Analiza activitatii S.C.Termoficare 2000 S.A. Pitesti

Analiza activitatii S.C.Termoficare 2000 S.A. Pitesti

1. Denumirea, forma juridica, sediul, durata

Denumirea societatii comerciale este S.C. Termoficare 2000 S.A. Pitesti.

In toate actele, facturile, publicatiile si orice alte acte emanand de la societatea comerciala, denumirea acesteia va fi precedata sau urmata de cuvintele "societate pe actiuni" sau de initialele "S.A.", de capitalul social si de numarul de inmatriculare la registrul comertului.

S.C. Termoficare 2000 S.A. Pitesti este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate pe actiuni, desfasurandu-si activitatea in conformitate cu legile romane si cu prezentul statut.

S.C. Termoficare 2000 S.A. Pitesti are sediul in Calea Bucuresti, Bl. U4, municipiului Pitesti , fiind structurata astfel:

F       CET Sud I cu functionare pe combustibil gazos si pacura;

F       CET Gavana cu functionare pe combustibil gazos si pacura.

F       Punctele termice din municipiul Pitesti

F       Retele de transport agent termic.

Puterea instalata este de:

F       CET Pitesti Sud I: 136MW;

F       CET Pitesti Gavana: 6MW.

Sediul societatii comerciale poate fi schimbat in alta localitate din Romania pe baza hotararii adoptate de Adunarea Generala a Actionarilor, potrivit legii.

Durata societatii este nelimitata cu incepere de la data inmatricularii la Registrul Comertului.

Scopul S.C. Termoficare 2000 S.A. Pitesti este producerea si furnizarea energiei electrice, dispecerizarea, transportul, distributia si furnizarea energiei termice prin punctele termice pe care le are in dotare catre populatia municipiului Pitesti precum si agentilor economici care folosesc agentul termic in procesul de productie, cu respectarea legislatiei in vigoare, si a actelor de comert.

1.1. Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al societatii este:

F       producerea, transportul si comercializarea de energie electrica si termica conform contractelor incheiate cu regii autonome, societati comerciale sau alte persoane fizice sau juridice beneficiare;

F       efectuarea de operatiuni de import pentru combustibili, materiale, utilaje si piese de schimb necesare pentru productie, reparatii si investitii;

F       efectuarea de operatii de procurare combustibili, materiale, utilaje si piese de schimb din tara pentru productie, reparatii si investitie;

F       efectuarea de transporturi de marfuri si de persoane cu mijloace proprii si inchiriate;

F       administrarea de spatii de cazare pentru personalul propriu in camine de nefamilisti si locuinte de serviciu;

F       valorificarea prin vanzare catre persoane fizice si juridice a unor produse secundare rezultate din activitatea de baza si anume: apa tratata, slam, carbid, materiale si piese rezultate din dezmembrari in urma casarilor sau din stocuri fara miscare sau cu miscare lenta;

F       valorificarea de deseuri recuperabile din materiale feroase si neferoase, hartie, carton, anvelope auto, uleiuri uzate, deseuri lemn;

F       efectuarea de prestatii catre persoane fizice si juridice cu mijloace de transport si utilaje din dotare;

F       efectuarea de prestatii catre persoane fizice si juridice prin lucrari de reparatii, probe, reglaje, probe de laborator si puneri in functiune la instalatii termoenergetice, instalatii electrice, instalatii si aparataj de masura, control si automatizare, consultanta si proiectare in domeniul energetic;

F       valorificarea prin inchiriere a spatiilor disponibile;

F       producerea directa sau prin asociere cu alte persoane juridice de piese de schimb necesare pentru activitatile de intretinere si reparatii;

F       acordare de asistenta tehnica pentru utilizatorii de energie electrica si termica in vederea reducerii consumurilor si optimizarii instalatiilor de utilizare;

F       scolarizare personal propriu pentru unitati terte si alte persoane fizice.

Societatea isi va realiza obiectul de activitate in tara si in strainatate, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, urmand a lua toate masurile necesare in vederea indeplinirii directe si/sau indirecte a acestuia.

Capitalul social, actiuni

Capitalul social al societatii, reevaluat in conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare, este de 109.360.714 mii lei si reprezinta contravaloarea patrimoniului S.C. Termoficare 2000 S.A. Pitesti .

