Rolul asistentului medical in ingrijirea bolnavului cu infectii ale cailor urinare

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU INFECTII ALE CAILOR URINARE

PLANUL LUCRARII :

MOTIVATIA

CAPITOLUL I

A. Prezentarea bolii:

Definitie

Etiologie :

a)      factori determinanti;

b)     factori favorizanti.

Simptome:

a)      subiective;

b)      obiective.

B. Metode de investigatii :

Examen clinic.

Examen de laborator.

Explorari:

a)        functionale;

b)        radiologice;

c)        endoscopice;

d)     echografice.

Alte investigatii.

C. Tratament:

Igienico-dietetic.

Medicamentos.

CAPITOLUL II: Prezentarea bolnavilor :

A. Culegerea datelor (interviu).

B. Nevoile fundamentale dupa modelul conceptual al Virginiei
Henderson.

C. Plan de ingrijire.

CAPITOLUL III: Educatie pentru sanatate.

CAPITOLUL IV : Bibliografie.

Motivatia

Datorita faptului ca infectiile tractului urinar reprezinta o problema de sanatate publica in toate tarile lumii, lucrarea de fata isi propune tratarea infectiilor tractului urinar din punctul de vedere al asistentei medicale.

Se evalueaza ca circa 10-20% dintre femei au cel putin o infectie a tractului urinar in cursul vietii, 6% dintre femei vor avea una sau mai multe infectii ale tractului urinar intr-un an dat, 2-3% dintre pacientii admisi intr-un spital vor dezvolta o infectie a tractului urinar in cursul spitalizarii.

Infectiile tractului urinar reprezinta o problema importanta datorita incidentei curente a bolii, a numeroaselor zile de incapacitate de munca, ca si a implicatiilor financiare pe care le necesita tratamentul lor.

Dupa vindecare trebuie avut in vedere punerea bolnavului la adapost de complicatii si recidive.

CAPITOLUL I

A. Prezentarea bolii.

B. Metode de investigatii.

C. Tratament.

A. PREZENTAREA BOLII

Definitie.

Etiologic

Simptome.

DEFINITIE

Boala determinata de prezenta si multiplicarea germenilor patogeni in orice loc al tractului urinar si care se traduce printr-o bacteriurie mai mare de 100000 colonii de germeni/ml urina.

ETIOLOGIE

Pentru realizarea unei infectii urinare este nevoie de participarea a 2 factori:

a)      factori determinanti;

b)     factori favorizanti.

a) Factori determinanti

Infectiile sunt produse in primul rand de bacteriisi mai rar de catre microplasme, chlamidii, virusuri si flingi. .bacteriile :

-ESCHERIA COLI - reprezinta principalul germene intalnit in ITU, fiind evidentiat la 75% din bolnavii cu ITU din mediul spitalicesc si ambulatoriu. Cele mai frecvente serotipuri sunt: 0, 1, 2, 4, 6, 7, 50, 75.

Important In cazul unei ITU ne gandim in primul rand la o infectie cu germeni din grupa enterobacteriaceelor, in special cu E. Coli.

-PROTEUSUL - cel mai intalnit este proteus mirabilis si mai rar proteus vulgaris. Germenii de tip proteus se observa cu precadere in ITU secundare. (Proteusul poate duce la producerea de calicului prin faptul ca produce ureea).

-KLEB SIELLA- este un germene intalnit in ITU necomplicate ca si in cele complicate.

microplasmele

-MICROPLASMA HOMINIS si UREAPLASMA UREALYTICUM-pot produce ITU cu localizare joasa, in special la nivelul uretrei.

chlamidiile

-CHLAMIDA TRACHOMATIS - este unul din gemenii principali incriminati in producerea uretritelor, nefiind demonstrata participarea in ITU inalta.

virusurile

Adenovirusurile au fost incriminate in ITU inferior, in special a cistitelor hemoragice. Au mai fost observate ITU cu virusul polyoma, virusul citormegalic.

( Asocieri de germeni : 95% din cazuri sunt ITU produse de un singur germene.) Sursa de infectie poate fi reprezentata si de un focar ce poate fi situat: -la nivele intestinale ( apendicite, parazitoze intestinale, colite, constipatii prelungite) ;

-la nivele genitale ( va ginite, anex i te );

-amigdaliene;

-cutanate.

c) Factori favorizanti

sexul - la sexul feminin este mai frecvent decat la sexul masculin.

varsta - copiii cu ITU sunt mai frecventi decat adultii; mai ales fetitele care fac infectii cu germeni de origine intestinala.

tratamente parentale care selectioneaza tulpini rezistente.

explorari instrumentale.

traumatismele uretrei consecutive activitatii sexuale.

staza minora joaca un rol important.

nehidratare corespunzatoare realizand reziduul vezical.

conformatia uretrei

reflexul vezico-uretral - permite ascensiunea germenilor din vezica pana la nivelul rinichilor.

sarcina intervine prin :

perturbari in urodinamica consecutiva cantitatii mari de progesteron care diminua contractilitatea uretrelor.

prin intermediul compresiunii pe care o realizeaza uterul gravid.

constipatia reprezinta un alt factor favorizant.

existenta unor boli care scad rezistenta Ia infectii a rinichiului:

insuficienta renala acuta (IRA);

insuficienta renala cronica (IRC);

glomerulopatii;

hipertensiune arteriala esentiala.

alte boli:

diabet zaharat; -guta;

nefrocalcinoza.

abuzul de medicamente de tipul fenacetinei.

1. SIMPTOME

Manifestarile clinice obiective si subiective depind de forma pe care o imbraca ITU, intrucat sub aceasta denumire se includ suferinte cu aspect clinic si evolutiv diferit.

Acestea sunt:

Cistita;

Pielofrenita acuta (P.N.A.) ;

Pielofrenita cronica (P. N. C);

Bacteriuria asimptomatica (B.A.).

1. Cistita - inflamatie acuta a vezicii urinare produsa de germeni patogeni sau de alte cauze.

Incidenta : 1% din toate consultatiile din S.U A.

a) Semne subiective

polakiurile ;

disurie ;

algurie ;

durere in regiunea hipogastrica ;

febra lipseste sau este foarte redusa.

b) Semne obiective

urini tulburi in cantitate redusa :

rareori se intalnesc urini hematurice.

Pielofrenita acuta - reprezinta manifestarile clinice, biologice si
morfopatologice consecutive inflamatiei acute de natura microbiana a
rinichiului.

a) Semne subiective
Debutul este frecvent acut, cu : - febra ;

frisoane ;

lombalgii;

polakiurie ;

disurie. Perioada de stare

febra 38-39°C insotita de frison;

alterarea starii generale este prezenta pe toata perioada bolii, diminuandu-se o data cu diminuarea procesului infectios :

-cefalee ;

-tulburari de cunostinta;

-greturi, varsaturi;

-inapetenta.

durerea lombara este uneori colicativa, frecvent bilaterala; atunci cand este unilaterala,de regula avem un factor obstructiv.

manifestari locale :

polakiurie;

disurie;

algurie.

b) Semne obiective

hematurie microscopica cand este prezent un factor obstructiv :

calcul;

tumora ;

necroza papilara.

uneori urine tulburi;

paloarea tegumentelor ;

Pielofrenita cronica reprezinta manifestarile clinice, biologice si
morfopatologice consecutive inflamatiei cronice a rinichiului si pelvisului renal.

a) Semne subiective - Semne generale : - sindrom febril- in cursul episoadelor de acutizare bolnavii prezinta febra intre 39-40° C.

sindromul astenic

sindromul dispeptic : - inapetenta ;

greturi;

varsaturi.

