TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL LA COLEGIUL DE ASISTENTA DENTARA - PREVENTIE ORO-DENTARA

TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE LA COLEGIUL DE ASISTENTA DENTARA

- PREVENTIE ORO-DENTARA -

60 intrebari in total

20 intrebari selectate

1. Indicele Ouinley-Hein:

1. se apreciaza fara colorarea placii;
2. este deosebit de util in procedurile de apreciere a eficientei metodelor de igiena individuala;
3. valoarea 2 - placa colorata in treimea cervicala;
4. valoarea 3 - placa colorata pe cele doua treimi cervicale;
5. valoarea 5 - placa ce depaseste cele doua treimi cervicale;

R: b, e

2. Intervalul de timp in care se face acumularea maxima de tartru este:

1. 3-6 saptamani;
2. 6-10 saptamani;
3. 6-10 luni;
4. 10 saptamani si 6 luni;
5. 6 saptamani si 10 luni;

R: d

3. Foaia de mirt (gheara):

1. este un instrument pereche;
2. este indicat pentru detartrajul spatiilor proximale;
3. este folosit si pentru excizia unor papile hiperplazice;
4. actioneaza numai subgingival;
5. actioneaza numai supragingival;

R: b, c

4. Virusul HBV este prezent la nivelul urmatoarelor grupe de risc:

1. heterosexuali cu parteneri multipli;
2. copii nascuti din mame HBV negative;
3. pacienti dializati;
4. transfuzatii cu sange verificat;
5. persoanele ce folosesc droguri orale;

R: a, c

5. Factorii intrinseci incriminati in etiologia cancerului oral sunt:

1. hormonali;
2. chimici;
3. mecanici;
4. genetici;
5. termici;

R: a, d

6. Utilizarea dusului bucal:

1. reduce gradul de inflamatie gingivala;
2. inlocuieste periajul dentar;
3. nu este recomandat persoanelor cu parodontiul integru;
4. creste gradul de keratinizare;
5. reduce sau chiar anuleaza halena;

R: a, d, e

7. Dupa Dental Advisor, proprietatile ideale ale unui sigilant sunt:

1. fluiditate;
2. rezistenta inalta la uzura;
3. absorbtia scazuta a apei;
4. biocompatibilitate;
5. calitati fizionomice satisfacatoare;

R: b, c

8. Substantele revelatoare de placa bacteriana sunt:

1. clorhexidina;
2. peroxizii;
3. eritrozina;
4. coloranti pe baza de fluoresceina;
5. sanguinarina;

R: c, d

9. Indicele de sangerare al papilei are urmatoarele valori:

1. valoarea 1 - nu sangereaza;
2. valoarea 1 - hemoragie punctiforma (dupa palparea cu sonda apare un singur punct hemoragic);
3. valoarea 3 - linie/punct (o linie hemoragica fina sau mai multe puncte sangerande apar la marginea gingiei);
4. valoarea 4 - triunghi (zona triunghiului interdentar este mai mult sau mai putin plina de sange);
5. valoarea 2 - linie/punct (o linie hemoragica fina sau mai multe puncte sangerande apar la marginea gingiei);

R: b, e

10. Depunerea de tartru se observa mai ales la subiectii care:

1. nu respecta regulile de igiena orala;
2. folosesc periuta manuala;
3. prezinta disfunctii ale sistemelor locale de aparare ;
4. nu folosesc in masticatie o hemiarcada;
5. prezinta tulburari ale cantitatii si calitatii salivei;

R: a, c, d, e

11. Chimioterapia determina aparitia:

1. infectiilor virale, cea mai des intalnita fiind cea cu herpes simplu;
2. hemoragiilor;
3. mucositelor;
4. xerostomiei;
5. toate raspunsurile sunt corecte;

R: e

12. Placa bacteriana prezinta urmatoarele caracteristici:

1. se mai numeste si materie alba ;
2. se poate indeparta prin actiunea mecanica a spray-ului de apa;
3. prezinta maximum de acumulare la 10 de zile;
4. se poate detecta numai prin colorare ( cu ajutorul substantelor revelatoare de placa);
5. se acumuleaza pe dinti dar si pe alte suprafete dure din cavitatea bucala( coroane, obturatii, implante etc.);