Structura capitalului social este urmatoarea:

F       mijloace fixe: 83.092.514 mii lei;

F       mijloace circulante: 1893.124 mii lei.

Capitalul initial este impartit in 375 actiuni normative in valoare nominala de 25.000 lei fiecare si este in intregime subscris de statul roman, in calitate de actionar unic, pana la transmiterea actiunilor din proprietatea sa catre terte persoane fizice si/sau juridice, romane sau straine, in conditiile legii.

Evidenta actiunilor se va tine intr-un registru numerotat, sigilat si parafat de presedintele consiliului de administratie si care se pastreaza la sediul societatii comerciale in ingrijirea secretarului consiliului de administratie.

Fiecare actiune subscrisa si varsata de actionari confera acestora dreptul la vot in Adunarea Generala a Actionarilor, dreptul de alege si de a fi alesi in organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului conform prevederilor prezentului statut si a reglementarilor legale aplicabile.

Obligatiile sociale ale societatii sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar actionarii raspund in limita valorii actiunilor pe care le detin.

Capitalul social poate fi redus sau marit pe baza hotararii Adunarii Generale a Actionarilor, in conditiile si cu respectarea procedurii prevazute de lege.

In cazul pierderii unor actiuni, proprietarul va trebui sa anunte Consiliul de Administratie si sa faca public faptul in presa, dupa 6 luni putand obtine un duplicat al actiunilor pierdute.

2. Activitatea societatii comerciale

2.1. Exercitiul financiar

Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie ale fiecarui an. Primul exercitiu financiar incepe la data constituirii societatii comerciale.

2.2. Personalul societatii comerciale :

Personalul de conducere a societatii comerciale si cenzorii sunt alesi de Adunarea Generala a Actionarilor. In perioada cat statul este actionar unic, personalul de conducere si cenzorii vor fi numiti de imputernicitii de stat.

Restul personalului este angajat de catre Consiliul de Administratie sau de catre directorul general al societatii comerciale.

Salarizarea se face conform legislatiei in vigoare.

Plata salariilor, a impozitelor pe acestea si a cotei pentru asigurari sociale de stat se va face potrivit legii.

Drepturile si obligatiile personalului societatii comerciale sunt stabilite de catre Consiliul de Administratie sau de catre directorul general al acesteia.

Amortizarea activelor corporale si necorporale din patrimoniul societatii comerciale se va calcula potrivit reglementarilor legale.

2.3. Evidenta contabila si bilantul contabil :

Societatea comerciala va organiza si va conduce contabilitatea in conformitate cu reglementarile legale si va intocmi bilantul contabil si contul de profit si pierderi, cu respectarea normelor metodologice elaborate de Ministerul Finantelor.

2. Calculul si repartizarea profitului :

Profitul societatii comerciale se stabileste baza bilantului contabil aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor.

Profitul impozabil se stabileste in conditiile legii.

Profitul societatii comerciale, ramas dupa plata impozitului pe profit, se va repartiza conform dispozitiilor legale in vigoare.

Societatea comerciala isi constituie fond de rezerva si alte fonduri in conditiile legi.

Plata dividendelor cuvenite actionarilor se face de catre societatea comerciala in conditiile legii, dupa aprobarea bilantului contabil de catre Adunarea Generala a Actionarilor.

In cazul inregistrarii de pierderi, Adunarea Generala a Actionarilor va analiza cauzele si va hotari in consecinta.

Suportarea pierderilor de catre actionar se va face proportional cu aportul la capitalul social si in limita capitalului subscris.

Registrele societatii comerciale :

Societatea comerciala va tine registrele prevazute de lege.

Structura organizatorica la S.C.Termoficare 2000 S.A. Pitesti

3.1. CET Pitesti Sud I

CET Pitesti Sud I a aparut ca urmare a construirii Rafinariei Pitesti, pentru alimentarea proceselor tehnologice cu energie termica sub forma de abur de 5, 16, 35 si 40 bar si cu energie electrica la tensiunea de 6KV.

Constructia centralei a inceput in anul 1967 ca centrala electrica de termoficare apartinand Rafinariei si a fost pusa in functiune in anul 1969, avand in componenta 3 cazane de abur de 120 t/h si 2 turbine de 12MW cu consideratie si prize reglabile la 5 si 16 bar.

