari poate fi periculoasa.

PRIMUL AJUTOR

- Exercitati presiune asupra punctului hemoragic.

- Folositi o compresa sau, in cazuri urgente, orice materiale textile curate

disponibile. Ridicati zona hemoragica si, in acelasi timp, presati rana bandajata.

- Asezati persoana accidentata in asa fel incat rana sangeranda sa fie mai sus

decat planul corpului. Sangerarea va fi, astfel, diminuata, iar in cazul sangerarilor capilare, acestea se vor opri.

- Aplicati un bandaj compresiv. Puneti o compresa peste rana si strangeti apoi cu

clame. Asezati un obiect (piatra, o bucata de lemn) deasupra compresei si bandajati rana.Bandajul trebuie sa fie aplicat stans, asa incat hemoragia sa se opreasca. Daca rana continua sa sangereze, dupa aplicarea bandajului, mariti compresia printr-o curea, esarfa etc.

- In cazul unei amputari, bratul sau piciorul se vor bandaja complet si se poate

aplica garoul.

- Daca este amputat un brat sau un picior, bontul trebuie sa fie complet bandajat.

Daca este posibil, odata cu accidentatul, bratul sau piciorul trebuie, de asemenea,

transportate la spital. Ele vor fi tinute la rece, intr-o punga de plastic pusa, la randul ei, intr-o alta punga de plastic cu gheata si putina apa.

IMPORTANT IN CAZUL HEMORAGIEI MASIVE:

- datorita pericolului de intrerupere a circulatiei, asezati persoana accidentata

culcata pe spate, cu picioarele ridicate. O persoana lipsita de cunostinta trebuie

intotdeauna asezata intr-o pozitie laterala stabila;

- calmati durerile si imobilizati fracturile; - nu dati niciodata lichide unei persoane

accidentate si care prezinta o posibila intrerupere a circulatiei sangelui; protejati persoana accidentata impotriva frigului.

Cand accidentatul prezinta o hemoragie masiva, opriti hemorgia si asigurati imediat

transportul acestuia la spital.

TRATAMENTUL HEMORAGIEI NAZALE

Hemoragia nazala se poate opri daca accidentatul sta in pozitie verticala, se

apleaca putin inainte si isi apasa cu degetele ambele nari, circa 5-10 minute.

ARSURI

Cauzele cele mai frecvente ce pot provoca leziuni prin arsuri sunt: accidente

casnice (apa fierbinte, ceai, cafea, grasimi); incendiile; accidentele de munca; accidentele de masina, barca, avion; accidentele provocate prin electrocutare.

Gravitatea arsurilor se masoara in trei grade:

- arsurile de gradul I sunt leziuni superficiale; pielea este rosie, uscata si

dureroasa (asemanatore arsurilor obisnuite provocate de soare (foto 1).

- arsurile de gradul II conduc la leziuni mai profunde, dar care nu ajung la

straturile cele mai joase ale pielii. Tegumentele afectate sunt rosii si dureroase. Pe aceste zone se formeaza basici umplute cu un lichid ce contine plasma, care se scurge in afara vaselor mici de sange (foto 2). In cazul arsurilor prin oparire, se produce o combinatie intre arsurile de gradul I si cele de gradul II.

- arsurile de gradul III: aici, leziunea patrunde si mai adanc, strabatand toate

straturile pielii. Aceste arsuri provoaca rani sau carbonizeaza suprafata arsa. Un accident la bucatarie, spre exemplu, prin oparire cu un lichid clocotit poate produce chiar leziuni de gradul III.

PRIMUL AJUTOR

- Primul lucru ce trebuie facut este racirea imediata a zonei arse, cu apa rece, timp

de pana la o jumatate de ora sau pana cand, indepartand apa de pe zona arsa, durerile nu se mai simt. Prin racirea locului, se previne si patrunderea mai adanca a arsurii in

tesuturile pielii.

Imbracamintea arsa de pe piele nu trebuie indepartata decat in cazul in care ea

arde inabusit.

- Faza urmatoare o constituie bandajarea suprafetei arse. Folositi comprese sterile,

cearceafuri sau prosoape curate.

- Mai trebuie prevenita intreruperea circulatiei, care survine, de obicei, cand

suprafata pielii este arsa in proportie mai mare de 20%. (Determinarea gradului de

intindere a unei arsuri se poate aprecia astfel: suprafata unei maini reprezinta cca.1% din suprafata intregului corp; un brat - 9 %; un picior - 18 %; abdomenul si toracele - 18 %, iar spatele tot cca. 18 %).

De asemenea, trebuie supravegheata si respiratia, caci accidentatii arsi pot inhala

aer foarte cald sau gaze otravitoare. Tratamentul final pentru cei cu arsuri de gradul II si

IIIn trebuie facut la spital. Deci, atentie la transport!

ARSURI PRIN ELECTROCUTARE

Tipuri de arsuri

- Arsuri prin contact. Sunt localizate, de obicei, pe brate si picioare (parti ale

corpului ce vin in contact direct cu firele electrice).

- Arsuri in forma de arc. Sunt cauzate de o scanteie produsa intre doua fire

electrice. Este suficient ca o persoana sa se afle in zona in care se produce scanteia,

pentru ca vatamarea sa se produca. Intr-un spatiu deschis, scanteia este superficiala, dar intr-un spatiu inchis, ea va fi exploziva, iar urmarile foarte serioase. Un copil poate suferi un soc electric care-i poate determina oprirea respiratiei si a inimii.

- Combinatia contact-arc. Se poate produce daca o persoana in contact cu

pamantul vine in contact cu o alta persoana, in momentul in cre aceasta sufera un soc

electric.

PRIMUL AJUTOR

1. Scoaterea victimei de sub influenta curentului electric trebuie facuta rapid. Daca

accidentul a fost produs de curent de joasa tensiune, este mai usor, caci puteti scoate

victima fara a va pune propria viata in pericol, tragand-o de haine. In cazul curentului de

inalta tensiune, actiunea este periculoasa pentru persoana salvatoare. Exceptie face cazul cand persoana care acorda primul ajutor poate ajunge la sursa principala de direct si o poate intrerupe.

2. Stingerea incendiului. Cand persoana accidentata are hainele in flacari, acestea

trebuie stinse fie cu apa, fie acoperind accidentatul cu o patura. Nu aruncati apa peste

instalatiile electrice, pana nu a fost intrerupta alimentarea la curentul electric.

3. Reanimarea. Daca accidentatul nu are puls si nu respira, ii faceti respiratie

artificiala (gura la gura) si masaj cardiac.

4. Scaderea rapida a temperaturii corpului. In acest scop, se foloseste apa rece.

Procedeul trebuie sa continue circa 30 de minute.

5. Bandajarea. Plagile din arsura prin electrocutare sunt curate si trebuie doar

protejate impotriva infectarii. Se vor aplica comprese curate, prosoape, cearceafuri.

6. Transportul la spital este absolut necesar, caci oprirea inimi poate surveni subit,

chiar la cateva ore de la producerea accidentulu