- sindromul anemic (paloare). ' Semne locale :

polakiurie ;

disurie ;

algurie ;

dureri lombare, frecvent cu caracter colicativ.

b) Semne obiective :

hematurie macroscopica uneori;

urini tulburi fetide;

paloarea tegumentelor.

4 Bacteriuria asimptomatica - evidentierea la o persoana fara simptome clinice de ITU a 2 urocultun cu bacteriurie semnificativa (10 germ/ml) cu acelasi germene.

Important: Se considera ca BA defineste o stare care prezinta un moment ale ITU fara simptome clinice.

BA poate fi tranzitorie sau persistenta pentru o perioada de timp. Ea se depisteaza prin:

unele controale pentru alte suferinte decat cele ale aparatului urinar;

cu ocazia unor teste screening in populatie;

atunci cand o persoana cu trecut ITU sau cu factori predispozanti la o ITU efectueaza un control medical profilactic.

B. METODE DE INVESTIGATIE

Examen clinic.

Examen de laborator.

Explorari.

4 Alte investigatii.

1. Examenul clinic

a) in pielonefrita acuta:

loje renale la palpare;

manevra Geordano pozitiva unilateral sau bilateral.

b) in pielonefrita cronica:

manevra Geordano este pozitiva unilateral sau bilateral;

la palpare se poate evidentia:

o loja renala sau ambele sensibile sau dureroase la palpare;

rinichi marit de volum, in tensiune ce traduce un factor obstructiv.

HTA se intalneste de obicei dupa o evolutie de mai multi ani

( se evidentiaza la 1/3 din bolnavi). Aceasta poate apare tranzitoriu sau in puseu. HTA evolueaza de regula bening dar poate lua aspectul unei HTA maligne.

sindromul edematos - apare exceptional, el de obicei lipseste.

insuficienta renala survine dupa o evolutie indelungata a bolii, cu frecvente pusee de acutizare sau, mai rar, in PNC este diagnosticata in stadiul de IRC.

Obligatoriu se face: - examen genital si - tuseu de prostata.

2. Examen de laborator

Cistita

Apar modificari in urina:

leucociturie;

frecvente celule epiteliale;

monocultura este pozitiva cu peste 100000 g/ml (E.Coli se intalneste in 90-95% din cazuri);

proteinuria si cilindruria este absenta;

imunofluorescenta bacteriilor urinare este negativa.

PNA apar modificari:
a) sanguine:

VSH crescut, atingand valori de lOOmm/lh;

leucocitoza 10000 - 15000 leuc./mm (in stare septica poate lua aspect de pseudoleucemie);

proteina C reactiva si fibrinogenul seric pot fi crescute. Ele furnizeaza informatii asupra procesului inflamator renal;

hemocultura poate fi pozitiva datorita bactriemiei in 10-20% din cazuri.

b) urinare:

examenul de urina in sediment evidentiaza:

leucociturie;

cilindri leucocitari frecventi.

hematuria este prezenta de regula microscopic, mai redusa
decat leococituria.

Hematuria este importanta cand este prezent un factor obstructiv: calcul, tumora, necroza papilara.

proteinuria este moderata, nu depaseste de regula lg/24h.

urocultura este pozitiva. Aceasta se recolteaza inaintea istituirii tratamentului.

3 PNC

a) sanguine

leucociturie cu deviere de stanga in puseu;

VSH-ul creste in puseu atingand valori de pana la lOOmm/lh;

proteinele fazei acute de inflamafie sunt crescute:

fibrinogen;

proteina C reactiva;

alfa 2 globulinele.

gamaglobulinele pot fi crescute, uneori luand aspectul pseudomielomatos;

anemia de tip nonnocrom se accentueaza in cazul evolutiei spre IRC.

b) urinare

examenul urinii arata in sediment:

leucociturie peste:

10 leuc./mm in urina proaspata;

10 leuc./camp - microscopic.

fonnatii de cilindri granulosi;

rari cilindri hi alini.

protinuria este sub lg/24h;

urocultura pozitiva (peste 100000 germ./ml)

testul imunofluorescentei bacteriilor minore este de regula pozitiv (germenii prezinta anticorpi la suprafata lor - test pus la punct de Virginia Thomas).

3. Explorari:

a)        Explorari functionale.

b)        Explorari radiologice.

c)         Explorari endoscopice.

d)        Explorari echografice.

a) Explorari functionale

sanguine

ureea, acidul uric, creatinina pot creste in puseul de acutizare cand se instaleaza IRC.

tulburarile hidro electrolitice sunt rare. Sunt descrise PNC cu:

pierderi de Na - hiponatremie;

pierdere de K - hipokalemte;

pierderi de apa - deshidratare.

urinare

urocultura este pozitiva. Evidentiaza gennenul si numarul, de regula peste lOOOOOg/ml;

proba de concentratie este scazuta;

clearance-ul creatininei si ureei este scazut;

testul Addis - Hamburger releva 60001euc./min.

. TEHNICA RECOLTARII UROCULTURII

Urocultura - recoltarea urinii in conditii aseptice pentru cautarea unor germeni prin insamantare.

Materiale necesare

eprubete sterile cu dop de vata steril;

sonda Nelaton sterila unsa cu ulei de vaselina steril;

ser fiziologic steril;

lampa de spirt;

vata sterila;

alcool. Pregatirea bolnavului

nu se administreaza 10 zile antibiotice inainte de recoltare ;

bolnavul nu consuma lichide 12 ore inaintea recoltarii;

bolnavul nu urineaza 6 ore inainte ;

recoltarea se face de preferinta dimineata, la sculare. Recoltarea urinii se poate face :

a)      direct;

b)     prin sondaj.

a) Recoltarea directa - se face fara sonda, dupa o curatire
minutioasa cu apa si sapun a organelor genitale, apoi cu ser fiziologic steril;

se recolteaza din jetul din mijloc ;

cantitatea de urina este de 10-20 ml;

insamantarea se face imediat dupa recoltare.

b) Recoltarea prin sondaj - se efectueaza mai frecvent la femei;

se face o curatire a organelor genitale cu apa si sapun, apoi o curatire a vulvei cu ser fiziologic steril;

se introduce sonda ;

primul jet de urina se arunca iar urmatorul se pune in eprubeta sterila;

gura eprubetei se flambeaza dupa ce s-a scos dopul si dupa
recoltare ;

. TEHNICA RECOLTARII TESTULUI ADDIS-HAMBURGER Testul Addis-Hamburger - studiul cantitativ al elementelor figurate si al cilindrilor in urina.

Pregatirea bolnavului

!§! La femei nu se recolteaza in perioada menstruala.

se anunta bolnavul cu o zi inainte de efectuarea probei;

regim fara lichide cu 24 ore inainte ;

dimineata, bolnavul este rugat sa urmeze, se noteaza ora exacta; aceasta urina se arunca ;

din acest moment, bolnavul este rugat sa ramana culcat 100 sau 180 minute, sa nu urineze ;

bolnavul nu mananca, nu bea nimic in tot acest timp (sau poate bea 200 ml. apa sau ceai fara zahar, imediat dupa golirea vezicii urinare).