In anul 1970 se construieste o estacada de conducte pentru alimentarea cu abur de 16 ata a Arpechim Pitesti aflat in vecinatatea Rafinariei.

Ca urmare a dezvoltarii de capacitate la Rafinarie si Arpechim Pitesti, in anul 1971 s-a hotarat extinderea CET Pitesti Sud cu un grup de 12 MW si 2 grupuri de 50 MW pentru satisfacerea necesarului de energie termica sub forma de abur de 5, 16, 40 bar la Rafinarie si abur de 5 si 16 bar la Arpechim Pitesti, titularul investitiei fiind Ministerul Energiei Electrice.

In anul 1973 este preluata de Ministerul Energiei Electrice de la Rafinarie si prima etapa a centralei: 3x120 t/h +2x12MW, centrala avand in final profilul 3x12 MW si 2x50 MW.

Evolutia centralei in urmatorii ani este:

F       in iunie 1974 este pus in functiune un cazan de 120 t/h si grupul de 12 MW cu contrapresiune;

F       in decembrie 1974 este pus in functiune primul cazan de 420 t/h;

F       in decembrie 1975 este pus in functiune al doilea cazan de 420 t/h si primul grup de 50 MW;

F       constructia centralei se incheie in anul 1982 prin punerea in functiune a celui de-al doilea grup de 50 MW.

In anul 1987, in ideea satisfacerii necesarului de energie termica sub forma de apa fierbinte a consumatorilor din municipiul Pitesti, incepe constructia instalatiilor de termoficare urbana la SE Pitesti Sud. Instalatia de preparare si livrare a apei fierbinti a fost prevazuta cu 4 boylere de termoficare alimentate cu abur de 1,2 si 5 ata, cu o capacitate de 105 Gcal/h si a fost pusa in functiune in anul 1988. Capacitatea instalatiei de termoficare urbana a fost marita la 225 Gcal/h prin montarea in anul 1996 a 4 boylere alimentate cu abur de 13 bar.

Combustibilii folositi la SE Pitesti Sud sunt gazul metan si pacura. Alimentarea cu gaz metan se face prin reteaua nationala de gaze prin intermediul unei statii de reglare si masurare a gazelor cu o capacitate de 105000 mc/h.

Alimentarea cu combustibil a gospodariei de pacura din SE Pitesti Sud se realizeaza de la Rafinaria Arpechim Pitesti prin pompare directa, la o presiune de 7 bar, printr-o conducta f200 mm.

Cele 2 etape din CET Pitesti Sud: etapa 3x12 MW si 2x50 MW pot functiona independent, iar pentru cazuri de avarie exista legaturi intre etape , in ideea asigurarii continuitatii in functiune.

Sistemul de transport al apei fierbinti este compus din magistrale de termoficare ce pornesc din cele 2 surse (CET Pitesti Sud si CET Gavana), functionand independent si separat de cele 2 zone ale municipiului Pitesti.

3.2. CET Pitesti Gavana

CET Pitesti Gavana a fost construita ca urmare a necesitatii de a satisface alimentarea cu energie electrica si termica a consumatorilor industriali de pe platforma nord si a consumatorilor din municipiul Pitesti.

Constructia centralei a inceput in anul 1964, in acest an fiind puse in functiune un CAF de 50 Gcal/h, 2 cazane de 50 t/h si o turbina de 6 MW. Odata cu dezvoltarea orasului Pitesti s-a extins capacitatea de productie a CET Pitesti Gavana cu inca un cazan de abur de 50 t/h si 4 CAF-uri de 100 Gcal/h, ultimul construindu-se in anul 1980.

In dotarea CET Pitesti Gavana se afla 3 cazane de abur cu un debit nominal de 50 t/h fiecare ce sunt racordate la 2 bare de abur de medie presiune (39 bar si 450^oC) din care sunt alimentate turbina cu abur in contrapresiune AKSR - 6 MW si statiile de racire de 40/22 bar, 40/13 bar si 40/6 bar. Aburul prelevat din priza de 13 bar si din contrapresiunea turbinei in completare cu aburul din SRR-uri asigura alimentarea cu aburi a consumatorilor industriali, la cele trei nivele de presiune mentionate mai sus.