R: e

13. Clorhexidina are ca efecte nedorite:

1. infectii virale;
2. coloratii reversibile ale limbii, dintilor sau ale anumitor obturatii coronare;
3. senzatii de arsura;
4. descuamari superficiale ale mucoasei bucale;
5. eroziuni ale dintilor;

R: a, b, c, d

14. Activitatea antibacteriana a salivei se realizeaza prin intermediul:

1. lactoferinei;
2. bicarbonatilor;
3. fosfatilor;
4. lizozimului;
5. hormonului parotidian;

R: a, d, e

15. Referitor la mecanismele prin care se face mineralizarea placii exista urmatoarele teorii :

1. teoria interactiunii elementelor;
2. teoria fizico-chimica;
3. teoria enzimatica;
4. teoria bacteriana;
5. nici un raspuns nu este corect;

R: b, c, d

16. Indicele de tartru are urmatoarele grade:

1. valoarea 1 - tartru in treimea cervicala, supragingival si subgingival;
2. valoarea 2 - tartru in cele doua treimi cervicale, supragingival;
3. valoarea 0 - nu prezinta tartru;
4. valoarea 3 - tartru pe toata suprafata + depozite mari subgingival;
5. valoarea 2 - tartru in treimea cervicala si subgingival;

R: c, d

17. Principiile care trebuie respectate in timpul detartrajului sunt :

a. se incepe intotdeauna cu arcada inferioara;

b. imobilizarea dintilor;

c. punctul de sprijin;

d. pozitia medicului;

e. pozitia pacientului;

R: b, c, d, e

18. Dintii desemnati reprezentativi de catre Ramfjord sunt :

R: a

19. Protocolul pentru asepsia in cabinetul de medicina dentara poate fi:

1. deschiderea sistemului de apa si mentinerea lui deschisa 3-5 minute dupa fiecare pacient;
2. turnarea unei solutii dezinfectante in sistemul de evacuare al aparatului in fiecare dimineata;
3. la sfarsitul activitatii se dezinfecteaza sertarele, dulapurile, podeaua si toate celelalte elemente ce nu pot fi sterilizate;
4. aerisirea cabinetului din ora in ora;
5. la sfarsitul activitatii se va deschide sistemul de apa de la Unit timp de 3 minute;

R: e

20. Care din urmatoarele metode de periaj se realizeaza cu arcadele dentare in contact:

a.       metoda Fones;

b.      metoda Charter;

c.       metoda Bass;

d.      metoda Smith-Bell;

e.       metoda Stillman;

R: a

21. Metoda Bass:

1. urmareste indepartarea placii bacteriene din regiunea santului gingival si de pe suprafata gingiei;
2. se recomanda pacientilor fara modificari parodontale;
3. se realizeaza cu arcadele dentare in contact;
4. suprafetele ocluzale sunt curatate conferindu-i-se periei o miscare circulara;
5. foloseste o perie din material sintetic, moale, cu capatul terminal al smocurilor rotunjit;

R: a, b, e

22. Clorhexidina:

1. face parte din grupa antibioticelor;
2. are efect antibacterian fata de germenii parodontopatogeni;
3. are actiune antifungica asupra Candidei albicans;
4. este o substanta revelatoare de placa bacteriana;
5. se gaseste in compozitia majoritatii pastelor de dinti de pe piata;

R: b, c

23. Xerostomia se caracterizeaza prin:

1. tulburarile apar la 7-10 zile dupa terminarea tratamentului;
2. nu creeaza probleme pacientului;
3. este o afectiune a glandelor salivare;
4. apare in cazul efectuarii radioterapiei;
5. nu apare in cazul efectuarii chimioterapiei;

R: c, d

24. Matasea dentara:

1. nu inlocuieste periajul dentar;
2. nu se indica in cavitati bucale indemne;
3. se indica in cazurile in care papila ocupa tot spatiul de sub punctul de contact;
4. firele cele mai eficiente sunt cele impregnate cu fluor;
5. firele cele mai eficiente sunt cele impregnate cu ceara;