Pregatirea materialelor pentru recoltarea urinei

material steril la fel ca pentru examenul bacterilogic ;

se pregateste material steril necesar pentru toaleta organelor
genitale.

Recoltarea urinii

dupa 100-180 minute se face toaleta organelor genital-urinare cu apa si sapun ;

se recolteaza intreaga cantitate si se masoara volumul (recoltarea se face din jet prin emisiune spontana sau prin cateterism vezical);

se trimite la laborator, notandu-se exact intervalul de timp intre cele doua mictiuni si volumul urinei la a doua mictiune.

Interpretare - normal se elimina prin urina : lOOOH/min.

1000-2000 L/min.

TEHNICA RECOLTARII PROBEI DE CONCENTRATIE

Pregatirea bolnavului

la ora 12 bolnavul primeste alimentatie solida, fara lichide
(oua, carne, sunca).

Recoltarea urinii

se recolteaza din 2 in 2 ore (ora 14-16-18-20) colectandu-se patrii esantioane de urina ;

de la ora 20 pana la 8 se recolteaza o singura proba ;

se noteaza la fiecare esantion :

ora;

volumul urinii;

densitatea urinii.
Interpretare

normal: - diureuza scade ;

- densitatea trebuie sa creasca (cel putin 1028) intr-o proba.

patologic : - bolnavul urineaza mai mult noaptea ;

- capacitatea de concentrare este redusa sau disparuta; Dmax sub 1028. (IR = 1010 -izostenurie).

TEHNICA RECOLTARII PROBEI DE CLEARANCE

Clearance - volumul de plasma (in ml) depurat de o substanta in unitatea de timp de un minut.

U x P
C = --- U = concentratia urinii (mg/ml)

V = volumul urinar (ml/min)

P = concentratia plasmatica a substantei in ml sau mg. Fluxul plasmatic renal - volumul de plasma perfuzeaza cei doi rinichi in decurs de un minut. (Se determina cu ajutoml acidului paraaminohipuric (PAH) care este eliminat de glomerului si tubi la o singura trecere prin rinichi.

a) Clearenceul creatininei endogene

b) Clearenceul ureei.
.^Clearenceul creatininei endogene

Creatinina se elimina prin urina, prin filtrare glomerulara fara sa fie absorbita sau secretata de tubi. Pregatirea bolnavului

se anunta bolnavul cu o zi inainte sa nu manance dimineata ;

sa stea culcat la pat 12 ore inaintea examenului;

se anunta ca examenul dureaza 24 ore, timp in care bolnavul trebuie sa stea la pat;

cu 20 - 30 minute inaintea examenului se dau bolnavului 400 -500 ml apa (pentru o buna diureza).

Recoltarea urinii

ora 7⁰⁰: -bolnavul urmeaza;

arunca urina;

bea 300 ml apa sau ceai fara zahar.

ora 8⁰⁰ : - bolnavul urineaza : - se masoara volumul;

- nu se arunca, -punctie venoasa : se recolteaza 5 ml sange.

ora 9⁰⁰: bolnavul urineaza : - se masoara volumul;

- nu se arunca.

Din cele doua emisiuni urinare se trimit 10 ml la laborator impreuna cu sangele.

Pe buletinul de expeditie se noteaza si valorile exacte ale greutatii si inaltimii bolnavului.

Interpretare

valoare normala : 140 ml/min. (±30);

patologic : sub 70 ml/min. - insuficienta renala, b) Clearanceul ureei

Ureea trece prin filtrarea glomerulara fiind partial absorbita la nivelul tubilor proximali.

Pregatirea bolnavului

anuntarea bolnavului cu o zi inainte ;

noaptea bolnavul sta la pat;

nu mananca dimineata. Recoltarea urinii

ora 7 : - bolnavul urineaza ;

arunca urina;

bea 250 ml apa.

ora 8⁰⁰: -bolnavul urmeaza;

se strange si se masoara urina ;

se recolteaza prin punctie venoasa 5 ml sange ;

ingera 250 ml apa.

Ora9⁰⁰: -bolnavul urmeaza;

-se strange si se masoara urina. Din cele doua emisiuni urinare se trimit la laborator cate 10 ml. Pe buletinul de expeditie se noteaza volumul exact si sangele recoltat. Interpretare

normal : 75 ml/min.

patologic : scade in leziunile glomerulare sau tubulare. b) Explorari radiologice

Radiografia renala simpla - este de obicei utila evidentiind :

umbrele renale marite de volum ;

uneori prezenta unor calcificari in aria renala sau pe traiectul uretrelor cde pledeaza pentru un factor obstructiv.

Urografia poate evidentia :

inegalitatea de marime a rinichilor ;

diminuarea si inegalitatea substantei de contrast;

rinichi mariti de volum ;

arborele caliceai spastic ;

calice deformat 'in maneca' sau aplatizat;

uneori este prezent factorul obstructiv reprezentat de calcului, stenoze, tumori, etc.

Alte explorari radiologice

pielografia ascendenta se efectueaza in cazuri de exceptie, in scopul evidentierii unui obstacol ureteral care nu a fost pus in evidenta prin intermediul urografiei.

cistografia - permite excluderea unui proces tumoral

vezical benign sau malign ; - poate pune in evidenta mi un reflux vezico-uretral sau reziduu vezical.

arteriografia - poate evidentia modificari arteriolare cu aspect neregulat si calibru ingustat.

tomografia computerizata este utila in evidentierea proceselor inflamatorii circumscrise, in special de tipul celor supurative de tipul abceselor.

scintigrafia cu Galiu poate evidentia un proces supurativ renal, galiu radioactiv fixandu-se cu predilectie la acest nivel (fixare la nivelul leucocitelor acumulate in cantitate mare in focarul supurativ).

. TEHNICA EFECTUARII RADIOGRAFIEI RENALE SIMPLE Radiografia renala simpla este o radiografie fara substanta de contrast care poate evidentia:

umbrele rinichilor;

pozitia rinichilor ;

unii calculi: - renali;

ureterali ;

vezicali.

Materiale necesare :

carbune animal;

ulei de ricin ;

material pentru clisma evacuatoare. Pregatirea bolnavului

cu 2-3 zile inainte se va da bolnavului un regim alimentar usor digerabil (evitand celuloza);

se va administra carbune animal tb. II x 3 ori / zi cu 2 zile inainte;

in prima zi se va administra bolnavilor 2 linguri de ulei de ricin ;

seara mananca ceai si paine prajita ;

in dimineata examenului, vezica urinara va trebui evacuata
complet de urina, iar asistenta medicala de radiologie va controla bolnavul de
gaze radiologie.

In caz de urgenta, radiografia poate fi efectuata si fara o pregatire prealabila.

Examenul propriu-zis

bolnavul dezbracat;

se aseaza pe masa radiologica in decubit dorsal;

executarea radiografiei;

bolnavul se imbraca si este condus in salon.

