Tensiunea arteriala

TENSIUNEA ARTERIALA

Definitie: Valoarea presiunii exercitate de coloana de sange asupra peretelui arterial.

Factori care determina TA:

Forta de contractie a VS

Calitatea peretelui arterial

Rezistenta vasculara periferica

Volemia

Calitatile sangelui

Pres. telediastolica in sist.arterial

Determinare

Hales- 1732- tub de sticla in a. femurala cal

Ludwig 1842- manometru cu mercur - inscriere sangeranda → val. medie (nu reda fidel oscilatiile TA, Hg are greutate specifica mare, coloana e inerta)

Actual: insertie intravasculara a transductorilor electromagnetici prin cateterism

Masuratori indirecte: Echilibrarea presiunii din artera cu o presiune exterioara de valoare cunoscuta.

Tehnica:

Culcat, sezand, mb sup la nivelul cordului.

Manseta complet golita, aplicata pe brat la 2-3 cm superior de plica cotului

Umflarea mansetei pana dispare pulsul la radiala sau brahiala si inca 30 mmHg

Metoda palpatorica de apreciere a valorii TA - Riva Rocci → TAS

Metoda ascultatorie de apreciere a valorii TA - Korotkov - stetoscopul la 2 cm sub nivelul mansetei. Decomprimare cu 2-3 mmHg/sec, aparitia si disparitia zgomotelor in stetoscop →TAS si TAD.

Precautii:

Pozitia, mb sup la niv inimii

Manseta cu 20% mai lata ca diametrul bratului compenseaza rezistenta tesuturilor

Comprimare completa a arterei - uneori, ascultatoric, intre primul zgomot auzit si celelalte zgomote percepute apare un gol ascultatoric pe o intindere de 40 mmHg

Ritmul decomprimarii lent

Pacientul relaxat, la cateva ore dupa ultima masa, - fumat, cafea, cu o ora inainte, odihnit - minim 15`

! "hipertensiunea de halat alb" - valori crescute ale TA la masuratori efectuate la vizita la medic

Valori normale - OMS, la adult

TA optim: 120/80 mmHg

TA normal: 130/85 mmHg

TA inalt normala: 130 -139/ 85-89 mmHg

HTA valori de la 140/90 mmHg

Stadiile HTA:

I: 140-159/90-99 mmHg

II: 160-179/100-109 mmHg

III: >180 /110 mmHg

TA medie - media unui nr. infinit de presiuni care actioneaza in timpul ciclului cardiac

TAM= TAd+TAs-Tad Valori medii: 95-100 mmHg

3

Variatii fiziologice ale TA:

Varsta, sexul

la nou-nascut TAs -medie de 40 mmHg, la 14 zile - 70, la o luna - 80, 10 ani - 100mmHg; la pubertate se ating valorile inregistrate la adult.

La barbati, se apreciaza ca valorile presiunii arteriale sistolice cresc cu 0,5mmHg iar valorile diastolice cu 0,2 mmHg pt. fiecare an in plus peste 20ani,

la femei pana la menopauza presiunea sistolica este cu 4-5 mmHg mai mica decat la barbatii de aceeasi varsta, pt. ca dupa menopauza valorile sa creasca brusc si ulterior sa se mentina la nivele constant deasupra valorilor de la barbatii de aceeasi varsta.

Greutatea, conformatia: obezii au o presiune de 7,5 mmHg (in medie) mai mare decat normoponderalii; persoanele cu torace larg, indiferent de greutate, au o presiune sistolo-diastolica mai mare decat persoanele longiline.

Pozitia influenteaza valorile TA prin influenta gravitatiei.

In ortostatism TAd este ceva mai ridicata decat in pozitie sezanda si are valoare minima in clinostatism.

Presiunea sistolica creste intr-o masura mai mica decat cea diastolica. Masurarea TA la 10 sec dupa ridicarea in ortostatism arata o scadere a TAs cu 5-20 mmHg→ reactiii sinocarotidiene si cardioaortice mecanisme vasoconstrictoare cu restabilirea presiunii in 30 sec, compensand astfel efectele gravitatiei; uneori poate sa apara o supracompensare, TAs fiind mai mare tranzitor in ortosatism decat in pozitie culcata.

Digestia. Presiunea sistolica creste cu 6-8 mmHg in timpul digestiei prin hipervolemie, din cauza intoarcerii venoase mai mari si a absorbtiei de lichide, modificare ce persista cca 1-2 ore (hipervolemie). TAd poate sa scada prin vasodilatatia din organele digestive si din piele.

Efortul fizic: TAs creste prin descarcare de adrenalina, ceea ce are ca urmare marirea fortei de contractie a inimii si cresterea tonusului vascular, putand ajunge pana la 180-200 mmHg pentru TAs si de 100-110mmHg pentru TAd. Cresterea TA depinde de masa musculara antrenata in efort si de tipul efortului muscular. Efortul membrelor superioare >membrele inferioare. contractiile izometrice >    izotonice. Dupa efort TA revine la normal intr-un interval scurt, 1-4 min sau chiar scade sub valorile initiale, trecator (prin relaxarea brusca a muschilor abdominali, cu retinerea temporara a sangelui in rezervoarele venoase abdominale si scaderea DC prin scaderea int.venoase.