R: a, c

25. Dintre mijloacele ajutatoare indepartarii placii bacteriene:

1. stimulatorul gingival este indicat in cavitati bucale indemne;
2. apa de gura are ca si actiune principala cea de calmare;
3. periutele interdentare sunt recomandate unde spatiile interdentare sunt larg deschise;
4. dusul bucal proiecteaza jetul de apa pana la 6 mm subgingival;
5. scobitorile din lemn au forma rotunda pe sectiune;

R: c, d

26. Metoda Fones:

1. este cea mai greu de insusit de catre pacienti;
2. nu este indicata copiilor;
3. peria de dinti se angajeaza in unghi oblic pe axul longitudinal al dintilor;
4. include curatirea simultana a dintilor maxilari si mandibulari care sunt in ocluzie;
5. periei i se imprima o miscare de rotatie sau eliptica;

R: d, e

27. Indicele de inflamatie gingivala are urmatoarele valori:

1. valoarea 1 - gingie inflamata si hemoragie la sondaj;
2. valoarea 0 - gingie inflamata si absenta hemoragiei la sondaj;
3. valoarea 3 - ulceratii gingivale si hemoragie spontana;
4. valoarea 1 - ulceratii gingivale si hemoragie spontana;
5. valoarea 2 - gingie inflamata si hemoragie la sondaj;

R: c, e

28. Indicele PI (Periodontal Index):

1. 1 - gingivita circulara;
2. 6 - mobilitate cu pierderea functiei;
3. 6 - punga;
4. 2 - gingivita partiala;
5. masoara adancimea pungii cu sonda si descrie severitatea bolii;

R: c, e

29. Placa bacteriana:

1. luand in considerare relatia cu marginea gingivala se diferentiaza in doua categorii: supragingivala si subgingivala;
2. luand in considerare relatia cu marginea gingivala se diferentiaza in doua categorii: coronara si marginala;
3. este alcatuita din microorganisme in proportie de 40%;
4. poate fi detectata clinic numai prin colorare;
5. rata de formare cat si localizarea ei variaza de la individ la individ;

R: a, e

30. Cercetarile privind formarea si biochimia placii bacteriene au demonstrat:

1. primul strat se numeste materia alba;
2. primul strat se numeste pelicula;
3. pelicula se formeaza inaintea colonizarii cu microorganisme;
4. spirochetele colonizeaza cu predilectie suprafetele dintilor;
5. lactobacillus colonizeaza cu predilectie suprafata dorsala a limbii;

R: b, c

31. Placa bacteriana are in compozitie:

1. 50% microorganisme;
2. 100-200 specii bacteriene;
3. matricea intercelulara;
4. bacterii gram negative ce formeaza exotoxine;
5. celule epiteliale;

R: c, e

32. Tartrul actioneaza asupra parodontiului prin urmatoarele modalitati :

1. prin actiune mecanica provocand    ulceratii ;
2. prin iritarea marginii gingivale determinand retractia acesteia ;
3. protejarea parodontiului de actiunea factorilor fizici si chimici din cavitatea bucala;
4. iritarea peretelui gingival al pungilor parodontale de catre tartrul supragingival;
5. prin actiunea placii bacteriene ce acopera tartrul ;

R: a, b. e

33. Tartrul dentar este denumit astfel :

1. litiaza peridentara ;
2. calculoza dentara ;
3. pelicula;
4. materia alba;
5. odontolitiaza;

R: a, b, e

34. Dupa Chaput, tartrul se compune din:

1. substante organice 8% ;
2. substante organice 75% ;
3. apa 15% ;
4. substante organice 15% ;
5. substante anorganice 75% ;

R: d, e

35. Radioterapia poate provoca:

1. xerostomie;
2. osteoradionecroza;
3. carii stagnante;
4. tulburari de gust;
5. toate raspunsurile sunt corecte;

R: a, b, d

36. Secera simpla :

1. este un instrument pereche;
2. prezinta pe sectiune 5 unghiuri;
3. poate fi folosita numai pe arcada superioara;
4. actioneaza numai supragingival ;
5. actioneaza prin tractiune si presiune;

R: e

37. Detartrajul cu ultrasunete este contraindicat:

1. la pacientii diabetici;
2. la pacientii cu stimulatoare cardiace;
3. la pacienti cu boala parodontala;
4. la nivelul plagilor chirurgicale, cand se realizeaza finisarea suprafetelor cementare descoperite;
5. la gravide;