. TEHNICA EFECTUARII UROGRAFIEI

Urografia - examenul radiologie al rinichilor cu administrare de substanta de contrast pe cale intravenoasa. Materiale necesare :

radiografia renala simpla ;

substanta de contrast Odiston 30 - 60 - 75 % ;

medicatie antihistaminica si de urgenta :

acid epsilon aminocaproic ;

hemisuccinat de hidrocortizon (HHC);

Romergan;

ser glucozat pentru perfuzii;

oxigen. Pregatirea bolnavului

se incepe prin evacuarea gazelor din intestin ;

acelasi regim ca in radiografia renala simpla, in plus:

se va restrange cantitatea de lichide ;

in ziua examenului bolnavul nu va primi nimic de mancat sau de baut (prin aceasta se reduce mult volumul urinii, obligand rinichii sa concentreze mai mult urina);

- in preajma injectarii substantei de contrast se va face o clisma evacuatoare , apoi se va face proba de toleranta la iod (testare).

Astfel in fiecare cutie de Odiston exista o fiola, proba din care se va executa o oftalorareactie obisnuita, instiland o picatura in sacul conjunctival al unui ochi ; in caz de hipersensibilitate in decurs de 5 minute va apare o hiperemie conjunctivala accentuata a ochiului respectiv.

Testarea se mai poate face prin injectarea intraveoasa a 1 ml Odiston. In caz de reactie pozitiva pot apare fenomene mai severe: varsaturi, urticari, parestezii, edem al fetei, cefalee, bolnavul ajunge repede in stare de soc. In acest caz se va intrerupe administrarea Odistonuluie vor aplica masurile terapeutice de urgenta prin administrarea rapida de antihistaminice

Substante de contrast:

adulti: 20 ml -75 %
-copii : 5-10 ml

Examenul propriu-zis

bolnavul dezbracat;

se aseaza pe masa radiologica in decubit dorsal ;

administrarea intravenoasa a substantei de contrast 20 ml; Injectarea substantei opace poate provoca :

o durere de-a lungul venei;

ameteli, greturi, dureri abdominale. Asistenta medicala va trebui sa previna bolnavul asupra acestor

fenomene explicandu-i ca acestea dispar repede fara nici o consecinta.

la 8-10 min dupa injectare se fac radiografii;

bolavul se imbraca si este condus in salon.

Precautii - in timpul injectarii substantelor de contrast se va aspira mereu sange.

Contraindicatii

insuficienta hepatica si renala ;

boala Basedow ;

tuberculoza pulmonara evolutiva ;

stari alergice ; -IRA.

c) Explorari endoscopice CITOSCOPIA

In cistita acuta se veidentiaza o mucoasa intens congestionata cu desen vascular evident;

in cistita cronica se evidentiaza mucoasa vezicala ingrosata, congestiva, ca si eventualii factori favorizanti (tumori, corp strain, calcul).

Este utila in diagnosticul tumorii vezicale. d) Explorari echografice

Echografia poate releva :

rinichi de marime inegala ;

contururi neregulate ale rinichilor ;

echodensitatea zonei medulare crescuta si monogena ;

calculi sub forma unor zone echogene cu con de umbra posterior ;

zone transonice intrasinusal care corespund unei distensii caliceale si bazinetale ;

pe masura prograsiunii bolii, rinichii sunt micsorati de volum, uneori greu de delimitat in tesuturile din jur.

4. Alte investigatii

a) NEFROGRAMA IZOTOPICA poate evidentia :

tulburari ce afecteaza faza de diminuare si in special secretia tubulara ;

furnizeaza date asupra irigatiei renale.

b)     SCINTIGRAMA CU GALIU evidentiaza un proces supurativ.

c)     EXAMEN SONOGRAFIC -releva o largire a ariilor renale si a ariei cortico- medulare. Evolutia spre un proces supurativ releva alteori zone hipoecogene cu continut neomogen.

d)     BIOPSIA RENALA se recomanda in PNC, dar nu in mod uzual. Aceasta este relevanta totdeauna pentru gradul de afectare al rinichilor.

e)     EXAMENUL MORFO-PATOLOGIC

in PNA

Examen macroscopic

rinichi mariti inegal de volum cu capsula renala in tensiune, cu mici abcese subcapsulare ;

pe sectiune se observa zone triunghiulare supurative (cu baza corticala si varful in bazinet).

Examen microscopic

infiltrat inflamator interstitial (in care predomina polimorfonucleare cu un edem de insotire);

la nivelul tubilor (PMN si bacterii);

glomerulii de regula nu sunt afectati.

in PNC :

Examen macroscopic

rinichi micsorati de volum cu suprafata neregulata cu zone de fibroza ;

se observa ingrosarea mucoasei bazinetale si caliceale uneori cu aspect granular.

Examen microscopic

infiltrat inflamator interstitiu] constituit din limfocite si monocite ;

in cursul cronicizarii apare fibroza interstitiala ;

tubii prezinta leziuni;

leziunile glomerulare apar in faza tardiva ;

ghemul capilar poate suferi un proces de retractie, realizand un aspect de 'miez de paine' ;

imunofluorescenta nu releva depuneri de imunoglobuline la majoritatea bolnavilor.

C. TRATAMENT

Tratament igieno-dietetic.

Tratament medicamentos.

1. Tratament igieno-dietetic

cantitatea de calorii - este in relatie cu activitatea fizica a pacientului, regimul fiind hipocaloric la bolnavii obezi;

lipidele si glucidele se administreaza in cantitati uzuale ;

cantitatea de proteine este de lg/kg corp. Aceasta se limteaza numai in caz de diminuare a functiei renale (IRA).

bolnavii cu ITU necesita o diureza crescuta care se realizeaza printr-o hidratare corespunzatoare. Cantitatile crescute de lichid sunt sub fonna de :

ceaiuri diuretice ;

sucuri;

ape minerale.

Aportul suficient de lichide impiedica dezvlotarea gennenelor in urina ca si aderenta lor la epiteliul urinar.

!§! Nu se recomanda cura de diureza la pacienti care mai au si alte efecte
precum : - insuficienta cardiaca ;

-HTA;

ciroza hepatica ;

edeme, etc.

consumul de sare este normal. Acesta se limiteaza la bolnavii cu alte afectiuni decat ITU.

acidifierea urinei - urina in mod obisnuit are un pH acid, conditie care permite o desfasurare optima a actiunii sale antibacteriene.

Unele medicamente necesita un pH acid sau alcalin care le asigura o activitate crescuta.

De exemplu : Penicilina, Ampicilina, Negramul, Oxacilina in conditiile unui pH acid le creste activitatea.

- alcalinizarea urinei este utila in tratarea cu sulfamide, aminoglicode, Eritromicina. Aceasta alcalinizare se realizeaza prin ingestie de : lapte, fructe, bicarbonat de Na.

Alimente contraindicate :

condimentele ;

bauturile alcoolice si gazoase ;

alimente fermentate ;

fainoase in exces ;

lapte proaspat;

cartofi in exces ;

sosuri.

Fainoasele in exces, laptele proaspat, cartofii si sosurile favorizeaza fermentatia.

Lactatele sunt contraindicate in infectiile cu Proteus (acesta se dezvolta in pH-ul alcalin).

Tratamentele balneo-climaterice la Calimanesti, Govora- sunt utile in infectiile urinare recidivante.

!§! Important ! asigurarea unei diureze crescute este un mijloc de prevenite a ITU.