Instalatia de preparare si livrare a apei fierbinti se compune din 5 CAF (4 CAF de 100 Gcal/h si 1 CAF de 50 Gcal/h) si 2 boylere de termoficare cu o capacitate totala de 35 Gcal/h alimentate cu abur de 6 bar din contrapresiunea turbinei.

Vehicularea apei fierbinti in sistemul de termoficare apartinand CET Pitesti Gavana se realizeaza intr-o singura treapta de pompare dotata cu 8 pompe de termoficare cu un debit nominal de 1000 mc/h si o presiune de refulare de 14-20 bar.

Completarea pierderilor de apa din reteaua de termoficare se realizeaza cu apa dedurizata ce este asigurata de o instalatie de tratare chimica, preincalzire, degazare si pompare cu o capacitate de 180 mc/h.

Combustibilii folositi la CET Pitesti Gavana sunt gazul metan si pacura. Alimentarea cu gaz metan se face prin reteaua nationala de gaze prin intermediul unei statii de reglare si masurare a gazelor cu o capacitate de 65000 Nmc/h.

Alimentarea cu pacura se realizeaza cu cisterne transportate pe calea ferata si stocata in gospodaria de combustibil lichid a centralei.

Gospodaria de pacura aferenta CET Pitesti Gavana cuprinde: o rampa de descarcare a pacurii, depozitul de pacura, statie de pompare, preincalzitoare, filtre de pacura si reteaua de conducte de pacura.

Depozitul de pacura cuprinde un rezervor subteran cu o capacitate de 2000 mc si 3 rezervoare supraterane (1 de 3000 mc si 2 de cate 400 mc fiecare) din care pacura este preluata prin intermediul a 5 pompe volumetrice si respectiv 4 pompe, ce asigura o presiune in circuitul de alimentare de 40 bar, este preincalzita in preincalzitoarele de pacura pana la 105^oC si apoi filtrata prin filtrele fine de pacura si trimisa catre cazane.

CET Pitesti Gavana dispune de o statie electrica de distributie de 6 KV, echipata cu doua sectii de bare colectoare in care debiteaza grupul de 6 MW si din care sunt alimentate serviciile proprii de 6 KV si cele 2 statii de servicii interne de 0,4 KV.

Punctele termice si retelele de termoficare

Pentru a intelege cat mai bine sistemul de termoficare in ansamblul lui, prezentam in continuare cateva date tehnice si anume:

F       Punctul termic (P.T.) sau statia termica reprezinta ansamblul instalatiilor situate la limita dintre reteaua de distributie a agentului termic si instalatiile consumatorilor(reteaua exterioara de distributie si instalatiile interioare ale consumatorilor).

Tipul punctelor termice depinde in principal de urmatorii factori :

F       Natura si marimea consumatorilor de caldura;

F       Natura si parametrii agentului termic de transport fata de agentul termic folosit de consumator;

F       Sistem de transport al caldurii (numar de conducte).

Productia si distributia energiei termice de la producator (CET-urile) constituie obiectul de activitate de baza al S.C. TERMOFICARE 2000 S.A. Pitesti. CET-ul furnizeaza agent termic sub forma de apa fierbinte, cu ajutorul careia se produce apa calda menajera si incalzire pentru consumatori, prin intermediul retelei proprii de termoficare. Cele doua surse primare de energie termica alimenteaza P.T. -urile dupa cum urmeaza:

F       CET Gavana - furnizeaza agent termic primar punctelor termice din cartierele : Gavana, Nord, Centru(partial), Popa Sapca si comunele Maracineni si Bascov.

F       CET Pitesti Sud - furnizeaza agent termic primar punctelor termice din cartierele: Centru (partial), Trivale, Razboieni, Craiovei, Exercitiu, Prundu, Tudor Vladimirescu, Gara Sud, Fratii Golesti.

Distributia energiei termice catre consumatorii finali se face prin intermediul a 81 puncte termice , din care 78 amplasate in municipiul Pitesti, 2 in localitatea Bascov si 1 in localitatea Maracineni.

Retelele de termoficare de pe teritoriul municipiului Pitesti - magistrale, ramificatii, racorduri - totalizeaza o lungime de traseu de 65 de Km si un volum de 17500 mc.

Aceste retele sunt realizate atat in amplasare subterana, cat si supraterana.

