Produse ale padurii folosite in scopuri terapeutice - alunul de padure

PRODUSE ALE PADURII FOLOSITE IN SCOPURI TERAPEUTICE - Alunul de padure

Notiuni generale alunul de padure - coryllus avellana

Alunul creste sub forma de tufa inalta, cu lemnul elastic si frunzisul bogat. Fructele alunului sunt achene monocarpice (nuci), care pana la maturizare sunt protejate de bractee (involucru).
Alunul este o specie pomicola de vigoare redusa, care creste relativ incet. Intra pe rod incepand de la varsta de 4-5 ani. Infloreste cu mult timp inainte de a infrunzi, avand o perioada de vegetatie in jurul a 250 de zile. Mugurii vegetativi au o perioada de repaus mai lunga, pornind in vegetatie cu 25-30 zile in urma celor floriferi.

 La unele soiuri, florile femeiesti se maturizeaza inaintea amentilor, la altele invers. Pentru asigurarea polenizarii este necesar ca soiurile de alun sa fie plantate in amestec, polenizarea fiind exclusiv anemofila.  Perioada de rodire dureaza 15-20 ani, in conditiile unei bune ingrijiri. Productia de fructe ce se obtine la hectar este cuprinsa intre 2-3.000 kg.

Specia de alun este valoroasa prin calitatea fructelor sale. Alunele sunt bogate in substante nutritive, (substante proteice, substante grase, glucide, celuloza), substante chimice: potasiu, magneziu, calciu, fier, fosfor, precumsi vitaminele E, B1, PP.Fructele se utilizeaza in stare proaspata ca atare, in industria dulciurilor si farmaceutica.

Uleiul de alune este apreciat in fabricarea produselor cosmetice, in fabricarea lacurilor si in pictura.

Alunul este originar din Asia Mica, Bazinul Marii Negre, s-a extins in Turcia, Grecia, Italia, Spania, Franta etc. In tara noastra este raspandit in zonele de deal, Valcea, Gorj, Maramures, Hunedoara, Caras-Severin etc. Se poate cultiva chiar in zona de campie, in plantatiile clasice din jurul caselor

Materialul biologic se asigura din pepinierele pomicole din Statiunile de cercetare din Valcea, Falticeni, Targu Jiu, Caras-Severin.

Principalele specii de alun din care au fost obtinute soiurile actuale sunt: Alunul european, Alunul comun sau de padure, Alunul tubulos, Alunul turcesc, Alunul american, Alunul siberian.
In tara noastra colectia de alun se gaseste la Statiunea pomicola Valcea, fiind create soiurile: Valcean, Cozia, Romavel.

Cerinte fata de factorii de vegetatie -Alunul are cerinte moderate fata de lumina, reuseste foarte bine in majoritatea zonelor pomicole, in schimb alunul turcesc, are pretentii mai mari fata de lumina. Fata de caldura se comporta diferit in functie de specie si soi. Sunt unele soiuri, cum este alunul turcesc, care reuseste mai bine in zone mai calde, in timp ce alunul de padure reuseste mai bine in zone cu temperatura medie de +10⁰C.. +12⁰C. Soiurile sensibile rezista in sezonulrece pana la - 18⁰C. - 20⁰C, iar alunul de padure rezista pana la - 25⁰C. - 28⁰C. Fata de apa alunul are cerinte mari, in schimb fata de sol prefera solurile mijlocii, permeabile, cu ph cuprins intre 6,0 - 7,8.

Infiintarea culturii- Terenul destinat culturii alunului se fertilizeaza cu gunoi de grajd fermentat in cantitate de 40 t/ha. Alunul reactioneaza bine la ingrasamintele minerale pe baza de azot, fosfor si potasiu. Dozele recomandate sunt 80-60-60 kg substanta activa.

Materialul saditor se planteaza imediat, intrucat se dezhidrateaza usor, iar la plantare daca solul este uscat se uda periodic.

Distantele de plantare sunt de regula de 5 - 6 m intre randuri si 4 - 5 m pe rand in plantatiile clasice, in timp ce in plantatiile intensive distanta intre randuri si pe rand este mai mica 4 - 5 m si 2,5 - 3 m.

Plantarea se poate face toamna, reusita este mai mare, sau primavara devreme. Se uda dupa plantare, se calca pamantul pe radacini si se musuroiesc tufele pentru a feri radacinile de ger. La plantare se grupeaza 2-3 soiuri in parcele pentru a se asigura polenizarea.

Valorificare si actiune terapeutica- Delicioasele alune de padure ofera organismului energie, datorita continutului de grasimi, magneziu, potasiu si proteine. Specialistii in nutritie atentioneaza insa  ca ele nu sunt recomandate persoanelor care tin cura de slabire, deoarece au un continut ridicat de calorii. Astfel, 100 de grame de alune are 690 kilocalorii. Expertii spun ca aproximativ 30 de grame de aceste fructe asigura 34 la suta din necesarul zilnic.

Mai mult, consumate zilnic, alunele de padure imbunatatesc performanta intelectuala, stimuland sistemul nervos. De asemenea, datorita continutului bogat de substante minerale, intaresc si sistemul imunitar si ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare.

Alunele de padure sunt bogate in vitamina E, fapt care ajuta la stabilizarea membranelor celulare. Aporturile nutritionale de vitamina E recomandate sunt de la trei la zece miligrame pe zi pentru copii, in timp ce adolescentii si adultii trebuie sa consume in jur de 12 miligrame.

Datorita continutului de vitamina E si a acidului linoleic, alunele de padure sunt ideale pentru mentinerea fermitatii si tineretii pielii.

In acelasi timp, fructele sunt bogate si in alte vitamine, precum A si B. In plus, fructele contin si vitamina D, substanta care contribuie la mentinerea nivelurilor normale de calciu si fosfor in sange. Deficienta de vitamina D cauzeaza o serie de boli ale oaselor. De aceea, nutritionistii recomanda alunele de padure copiilor anemici, tinerilor in crestere sau persoanelor varstnice.