2. Tratament medicamentos.

a)      Tratament antimicrobian cu antibiotice sau chimioterapie.

b)     Imunoterapie.

c)      Tratament simptomatic.

a) Tratament antimicrobian cu antibiotice sau chimioterapie

Tratamentul ITU utilizeaza in practica, dupa Farrar urmatoarele scheme terapeutice :

ai) tratamentul curativ in care se include :

tratamentul in doza unica

tratamentul de scurta durata : 7 - 10 zile ;

tratament pe termen lung

a2 ) tratamentul supresiv se aplica cu scopul impiedicarii dezvoltarii germenilor din cursul unei ITU instalate.

a.3 ) tratainentul profilactic are drept scop impiedicarea instalarii unei ITU.

ai) tratamentul curativ

tratamentul in doza unica

Principii : - in ITU joase procesul inflamator este superficial fapt care detennina ca antibioticele sau chimioterapicele sa poata patrunde si reactiona cu usurinta;

administratrea acestuia se va face intr-o doza mare si
mica asigurand concentratii cu actiune antimicrobiana eficace;

- in ITU inalte, localizate la nivel renal, datorita profunzimii, antibioticul atinge concentratii reduse. De aceea tratamentul in doza unica are indicatii la bolnavii cu ITU joasa. Avantaje:

costul redus al tratamentului;

efecte secundare reduse;

permite localizarea sediului ITU;

rezultate favorabile in ITU joase.

Mod de administrare

Amoxicilina 3g sau

Nitrofurantoin 300g sau

Gentamicina 8mg

Norfloxacin 800mg

Trimethopin - sulfmethoxazol
Nu se recomanda la:

persoane cu simptome de tipul febrei;

dureri lombare si cu simptomatologie de durata;

la pacientii cu afectiuni renale sau urologice;

la pacientii cu diabet zaharat;

in sarcina;

la cei cu ITU recidivante;

la persoanele care au o adresabilitate redusa la medic pentru ca ele nu se vor mai supune controlului bacteriolologic necesar.

Important: tratamentul in doza unica reprezinta o metoda terapeutica numai in ITU cu localizare joasa.

Tratamentul de scurta durata
Principii:

reprezinta cel mai utilizat procedeu terapeutic in tratamentul ITU;

are o durata variabila de 7 - 14 zile;

se adreseaza de regula puseului acut cu ITU cu localizare la nivelul tractului urinar superior.

Se pot utiliza o multitudine de antibiotice si chimioterapice, acestea selectionandu-se dupa:

rezultatul antibiogramei furnizat de urocultura;

experienta medicului;

contraindicatiile la un anumit medicament pe care le prezinta pacientul.

Modul de administrare:

Ampicilina 2g/zi (0,5g x 4ori/zi);

Nitrofurantoin 3tb/zi (3 x ltb/zi);

Negram (acid nalidixic) (2tb x4ori/zi);

Norfloxacina (Nolacin) (400mg x2ori/zi);

Cefalexin 2g/zi (0,5g x4ori/zi);

Vibramicina 2 capsule prima zi, apoi 1 capsula/zi;

Trimethoprim- lg x4ori/zi cu acidifierea urinii.

Controlul rezultatului intrprins se face prin urocultura care de regula este sterila dupa 24 - 48h de tratament.

Important: tratamentul de scurta durata are o durata variabila (7-14 zile). El se adreseaza puseului acut al ITU de la nivelul tractului urinar superior.

. Tratamentul de lunga durata

Durata tratamentului: de la 6 saptamani la 6 luni.

Indicatii: - in ITU care nu au fost rezolvate in tratamentul de scurta durata;

- in ITU recurente invazive, in special in cazul de recidive.

Mod de administrare

Ampicilina 2g/zi;

Nitrofurantoin (lOOmg x 2ori/zi);

Acid nolidixic (Negram) (lg x4ori/zi);

Norfloxacin (ltb x2ori/zi);

Amoxicilina (2g/zi);

Carbencilina(in caz de ITU cu pseudomonas) (2tbx2ori/zi);

Trimethoprim - sulfamethoxozol (2tb.x2ori/zi).

Important: tratamentul de lunga durata al ITU se adreseaza bolnavilor care n-au fost rezolvati prin intermediul tratamentului de scurta durata.

a?) Tratamentul antimicrobian supresiv pe termen lung

Obiectiv: eliminarea sau suprimarea dezvoltarii germenilor in urina impiedicand progresiunea ITU si producerea de leziuni la nivelul rinichiului.

Indicatie: - ITU persistente la bolnavi cu calcul infectant;

prostatite cronice;

femei cu infectii repetate.

Durata tratamentului este variabila, in medie 6 luni, dar se poate extinde pana la 2 ani. Se va utiliza un antibiotic corespunzator sensibilitatii relevate de urocultura.

Avantaje: - se obtine frecvent urina sterila;

- germenii nu realizeaza leziuni renale.

Mod de administrare: - Nitrofurantoin (50mgx4ori/zi);

Trimethoprim-sulfomethoxazol (ltbx2ori/zi);

se mai poate utiliza si Methenamin (lgx3ori/zi). Tratamentul se va suprveghea chimic si biologic privind eficienta.

aQ Tratamentul profilactic al ITU

Obiectiv: tratament antimicrobian aplicat in doze reduse, dupa ce s-a obtinut sterilizarea in scopul evitarii unei reinfectii. Indicatii:

bolnavii cu litiaza urinara cu ITU repetate;

pacientii cu reflux vezico-ureteral;

pacientii cu ITU repetate dupa actul sexual;

pacientii cu ITU repetate la scurt interval dupa tratamentul de scurta durata;

bolnavii supusi unor interventii chirurgicale urologice. Medicamente utilizate

Nitrofurantoin (lOOmg) ltb. Seara la culcare;

Norfloxacin 200mg seara;

Cefolexim 250mg/zi;

Acid nolidixic 0,5x2ori/zi sau lg seara la culcare;

Trimethoprim - sulfamethoxozol Vi - ltb. seara la culcare. Efecte secundare: dezvoltarea de tulpini rezistente la antibioticele

utilizate.

Tratament ITU cu germene necunoscut

Exista situatii cand uroculturile repetate raman sterile in prezenta semnelor clinice si a celorlalte semne biologice de ITU. Se face apel la un antibiotic cu spectru larg are sa acopere spectrul germenilor intalniti in mod uzual in ITU.

Medicamente recomandate:

Nitrofurantoin;

Negram;

Ampicilina;

Sulfomethoxozol - trimethoprim.

Tratamentul bacteriuriei asimptomatice Dupa declansarea ei se efectueaza o a doua urocultura pentru confirmare si se identifica germenul si sensibilitatea lui:

Tratamentul nu este de urgenta. Se trateaza la:

fetite (datorita unor localizari cu frecventa crescuta la nivel renal);

gravide (dezvolta o pielonefrita intr-o incidenta crescuta);

la femei cu ITU recurente frecvente;

pacientii cu corpi straini la nivelul tractului urinar (calculi, tumori).

Nu se recomanda tratamentul bacteriuriei asimptomatice la persoanele
cu tractul urinar intact morfologic si functional. Ele vor fi supravegheate clinic
si biologic, tratamentul fiind instituit numai in caz de ITU simptomatica.