Structura resurselor de personal, dinamica resurselor si pregatirea personalului la S.C. Termoficare 2000 S.A. Pitesti se prezinta astfel :

Situatia numerica a personalului pe structurii de personal la 31.01.2008 Tabelul nr. 3

Dinamica resurselor umane pe total societate in perioada 2002-2006 Tabelul nr. 4

Situatia privind pregatirea si capacitatea profesionala a personalului Tabelul nr. 5

Situatia numerica a personalului de grupe de vechime in unitate

si structura de personal la 31.01.2008

Tabelul nr. 6

Optimizarea structurii de personal din S.C.Termoficare 2000 S.A. Pitesti

S.C.Termoficare 2000 S.A. Pitesti are o structura organizatorica de tip arborescent cu patru nivele ierarhice. Relatiile intre compartimente sunt relatii de subordonare intre nivele ierarhice diferite si relatii de colaborare intre compartimente aflate pe acelasi nivel ierarhic.

Conducerea S.C.Termoficare 2000 S.A. Pitesti este asigurata de un grup managerial compus din director general si directori adjuncti.

Optimizarea este reprezentata de definirea relatiilor formale intre unitatile organizatorice ale societatii.

Pentru a intelege structura organizatorica a S.C.Termoficare 2000 S.A. Pitesti trebuie prezentati urmatorii termeni de specialitate:

Centrala - este o subunitate organizatorica de productie si distributie a agentului termic din cadrul societatii economice, fara personalitate juridica;

Sectia - compartimentul de productie si distributie din cadrul subunitatii delimitat de procesul tehnologic (sau segment de proces tehnologic), grup de instalatii si amplasament teritorial.

Laborator - compartiment de productie ce se realizeaza probe, masuratori, analize, incercari, verificari si reglaje aparate de masura si control.

Compartiment functional - serviciu, birou.

Sunt compartimente de munca ce furnizeaza linii operationale directe catre manageri, asistenta de specialitate si care nu pot emite decizii in nume propriu. (ex. consiliul tehnic-economic, comisie de personal).

Pentru a constitui diferite compartimente (functionale sau de productie) in cadrul S.C.Termoficare 2000 S.A. Pitesti , sunt in vigoare urmatoarele norme de structura:

F       Serviciu -minim 8 salariati;

F       Birou -minim 5 salariati;

F       Sectie de productie -minim 6 formatii de lucru cu cate 10 muncitori;

F       Atelier -minim 4 formatii de lucru cu cate 10 muncitori;

F       Laborator -minim 5 salariati.

1. Locul si rolul resurselor umane in economia

S.C. Termoficare 2000 S.A.

Pentru realizarea obiectivelor pe care le are de indeplinit S.C Termoficare 2000 S.A Pitesti are nevoie si de resurse umane. Asigurarea unitatii economice cu resurse umane se realizeaza printr-un proces de recrutare si integrare foarte riguros facut de catre conducere si biroul de resurse umane din unitate.

Recrutarea este o operatiunea prin care unitatea isi procura personal de care are nevoie. Recrutarea intervine in cadrul S.C Termoficare 2000 S.A Pitesti atunci cand pentru ocuparea unui post nou creat sau vacant se doreste angajarea altei persoane.

Recrutarea pentru S.C Termoficare 2000 S.A Pitesti reprezinta o miza foarte importanta deoarece conditioneaza potentialul sau uman atat in ceea ce priveste priceperea cat si vointa de a indeplini anumite sarcini.

In carul biroului de personal problematica recrutarii cuprinde trei aspecte majore si anume:

F       Procedura de recrutare;

F       Sursele de recrutare;

F       Tehnicile utilizate in procesul de recrutare.

Cresterea productivitatii muncii este conditionata de variabilele fizice, de munca, organizatorice si sociale.

Identificarea unor solutii tehnice si organizatorice cat mai eficiente sta in atentia oricarei unitati industriale, stiintei si tehnicii in general. Metodele de munca moderne, axate pe mecanizarea si automatizarea productiei, este utilizarea celor mai noi criterii stiintifico-tehnice, constituie un factor de baza al cresterii productivitatii.