EmotiileFrigul, frisonul termic Caldura. Somnul- variatii nictemerale

Modificari patologice ale TA:

Cresterea debitului cardiac DC = f x VB; HTA labila, tulburari neurovegetative

Scaderea distensibilitatii vaselor mari - aorta, ramurile sale mari

Cresterea RVP - scaderea nivelului de vasodilatatori, cresterea sensibilitatii fibrei M. la vasoconstrictori, exces de catecolamine, renina, angiotensina: tu secretante, afectiuni reno-parenchimatoase, stenoza A renale, ACO, sarcina (excesul E → creste angiotensinogenul)

Cresterea volemiei: tulb.renale cu retentie de apa si Na- IRC, HTA cu Haldosteronism primar - retentie Na ca predispozitie genetica

Cresterea vascozitatii sangelui: poliglobulii, pierderi de plasma, Hglicemie, Hproteinemie, dislipidemii Clasificarea HTA:

Dupa componenta: HTA sistolica, HTA diastolica

Dupa stabilitate: HTA permanenta sau oscilatorie

Dupa manifestare: HTA paroxistica sau cronica

Dupa evolutie

HTA benigna - prelungita, lenta, discreta, zeci de ani

HTA maligna - rapida, accentuata, spre agravare, netratata→deces (AVC, infarct, insuf.renala)

Dupa mecanism patogenic

HTA esentiala

HTA secundara

v     renala

- renoparenchimatoasa (glomerulonefrite, pielonefrite, nefropatie diabetica, rinichi polichistic, r.mic unilateral, r.unic chirurgucal, nefrite de iradiere)

- renovasculara (stenoza A.renale, ateroscleroza la varstnici B, displazie fibromusculara Ftinere)

v     endocrina: hiperaldosteronism, feocromocitom, STH, Htiroidie

v     alte cauze: coarctatie de aorta, sarcina, medicamente

Afectare organica in HTA:

Creier - ateroscleroza - AVC

Retina - stenoze, edem, hemoragii

Cord - HVS

Rinichi - nefroangioscleroza

Vase periferice - arteriopatie obliteranta

Stadializare dupa afectarea organica:

I - fara leziuni de organ

II - afectare usoara HVS, FO st.I-II, P-urie si/ creatinina serica crescuta

III - afectare severa: IC stg, ICC; h-ragie cerebrala, cerebeloasa sau in trunchiul cerebral

PULSUL

PULSUL: expresia expansiunii laterale a peretelui vascular dat de impactul cu coloana de sange circulatorie.

UNDA PULSATILA: distensia brusca a peretelui aortic la sistola VS- soc- transmis prin peretele vaselor sub f.unei unde.

Viteza undei pulsului - difera de vit de circ. a sg.: de 15 x mai mare in Ao, se dubleaza sau tripleaza la varstnici cu ateroscleroza: 3-4 m/sec; in a.mari: 7-10 m/sec; in a.mici 15-35 m/sec.

Presiunea pulsului

Unda de presiune are o valoare minima si una maxima, diferenta intre ele fiind presiunea pulsului. Amplitudinea pulsului creste paralel cu presiunea pulsului. PP = TAs - TAd = 40 - 50 mmHg

Se transmite de-a lungul peretelui arterial sub forma unei unde percepute prin comprimarea unei artere pe un plan osos, dur, subiacent.

Factori care influenteaza presiunea pulsului:

Volumul sistolic: scade in stare de soc → puls filiform

creste in efort fizic puls amplu

Distensibilitatea arterelor scade in ateroscleroza (amplit.crescuta??)

Frecventa cardiaca daca DC este constant, in tahicardie scade volumul sistolic

I. Metoda palpatorie de explorare

Focare de palpare: puls central si puls periferic

Carotidian

Mb.sup: - axilara

- brahiala

- radiala

- ulnara

Mb.inf: - femurala

- poplitee

- tibiala posterioara

- pedioasa

Se va urmari:

Frecventa: frecvent, rar- frequens, rarus

Ritmul: regulat, neregulat- regularis, iregularis

Viteza: celer, parvus

Amplitudinea: magnus, tardus

Tensiunea: durus, molis

Caracteristicile pulsului:

Prezenta/Absenta: boala fara puls (Takayasu)- tromboza A emergente din crosa aortei, arteriopatie obliteranta a mb inf, ocluzie A acuta periferica (embolii)

Simetria: Normal, pulsul este bilateral, simetric. Intarzierea pulsului intr-o regiune semnifica o ingustare arteriala.