R: b, d

38. Indicele de placa elaborat de Silness si L e:

1. valoarea 3 - placa ce se poate pune in evidenta cu sonda;
2. se determina prin colorarea placii;
3. se determina pe suprafetele linguale pentru dintii arcadei inferioare ;
4. valoarea 1 - placa ce se poate pune in evidenta cu sonda;
5. se determina pe cele patru suprafete ale fiecarui dinte;

R: d, e

39. Complicatiile detartrajului sunt:

1. luxatia dintilor chiar daca parodontiul este integru ;
2. leziuni ale partilor moi;
3. dislocarea unor obturatii coronare din zona de colet ;
4. aparitia unei sensibilitati crescute la nivelul coletului;
5. expulzia de pe arcada a dintilor cu mobilitate crescuta ;

R: b, c, d, e

40. Periajul dentar profesional :

1. nu se realizeaza la nivelul dintilor ce vor fi restaurati prin tehnici adezive ;
2. foloseste paste abrazive cu granulatii diferite ;
3. se indica inainte de aplicarea produselor de fluorizare locala ;
4. indeparteaza pigmentatiile dentare extrinseci;
5. nu este indicat la copii;

R: b, c,d.

41. Dispozitivele cu ultrasunete pot fi folosite la:

1. usurarea tratamentului mecanic endodontic;
2. indepartarea tartrului la copii;
3. chiuretarea pungilor parodontale;
4. expulzia dintilor mobili;
5. decimentarea dispozitivelor intraradiculare;

R: a, c, e

42. Dupa Bratu D. si colaboratorii, calitatile unui material de sigilare sunt:

1. priza lenta in conditiile cavitatii bucale;
2. aderenta la suprafetele negravate acid;
3. fluiditate;
4. biocompatibilitate;
5. sa nu perturbe ocluzia;

R: c, d, e

43. Care din urmatoarele metode sunt recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru prevenirea cariei dentare:

1. sigilarea santurilor si fosetelor;
2. obturatiile cu amalgam de argint;
3. igiena alimentatiei;
4. igiena buco-dentara;
5. fluorizarea generala si locala;

R: a ,c, d, e

44. Cauzele cresterii interesului medicilor dentisti pentru sigilare in ultimii ani sunt:

1. cursurile de instruire asupra sigilarii;
2. acordul oficial, legal al sigurantei si eficientei sigilantilor din partea Institutului national al sanatatii;
3. combinarea activitatii de stimulare profesionala cu publicitatea facuta sigilantilor;
4. includerea sigilantilor in sistemul de asigurari sociale a asistentei medicale stomatologice;
5. congresele in legatura cu prevenirea cancerului oral;

R: a, b, c, d

45. Indicatiile sigilarilor santurilor si fosetelor sunt:

1. sonda agata si sunt semne evidente de carie ocluzala;
2. dintii sunt erupti suficient pentru a se obtine o suprafata uscata;
3. santuri largi, in forma de V, cu diametrul mare si putin adanci;
4. santuri si fosete adanci in forma de I , amfora, picatura;
5. santuri si fosete adanci cu proasta coalescenta;

R: b, d, e

46. Timpii operatori ai sigilarii sunt:

1. verificarea sigilarii;
2. izolarea (obligatoriu cu diga );
3. controale periodice (din doi in doi ani );
4. pregatirea suprafetelor de smalt;
5. curatirea suprafetei dentare;

R: a, d, e

47. In cazul virusului hepatitei B:

1. doza infectanta este foarte redusa, fapt ce-i creste riscul de contaminare;
2. perioada de incubatie este de 3 zile;
3. poate fi usor distrus prin fierbere la 100˚ C, timp de 10 minute;
4. calea de transmitere a infectiei este cea hematologica;
5. nu poate fi transmis pe calea aerosolilor;   

R: a, d

48. In cazul infectiei cu HIV :

1. transmiterea bolii ramane posibila pana la vindecarea bolnavului;
2. transmiterea se face prin contactul direct cu sange;
3. prezenta virusului in saliva e constanta si in concentratii crescute;
4. transmiterea se poate realiza la copilul nou-nascut prin laptele matern;
5. nu exista un tratament eficient;