F       Proiectarea echipamentului de munca poate influenta productivitatea. Se poate sublinia necesitatea excluderii, solutiilor de proiectare bazate pe bunul simt al proiectantului si care mai curand sau mai tarziu vor fii sortite esecului. Este cunoscut faptul, ca interventia ergonomica corectiva este mult mai costisitoare decat aceea din timpul proiectarii.

F       Conditia echipamentului de munca exprima o alta dimensiune a productivitatii. Un echipament intr-o stare avansata de uzura, nu va putea niciodata concura cu unul nou, caracterizat prin precizie si timp de utilizare marit.

F       Spatiul de munca si amenajarea sa. Specialistii in ergonomie obtinand rezultate de-a dreptul spectaculoase prin interventii la acest nivel.

F       Mediul fizic actioneaza nemijlocit asupra celui care munceste si indirect asupra productivitatii muncii. Factorii fizici de microclimat ai muncii se refera la zgomot, iluminat, temperatura, umiditate, noxe. De fiecare data cand s-a actionat in sensul ameliorarii conditiilor de microclimat s-a ajuns la o crestere semnificativa a performantelor de munca.

La eficienta muncii contribuie si numeroasele variabile organizationale si sociale. Ca variabila de baza se aminteste intotdeauna caracterul si politica organizatiei. Fiecare companie isi are propria personalitate, particularitatile sale individuale.

De astfel o anumita politica de personal, o atitudine generata de cooperarea si realizarea planului de productie, o anumita conceptie gospodareasca si de repartitie a veniturilor. In exercitarea conducerii unei organizatii vom intalnii iarasi, unele particularitati individuale rezultate din intelegerea realista a modului de exercitare a autoritatii ierarhice colective.

F       Sistemul de instruire si control in actualul context al revolutiei industriale constituie o problema fundamentala. Se apreciaza ca in viata profesionala a unui individ pot apare doua sau chiar trei reconstituiri profesionale. Si aceasta, pentru a se putea tine pasul cu cerintele de modernizare a tehnicii. Intreprinderile si-au pus la punct un sistem propriu de calificare si perfectionare a pregatirii profesionale.

F       Salarizarea si sistemul de stimulente periodice intr-o unitate industriala sau de cercetare sunt dimensiuni motivationale ale performantelor profesionale care au un rol important. Munca in acord simplu ori in regie constituie un factor motivational extrinsec. La fel, sistemele de stimulare promovate dupa un studiu psihologic competent si respectand cu acuratete normele principialitatii si evidentierii valorilor pot devenii elemente motivationale intrinseci cu efecte majore asupra performantelor.

F       Mediul social in care se desfasoara activitatea de productie este o alta dimensiune corelata pozitiv cu performanta profesionala. Se are in vedere compozitia echipelor de munca, relatiile de munca, sistemul de conducere, atitudinea fata de munca. Intr-o unitate industriala unde predomina un climat de munca nefavorabil vom intalnii un procent ridicat de absente si intarzieri, abaterile disciplinare, o rata a fluctuatiei ridicata, accidente si incidente de munca frecvente.

Competenta profesionala este privita ca vectorul rezultant al interactiunii celor doua variabile: situationale si individuale. Dar succesul intr-o profesie nu trebuie inteles ca o suma a acestor variabile. Profesiile sunt foarte diferite. Uneori sunt suficiente doua variabile, iar in alte cazuri, pentru garantarea succesului sunt mai multe variabile combinate.

2. Analiza activitatii sezonalitatii

Activitatea de producere si distribuire a energiei electrice are un evident caracter sezonier, datorita:

Consumului de energie electrica pe cele doua semestre iarna-vara;

Agentilor economici care isi desfasoara activitate cu caracter sezonier (Ex.. S.C. Arpechim S.A, Fabrica de Bere, S.C. Alprom S.A., S.C. CATC S.A.) ;

Combustibililor cu care se produce energie electrica (Ex. pacura si gazele naturale);

Tariful diferentiat (orar) al energiei electrice stabilit de catre ANRE la agentii economici (ex. in functie de noapte/zi sau zile de sarbatori);

Programului de reparatii stabilit de conducea unitatii ( si anume vara se produce mai putin datorita masinilor care

Analiza sezonalitatii prezinta interes, din punct de vedere al factorilor decizionali, din perspectiva posibilitatilor de eficientizare a activitatii de furnizare a energiei electrice, prin atenuarea socurilor datorate varfurilor/golurilor de activitate.