Principii de tratament antimicrobian in ITU

prima etapa o constituie un diagnostic clinic si biologic corect al ITU;

se identifica initial germenul care a produs ITU si se stabileste sensibilitatea acestuia fata de antibiotic sau chimioterapie;

tratamentul se instituie cu medicamentul fata de care exista cea mai mare sensibilitate, exista disponibilitatea si nu exista contraindicatii din partea organismului gazda;

in caz de ITU severa sau insotita de stare septicemica se incepe tratamentul inainte de a parveni rezultatul uroculturii si eventual hemoculturii. Se utilizeaza un antibiotic cu spectru larg, un antibiotic fata de principalii germeni intalniti in cursul ITU in general;

aparitia unei uroculturi sterile la un interval de cea. 3 zile nu se permite intreruperea tratamentului, chiar daca s-a obtinut o ameliorare clinica;

in caz de tratament antimicrobian ce a fost instituit inainte de a avea rezultatul uroculturii, iar rezultatele anterioare nu indica sensibilitatea fata de medicamentul cu care s-a initiat tratamentul, se procedeaza astfel:

daca efectul clinic este favorabil tratamentul se continua cu acelasi antibiotic;

daca efectul clinic este nefavorabil se schimba medicamentul, introducandu-se un nou preperat conform sensibilitatii din antibiograma.

tratamentul ITU se efectueaza de obicei cu un singur antibiotic; se utilizeaza asocierea a 2 antibiotice in caz de ITU insotita de stare septicemica.

eficacitatea tratamentului se verifica clinic, biologic si bacteriologic.

b) Imunoterapia

Se utilizeaza:

imunizari cu germeni recoltati de la bolnavi si omorati prin diverse procedee, in special prin formol;

imunizari prin fimbrii provenite de la E.Coli;

imunizari cu vaccinuri polimicrobiene.

In practica curenta, in ITU prin imunoterapie s-a impus preparatul Uro-Vaxom. Acesta actioneaza amplificand mecanismele imunitatii celulare si celei umorale. Se administreaza lcps./zi timp de trei saptamani pentru o persoana.

S-au raportat rezultate favorabile in ITU, recidivele fiind rar semnalate.

c) Tratament simptomatic

Se va combate : durerea, disuria, febra, frisoanele, polakiuria prin administratrea de:

ANTISPASTICE: Scobutil

Papaverina

Lizadon ANALGEZICE: Algocalmm

Aspirina ANTIINFLAMATOARE: Indometacin (sup., tab.)

Fenilbutazona

local incalzirea perineului;

bai calde generale.

CAPITOLUL II - PREZENTAREA BOLNAVILOR

A. Interviu

B. Nevoile fundamentale dupa modelul conceptual al Virginiei
Henderson

C. Plan de ingrijire

A. Interviu

Identificarea persoanei ingrijite

internat la data: 20 noiembrie 1995;

nume/prenume: BOLNAVUL NR. 1;

sex: feminin;

data nasterii: 20.12.1956 (39 ani);

greutate; 70kg;

inaltime 170cm;

Mediul familial

stare civila : casatorita;

copii: patru (16 ani, 10 ani, 8 ani, 6 ani)

relatii cu copii; bune;

frati/surori; o sora si un frate;

relatii cu fratii/surorile: bune;

persoane care pot fi anuntate: sora, sotul;

legaturi de rudenie: are 2 veri, o matusa, o cumnata;

adresa si telefon la domiciliu: str. Clopotari, nr.4, bl. 606, etj.l, ap. 4, tel.: 161112;

adresa si ni. de telefon la locul de munca: Sos. Chisinaului;

persoane de informat: sotul, sora.

Mediul profesional

profesie; confectionera;

loc de munca: Confectii - Iasi;

dupa imbolnavire; continua munca;

probleme la locul de munca: reluarea lucrului.

Mediul social

limba vorbita: romana;

nationalitate: romana;

religie si credinte spirituale: ortodoxa;

asigurari sociale: nu este asigurata;

numele si adresa medicului curant: nu are;

relatii cu exteriorul: lucreaza la servicu 8h, isi creste cei 4 copii si isi ingrijeste sotul;

probleme: sotul este somer, dar in prezent lucreaza la o firma de Taxi;

locuieste intr-un apartament de 3 camere

Starea de sanatate

motivele internarii:

dureri colicative lombare drepte iradiate inferior;

tulburari urinare;

polakiiirie;

usturimi postmictionale;

di surie;

febra, frisoane;

slabiciune.

diagnostic:

Infectie urinara joasa. Colica nefretica dreapta.
Obs. Microlitiaza renala.

Spondiloza lombara.
Istoricul bolii:

Bolnava internata in urma cu o luna cu suspiciune de litiaza ureterala dreapta, infectie minora pentru care a urmat tratament antibiotic conform antibiogramei. Dupa 10 zile de la externare constata reaparitia simptomatologiei colicative, a tulburarilor urinare. Prezentata la policlinica speciala se deceleaza infectie urinara cu E.Coli. Nu urmeaza nici un tratament. Alterarea starii generale, aparitia febrei si a frisoanelor determina internarea in clinica.

alte probleme de sanatate; pielocistite repetate;

operatii precedente: - 13 ani; hernie inghinala dreapta operata;

- 35 ani: sarcina extrauterina repetata operata

tratament in curs: nu ia nimic;

alergii cunoscute: nu se stie.

Obisnuinte de viata - obiceiuri de viata inaintea spitalizarii:

alcool: ocazional;

tutun: nu fumeaza;

igiena: independenta, bai zilnice;

tranzit fiziologic;

repaos: somn - doarme cea. 7h/zi;

exprimare scrisa: absolventa a XII- clase;

proteze (dentare, altele); nu are;

gradul de informare al bolnavei; crescuta informatii radio, televiziune uneori, rar citeste ziare, cotidiene.

Psihologia in raport cu boala

gradul de informare al anturajului sau: sotul nu cunoaste nimic din evolutia sau complicatiile acestei boli;

convorbirea cu medicul: decurge normal;

termeni utilizati: comuni, uzuali;

pacienta pare a fi in faza de acceptare.
8. Iesirea

Ce se intampla cu pacienta la externarea sa: bolnava se va externa cu urmatoarele recomandari:

evitarea eforturilor fizice intense si prelungite

cura de diureza: litri/zi conform indicatiilor;

tratament conform Rp.: concediu medical 5 zile.

B. Nevoile fundamentale dupa modelul conceptual al Virginiei Henderson

Bolnavul nr. 1

C. Plan de ingrijire

Bolnavul : NR. 1.

Diagnosticul medical 1. Infectie minorajoasa. Colica nefretica

dreapta.observati microlitiaza renala.

2. Spondiloza lombara

(tb. Ii/zi)

incurajarea de a bea 2-3 1 lichide/zi si de a urina Ia 2-3 ore cu golirea completa a vezicii

se efectueaza echografie pentru precizarea diagnosticului

incalzirea perineului, bai calde

administrarea de antispastice, analgezice, antiinflamatoare, antibacteriene (Scobutil fi. Ii/zi, Papaverina fi. Ii/zi, Aspirina tb. I/zi, Indocid sup. Ii/zi, Negram tb, Vi/zi)

incurajarea de a bea 2-3 1 lichide/zi si de a urina Ia 2-3 ore

un contur renal regulat bilateral,fara calculi; aspect normal echografic

-pacienta simte o ameliorare a durerii, disuriei

bea 2-3 I lichide/zi

urineaza la 2-3 ore cu golirea completa a vezicii

accepta tratamentul

somn indus medicamentos

stare generala usor influentata

Pacienta s-a externat cu starea generala - ameliorata;

Obligatiile asistentei medicale - sunt de a face educatie sanitara cu pacienta:

evitarea eforturilor intense si prelungite;

evitarea expuneri prelungite la frig si umezeala;

tratarea oricarui focar infectios din organism;

continuarea curei de diureza de 2-31. lichide/zi;

pacienta sa urineze la 2-3h cu golire completa a vezicii urinare pentru reducerea stazei urinare si a reinfectiilor;

efectuarea de control bacteriologic si respectarea tratamentului medicamentos conform indicatiilor medicului.