R: b, d, e

49. Indicele PI (Periodontal Index):

6. 1 - gingivita circulara;
7. 6 - mobilitate cu pierderea functiei;
8. 6 - punga;
9. 2 - gingivita partiala;
10. masoara adancimea pungii cu sonda si descrie severitatea bolii;

R: c, e

50. "Sistemul natural de aparare locala" este reprezentat la nivelul cavitatii bucale de:

1. fluidul gingival;
2. saliva;
3. smaltul;
4. pulpa dentara;
5. mucoasa bucala;

R: a, b, e

51. Barierele fizice ce asigura protectia dentistului in timpul tratamentului sunt:

1. manusile de cauciuc;
2. vaccinarea;
3. spalarea mainilor;
4. mastile de protectie;
5. ochelarii de protectie;

R: a, d, e

52. Cauzele ce pot conduce la aparitia si dezvoltarea cancerelor orale sunt:

1. vecinatatea cu structuri ce pot prezenta la randul lor leziuni maligne;
2. prezenta structurilor dentare integre;
3. flora microbiana foarte bogata si dinamica;
4. varietatea structurala si functionala de la acest nivel;
5. cavitatea orala este o cavitate deschisa, in contact direct cu elemente ce pot actiona agresiv;

R: a, c, d, e

53. Alcoolul actioneaza asupra structurilor bucale astfel:

1. produce leziuni locale datorita actiunii solvante;
2. produce iritatia chimica si termica asupra mucoaselor;
3. deprima functiile imunologice celulare;
4. actiunea carcinogena se datoreaza nitrozornitinei;
5. actioneaza in asociere cu alti factori cancerigeni;

R: a, c, e

54. In etiologia cancerului oral sunt incriminati urmatorii factori:

1. agentii chimici;
2. parodontitele apicale acute;
3. agentii virali;
4. pulpitele;
5. tutunul;

R: a. c. e

55. Aspectele normale, particulare, de la nivelul mucoaselor orale sunt:

1. linia alba;
2. leucoplazia;
3. candidoza orala;
4. leucoedemul;
5. eritroplazia;

R: a, d

56. Leziunile cu potential malign de la nivelul cavitatii bucale sunt:

1. pigmentarea melanica;
2. leucoplazia;
3. eritroplazia;
4. leucoedemul;
5. interliniul articular sau linia alba;

R: b, c

57. Functiile indeplinite de saliva la nivelul cavitatii orale sunt:

1. functia tampon;
2. functia de demineralizare;
3. formarea materiei albe;
4. functia de spalare;
5. functia emunctoriala;

R: a, d, e

58. Caracteristicile peliculei dobandite sunt:

1. se regenereaza spontan in cateva ore;
2. este acidorezistenta;
3. este independenta de cantitatea de saliva;
4. protejeaza zona coletului dentar;
5. este crescuta in cazul consumului de bauturi sau alimente acide;

R: b, d

59. In mod normal valoarea pH-ului salivar poate varia intre:

R: a

60. Cauzele aparitiei senzatiei de "gura uscata" sunt:

1. efecte secundare la tratamente medicamentoase din diverse afectiuni
2. simptom de inceput al unor tulburari sistemice grave;
3. obezitatea;
4. endocrinopatii;
5. stresul prelungit;

R: a, b, d, e

61. Dintre directivele generale utile pentru pregatirea pacientului copil fac parte urmatoarele:

1. a se folosi un limbaj infantil;
2. copilul sa nu astepte in sala;
3. parintii copiilor trecuti de 5 ani sa astepte in sala;
4. sa i se explice si sa i se arate tot ce se face;
5. sa nu fie mintit;

R: b, d, e

62. Metoda Charter:

1. se recomanda copiilor si pacientilor cu dexteritate limitata;
2. se recomanda acolo unde exista retractii gingivale si spatii interdentare libere;
3. este greu de insusit;
4. se realizeaza cu arcadele dentare in contact;
5. mareste gradul de keratinizare al epiteliului gingival;

R: b, c, e

63. Mucosita :

1. apare in cursul radioterapiei;
2. in forme grave se manifesta prin eritem;
3. in forme usoare se manifesta prin leucoplazie;
4. este o inflamatie a mucoasei bucale;
5. pentru prevenirea ei pacientul va fi instruit sa consume alimente fierbinti si picante;

R: a, c, d