Datele s-au cules si sistematizat pentru anul 2004 - 2007 pe trimestre astfel in (Tabelul nr.7 ; Tabelul nr. 8 si in Figura nr. 15).

Determinarea abaterilor sezoniere

Tabelul nr. 8    / MWh MWh

Productia de energie electrica produsa la S.C. Termoficare 2000 S.A. pe perioada 2004-2007

Prelucrarea statistica a datelor si calculul serviciilor sezoniere (tabel nr. 2), a dus la obtinerea urmatoarelor valori :

a) trimestrul I

Ne arata ca in primul trimestru se inregistreaza un nivel al energiei electrice furnizate, situat peste linia de tendinta cu 28000 MWh. Aceasta evidenta necesita urmatoarele masuri pe plan organizatoric si decizional:

- asigurarea necesarului de energie electrica;

- reducerea varfului de sarcina;

- stimularea economisiva;

- tarife diferentiale etc.

b) trimestrul al -II-lea

Valoare estimata pentru trimestrul al II-lea este negativa, cea ce rezulta ca valoarea se situeaza sub linia de trend, dar in cadrul unitatii noastre in acesta perioada se lucreaza pentru luarea unor masuri, de crestere a productiei de energie electrica si anume :

-reparatiile accidentale si reparatii capitale care apar dupa perioada de functionare a generatoarelor iarna ;

-modificarea schemei de functionare a agregatelor pe perioada de vara ;

-se doreste cresterea productiei de energie prin punerea in functiune a mai multor generatoare ;

c) trimestrul al -III-lea

Valoare estimata pentru trimestrul este negativa, cea ce rezulta ca valoarea se situeaza sub linia de trend, dar la fel ca in trimestrul al II-lea si in aceasta perioada se doreste o modificare a productiei de energie electrica astfel:

-fiind o perioada care cuprinde lunile de vara (iunie, iulie si august) cand in ultima perioada in Romania seceta a fost accentuata, iar capacitatile de producere a energie electrice gen (hidrocentrale ) scad puterea de producere a energie electrice la nivelul sistemului national, datorita nivelului de apa scazut din barajele de acumulare de pe teritoriul tarii.

-de aceea in aceasta perioada pondere in producerea energiei electrice este preluata de Centrala Nuclearelectrica de la Cernavoda si de Centralele electrice de producerea energiei electrice cu combustibil gazos si solid (gaze, pacura si carbune ).

-in aceasta perioada se executa reparatiile programate pentru utilajele care au fost in functiune in perioada de iarna ;

-se fac revizii la liniile de inalta tensiune de 110Kvolti pe care se livreaza energie in sistemul national ;

-se remediaza unele defecte care au aparut pe perioada functionarii generatoarele (ex. protectiile, deplasarea lagarelor, schimbarea periilor de la rotor).

d) trimestrul al -IV-lea

Ne arata ca in trimestrul al IV-lea se inregistreaza un nivel al energiei electrice furnizate, situat peste linia de tendinta cu 5750 MWh.

-aceasta cantitate de energie este destul de mica, deoarece se vine dupa o perioada de revizii la generatoare si la celelalte echipamente auxiliare din unitate, iar instalatiile nu lucreaza la capacitatea maxima ;

-in aceasta perioada se face aprovizionarea cu combustibil pentru perioada de iarna (pacura) ;

-se fac ultimele revizii la instalatii de producere a energiei electrice.

O previzionare a productiei de energie electrica va trebui sa tina cont de devierile sezoniere estimate, capacitatile de producere sa poata oferi in trimestrule I si IV cantitati situate peste linia de tendinta cu 28000 si respectiv 5750 .

De asemenea Programul de producere a energiei electrice pentru anul urmator se face in urma unor estimari si calcule ale anului anterior si in functie de bugetul de venituri si cheltuieli aprobat de Consiliul Local al Municipiului Pitesti.

Livrarea energie electrice produsa de S.c. Termoficare 2000 S.A. Pitesti se face in sistemul national energetic, care este coordonat si organizat de catre Autoritatea Nationala in domeniul Energie, care scoate la licitatie cu vanzare pe piata spot a energiei produsa de fiecare producator autorizat de energie.