Recomandarile medicului

tratament medicamentos cu:

Negram 2tb./zi (4 saptamani);

Lizadon sup. 2/zi (7 zile);

Indometacin sup. 2/zi (7 zile).

concediu medical 5 zile;

control bacteriologic al urinii la 14-21-28 zile de la externare;
respectarea recomandarilor facute de asistenta medicala.

A.Interviu

Identificarea persoanei ingrijite

internat la data: 20 februarie 1995;

nume/prenume: BOLNAVUL NR. 2;

sex: feminin;

data nasterii: 28.12.1968 (27 ani);

greutate: 67kg;

inaltime 162cm;

Mediul familial

stare civila : casatorita;

copii: un copil de 4 ani

relatii cu copii: bune;

frati/sur ori: are un frate ce locuieste in Bucuresti;

relatii cu fratii/surorile: se intalneste rar cu fratele, tine legatura prin telefon;

persoane care pot fi anuntate: sotul, mama, tata;

legaturi de rudenie: are un var si o vara, o matusa, un unchi;

adresa si telefon la domiciliu: jud. Neamt, loc. Roman, str. Tudor Vladimirescu, nr.7, se. A, et. 2, tel:033/l62331

adresa si nr. de telefon la locul de munca: str. Nicolae Balcescu nr. 9, tel.: 033/126345;

persoane de informat: sotul, mama.

Mediul profesional

profesie: spalatoreasa;

loc de munca: Clubul Sportiv;

dupa imbolnavire; continua munca fiind intrerupta de unele concedii medicale in ultimul an;

probleme la locul de munca: a avut concedii medicale repetate in ultimul an dupa care si-a reluat lucrul.

Mediul social

limba vorbita: roana;

nationalitate: romana;

religie si credinte spirituale: ortodoxa;

asigurari sociale: nu este asigurata;

numele si adresa medicului curant: nu are;

relatii cu exteriorul: normale; isi creste unica fiica alaturi de sotul ei;

probleme: nu are;

locuieste intr-un apartament de 2 camere cu sotul si fiica, sotul
fiind de meserie mecanic la CFR.

Starea de sanatate

motivele internarii:

dureri colicative lombare drepte iradiate inferior;

dureri hipogastrice postmictionale;

tulburari urinare:

polakiurie;

urmi tulburi, fetide;

disurie;

febra, frisoane repetate;

astenie.

diagnostic:

1. Infectie urinara recidivanta.

Istoricul bolii:

Debut brusc in urma cu un an in noiembrie 1993 printr-un sindrom cristalgic tratat la dispensarul medical cu Negram, antispastice 10 zile. Ulterior urocultiirile efectuate repetat in decembrie, ianuarie, februarie, releva persistenta infectiei urinare cu E.Coli, motiv pentm care bolnava a urmat tratament injectabil reprezentat de aminoglicozide (Kanamicina, Gentamicina, Ampicilina apoi Norfloxacin, Nitromrantoin). Sterilizarea uroculturilor se face pe o perioada scurta de timp dupa care reapare simptomatologia urinara. In luna iulie 1994 se adreseaza Policlinicii Speciale Iasi si a urmat tratament cu aminoglicoze fara rezultat. In urma cu cateva saptamani apar dureri violente hipogastrice, tulburari urinare, frisoane repetate ceea ce determina administrarea de antalgice majore. Urocultura fiind pozitiva urmeaza tratament cu Gentamicina si Cefalexim, fara ameliorarea simptomatologiei.

Remarcam faptul ca s-a exclus o afectiune genitala concomitent. In prezent nu urmeaza nici un tratament.

Se interneaza pentm conduita terapeutica si precizare de di agnostic. Alte probleme de sanatate:

cistite repetate in ultimii 7 ani netratate;

operatii precedente: -nu are;

tratament in curs: nu ia nimic;

alergii cunoscute: nu se stie.

Obisnuinte de viata - obiceiuri de viata inaintea spitalizarii:

alcool, tutun: neaga;

igiena: independenta si o efectueaza;

tranzit intestinal: constipatie cronica (1 scaun/2-3zile);

obisnuinte alimentare sau regim: nu are, nu tine;

exprimare scrisa: absolventa a unui liceu;

proteze (dentare, altele): nu are;

gradul de informare al bolnavei: nivel de educatie medie; citeste ziare, reviste, asculta radio.

Psihologia in raport cu boala

gradul de informare al anturajului sau: sotul cunoaste putin despre simptomele si evolutia acestei boli;

convorbirea cu medicul: decurge normal, uneori intrerupte de dureri lombare;

termeni utilizati: foloseste termeni uzuali;

pacienta pare a fi in faza de acceptare.

Iesirea

Ce se intampla cu pacienta la externarea sa: bolnava se externeaza cu urmatoarele recomandari:

tratament cu Nolicin 2tb./zi - 14 zile si apoi cu Nitrofurantoin 2tb./zi (1 luna)

regim hidric: litri/zi;

evitarea expunerii la frig, umezeala;

urocultura de control la 14 - 21 - 28 zile de la externare.

B. Nevoile fundamentale dupa modelul conceptual al Virginiei Henderson

Bolnavul nr. 2

C. Plan de ingrijire

Bolnavul : NR. 2

Diagnosticul medical 1. Infectie urinara recidivanta.

Pacienta este externata cu starea generala - ameliorata;

Obligatiile asistentei medicale - sunt de a face educatie sanitara cu pacienta

privind :

evitarea eforturilor intense si prelungite;

evitarea expuneri prelungite la frig si umezeala;

tratarea oricarui focar infectios din organism;

continuarea curei de diureza de 2-31. lichide/zi;

pacienta sa urineze la 2-3h cu golire completa a vezicii urinare pentru reducerea stazei urinare si a reinfectiilor;

efectuarea de control bacteriologic si respectarea tratamentului medicamentos conform indicatiilor medicului.

Recomandarile medicului

tratament medicamentos cu:

Nolicin2tb./zi(14zile);

Nitroflirantoin 2 tb./zi (1 luna);

Tratament simptomatic cu sup. Ii/zi.

concediu medical 5 zile;

control bacteriologic al urinii la 14-21-28 zile de la externare si la aparitia unor semne asemanatoare;

respectarea cu strictete a curei de diureza;

respectarea recomandarilor facute de asistenta medicala.

A. Interviu

Identificarea persoanei ingrijite

internat la data: 21 februarie 1995;

nume/prenume: BOLNAVUL NR. 3;

sex: feminin;

data nasterii: 27.01.1938 (57 ani);

greutate: 66kg;

inaltime 160cm;

Mediul familial

stare civila : casatorita;

copii: o fata (33 ani);

relatii cu copii: bune;

frati/surori: nu are ;

relatii cu fratii/surorile: -;

persoane care pot fi anuntate: sotul, fata, ginerele;

legaturi de rudenie: are in viata o matusa (69 ani), doua cumnate;

adresa si telefon la domiciliu: Iasi str. Eternitate, nr.69B, bl. XI, scara B, etj. 8, ap. 49, tel.: 175439;

adresa si nr. de telefon la locul de munca: pensionara, fosta invatatoare;

persoane de informat: sotul, fata.