Ritmul: Regulat - corespondentul periferic al contractiilor cardiace ritmice. Neregulat - aritmii cardiace. Deficit de puls: diferenta intre frecventa inimii si pulsul periferic

Frecventa: Numarare 15sec x 4, sau nr.1 minut. Valori normale: 60-80 bpm

Crestere: tahicardie >100b/m

- fiziologic: emotii, efort, postprandial, nou nascut, gravide, altitudine

- patologic:

cauze cardiace: tahicardii sinusale, ventriculare, paroxistice supraventriculare-cp.ischemica; tulb.electrolitice; inflamatii-endo/mio/pericard

cauze extracardiace: febra, stari infectioase, anemie, boli endocrine (hipertiroidie, feocromocitom), hTA, hipovolemie

Scadere: bradicardie <60bpm

- fiziologic: sportivi antrenati, somn, repaus (la unii indivizi, fara semnificatie daca adaptarea la efort este buna)

- patologic:

cauze cardiace: bradicardie sinusala, infarct, boala de nod sinusal, BAV (cp.ischemica); tulb.electrolitice

cauze extracardiace: hipotiroidie, tu.cerebrale, intoxicatii (beta blocante, antiaritmice, antitiroidiene), icter

Calitatea

Normal, palparea ofera o senzatie tactila de tub elastic.

pulsus frequens, pulsus rarus

pulsus regularis, pulsus irregularis

pulsus celer (unda apare rapid): insuf.Ao,    pulsus tardus (unda pulsatila lenta): st.Ao

pulsus altus (saltaret): circulatie hiperkinetica, regurgitatie Ao,

pulsus magnus (amplitudine mare): volum sistolic crescut-insuficienta Ao, duct arterial persistent, sdr hiperkinetic

pulsus parvus (amplitudine mica) volum sistolic scazut - stenoza Ao, st.mitrala, hipovolemie, insuficienta VS

pulsus alternans: alternanta de amplitudine a pulsului periferic (disfunctie VS severa , insuficienta cardiaca)

pulsus durus, pulsus molis

pulsus fortis (dur)- greu depresibil, in HTA, ats (senzatia palparii unei fesi)

puls debilis - slab, usor depresibil, in colps, insuf VS

pulsus paradoxus: scadere inspiratorie exagerata (>10mmHg) a TAS (tamponada pericardica, boala pulmonara obstructiva) sau crestere exagerata a amplitudinii pulsului in expir

deficit de puls periferic: fibrilatie atriala

II. Metoda grafica de explorare

Inregistrarea pulsului cu ajutorul sfigmografelor, rezultand sfigmograma.

Sfigmograma - centrala - inscriere in apropierea inimii, in Ao suprasigmoidiana, forma de referinta periferica graficul arata o unda ascendenta (unda anacrota) - simultana cu sistola ventriculara. Portiunea descendenta are o depresiune - incizura, urmata de o noua bombare, unda dicrota. Terminarea sistolei ventriculare corespunde cu incizura (apare prin inchiderea valvei Ao, este cauzata de refluarea sangelui in cavitatea ventriculara). Sangele ce a izbit valva sigmoida, in momentul urmator destinde din nou peretele aortei, dand nastere unei noi vibratii de inalta frecventa si unei noi bombari pe grafic, unda dicrota.

Pulsul nu depaseste in general zona arteriolelor, poate fi observat in teritoriul capilar in diferente mari intre presiunea sistolica si cea diastolica (insuficienta aortica, persistenta de canal arterial), sau in vasodilatatii periferice accentuate (baie calda).

Analiza morfologica

faza sistolica- incepe in momentul A de pe grafic, ce corespunde deschiderii valvelor sigmoide aortice la debutul ejectiei VS

ramura ascendenta AB =unda anacrota sau de percutie

traduce percutia sangelui aortic imobil de catre unda de presiune ventriculara si depinde de viteza de scurtare a fibrelor musculare ventriculare

deschiderea valvelor aortice

distensibilitatea aortica

o unda usor descendenta terminata intr-un umar C

unda rapid descendenta intrerupta de o incizura notata cu I - incizura dicrota - corespunde relaxarii ventriculare si deceleratiei bruste a coloanei sanguine urmata de inchiderea valvelor semilunare aortice.

faza diastolica →cuprinde unda dicrota , de reascensiune, care apare prin ciocnirea sangelui de valvele sigmode atunci cand ele se inchid, datorita tendintei de reflux a acestuia spre VS

urmeaza o panta descendenta, lenta, pana la o noua contractie si traduce evacuarea progresiva a sangelui din rezervorul aortic in ramificatiile arteriale

portiunea diastolica depinde in ansamblu de rezistenta arteriala.

Analiza cronologica

timpul de semiascensiune - timpul necesar undei anacrote pentru a ajunge la jumatatea amplitudinii maxime, VN: 0,04-0,06 sec.

intervalul AI - masoara durata ejectiei, normal: 0,25-0,3sec.