Mediul profesional

profesie: pensionara;

loc de munca: -;

Mediul social

limba vorbita: romana;

nationalitate: romana;

religie si credinte spirituale: ortodoxa;

asigurari sociale: nu are;

numele si adresa medicului curant: vine o data la 2-3 luni la control la doctor Alexa Ioana si se interneaza ori de cate ori este nevoie ;

relatii cu exteriorul: isi creste nepoata si ii place sa impleteasca;

probleme: nu are, duce o viata linistita;

Starea de sanatate

motivele internarii:

dureri in loja renala stanga;

polakiurie;

usturimi postmictionale;

febra, frisoane;

urini tulburi;

greturi, varsaturi;

diagnostic:

Pielofrenita cronica (infectie urinara cu Proteus).

Litiaza renala si vezico-urinara.

Vaginita cronica.

Istoricul bolii: Pacienta diagnosticata in urma cu 11 ani cu litiaza colaterala colica renala dreapta, PNC, se interneaza in clinica si se efectueaza interventie chirurgicala. In urmaacestei pacienta prezinta colici si elimina aproximativ un calcul pe an, acestea fiind de natura calcica.

In urma cu 4 zile pacienta prezinta o acutizare a durerii in urma expunerii prelungite la frig.

Prezenta durerilor in loja renala stanga, mictiuni frecvente, usturimi mictionale, febra, urini tulburi o determina pe bolnava sa se interneze.

alte probleme de sanatate:    - fibron uterin ;

varice ;

litiaza renala.

operatii precedente: - 10 ani: apendicectomie ;

- 1990 : colecistectomie

tratament in curs: Urinex;

alergii cunoscute: nu se stie.

Obisnuinte de viata - obiceiuri de viata inaintea spitalizarii:

alcool, tutun: nu bea, nu fumeaza;

igiena: independenta, zilnica;

tranzit intestinal fiziologic;

repaos: somn - doarme cea. 8-9 h/zi;

obisnuinte alimentare sau regim : - hidratare zilnica cu 1,9-2 1

lichide; - din cauza litiazei colice nu consuma fasole, ape alcaline, produse lactate.

proteze (dentare, altele): nu are;

gradul de informare al bolnavei : citeste ziare, cotidiene, reviste saptamanale, asculta radio.

Psihologia in raport cu boala

gradul de informare al anturajului sau:fiica cunoaste amanunte despre evolutia, complicatiile si tratamentul bolilor pe care le are (PNC, IRC std. I-II, litiaza renala). Ea este de profesie asistenta medicala.

convorbirea cu medicul: decurge normal, intrerupta de dureri.

termeni utilizati: uzuali, povesteste cu amanunte istoricul, evolutia si simptomele bolii.

pacienta pare a fi in faza de acceptare.
8. Iesirea

Ce se intampla cu pacienta la externarea sa: bolnava se va externa cu urmatoarele recomandari:

evitarea frigului si a umezelii;

lichide per oral: 2 l/zi;

tratament cu : - Nolicin tb. U/zi timp de 14 zile;

Urinex tb. I/zi;

Lizadon sup. U/zi.

control bacterilogic la 7-14-21 zile apoi la o luna;

control clinic medical peste 2 luni;

B. Nevoile fundamentale dupa modelul conceptual al Virginiei Henderson

Bolnavul nr. 3

C. Plan de ingrijire Bolnavul: NR. 3

Diagnosticul medical 1. Pielofrenita cronica (infectie urinara cu Proteus).

Litiaza renala si vezico-urinara.

Vaginita cronica.

Pacienta s-a externat cu starea generala - ameliorata;

Obligatiile asistentei medicale - sunt de a face educatie sanitara cu pacienta:

evitarea eforturilor fizice intense si prelungite;

evitarea expunerii prelungite la frig si umezeala;

tratarea oricarui focar infectios din organism;

continuarea curei de diureza de 2-31. lichide/zi;

pacienta sa urineze la 2-3h cu golire completa a vezicii urinare pentru reducerea stazei urinare si a reinfectiilor;

efectuarea de control bacteriologic si respectarea tratamentului medicamentos conform indicatiilor medicului.

Recomandarile medicului

tratament medicamentos cu:

Nolicin tb. II/zi (14 zile);

Lizadon sup. 11/zi

Urinex tb. I/zi

control clinic medical peste 2 luni

control bacteriologic al urinii la 7-14-21 zile de la externare si apoi lunar;

respectarea recomandarilor facute de asistenta medicala.

CAPITOLUL III Educatie pentru sanatate

Educatia pentru sanatate consta in :

evitarea expunerii prelungite la frig si umezeala;

asigurarea unei ingestii suficiente de lichide;

evitarea stazei urinare si a reinfectiilor prin golirea la 2-3 ore a vezicii urinare ;

igiena genitala zilnica;

igiena actului sexual;

tratarea oricarui focar infectios aflat in alt loc in organism decat la nivel renal (intestinal, genital, amigdalian, cutanal);

tratarea constipatiilor cronice;

tratarea medicala sau chirurgicala a oricarui factor
obstructiv la nivel renal;

evitarea abuzului de medicamente de tipul fenacetinei;

practicarea cateterismului vezical doar in cazuri
exceptionale folosind o tehnica aseptica si instilatii bactericide la
tenninarea lor.

Pacientii suferind de afectiuni uro-genitale ca si toti pacientii indiferent de afectiune au nevoie sa simta ca sunt respectati, ca problemele lor sunt intelese. Ei doresc sa li se raspunda intrebarilor, temerile lor sa fie potolite, durerile sa le fie usurate.

Unul din rolurile importante ale asistentei medicale este de a asigura pacientul, caci pacientii de acest tip au nevoie de mai mult sprijin si integrare decat altii.

Infectia tractului urinar reprezinta o problema importanta datorita incidentei curente a bolii, a numeroaselor zile de incapacitate de munca ca si a implicatiilor financiare pe care le necesita tratamentul lor. De exemplu se apreciaza ca in SUA cel putin 5 milioane de vizite oficiale la medic au ca obiectiv ITU.

Importanta studiului ITU reiese din urmatoarele date :

10-20 % dintre femei au cel putin o ITU in cursul vietii;

6% din femei vor avea una sau mai multe ITU intr-un an dat;

2-3 % din pacientii admisi intr-un spital vor dezvolta o ITU in cursul specializarii.

CAPITOLUL IV     BIBLIOGRAFIE

ANGELESCU M. - 'Ghid practic de antibioterapie' Ed. Medicala, Bucuresti, 1988.

ANGELESCU NICOLAE - 'Propedeutica medico-chirurgicala' Ed. Medicala, Bucuresti, 1993.

GLUHOVSCHI GHE., TRANDAFIRESCU VIRGINIA, PETRICA LIGIA, SABOU IOAN, SCHILLER ADALBERT, PITEA VIOREL - 'Nefrologie' voi. I si II Ed. Helicon, Timisoara, 1992.

MOZES C. - 'Tehnica ingrijirii bolnavului' Ed. Medicala, Bucuresti, 1980.

TITIRICA LUCRETIA - 'Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavului' Ed. 'Viata medicala romaneasca', 1994.