Evaluarea oportunitatilor de afaceri

CAPITOLUL I

Evaluarea oportunitatilor de afaceri

Odata identificata oportunitatea, este imperios necesar ca ea sa fie evaluata in mod corespunzator. Necesitatea evaluarii se impune din cel putin doua motive.

In primu rand, evaluarea obiectiva reduce probabilitatea ca decizia de a intra in afaceri sa se bazeze doar pe intuitie. Desigur,intreprinzatorii de succes au de multe ori o intuitie deosebita in evaluarea sanselor viitoare.Insa aceasta trasatura nu este caracteristica tuturor inteprinzatorilor.Uneori intreprinzatorii pot avea o viziune fixista asupra potentialului produsului sau servciului oferit, ceea ce le ingusta orizontu. Astfel,ei pot vedea doar obiectivu urmarit,nu si piedicile in realizarea acesteia.

In al doilea rand,investitorii sunt,de regula, foarte rigurosi atunci cand investesc in afaceri si nu vor lua in considerare afacerile care nu au pregatita documentatia necesaara,care sa evalueze probabilitatea de success a afacerii.Dintre sute de afaceri investitorii aleg doar cateva in care sa investeasca. Avand o vasta experienta in evaluarea afacerilor,ei au si un "simt,, deosebit al afacerilor de success.Prin evaluarea,intreprinzatorul trebuie sa confirme asteptarile pozitive ale investitorilor si sa infirme orice indoieli pe care le-ar putea avea acestia.

Criterii de evaluare a oportunitatilor

Pentru ca oportunitatile sa devina afaceri viabile ele trebuie sa indeplineasca anumite criterii.Acestea pot fi uneori foarte personale,cum ar fi amplasarea stricta intr-o zona geografica prestabilita sau realizarea unui produs specific.Desigur,se pot lua in considerare si factorii de succes.Realitatea insa nu este de regula asa de simpla si trebuie luata in considerare o serie de criterii generale de evaluare.Printre cele mai importante sunt:durata de viata,marimea pietei,protectia fata de concurenti,investitia ceruta,gradul de risc.

a)Durata de viata.Fiecare oportunitate are o durata de viata specifica ce depinde de natura afacerii respective.Prin acest criteriu se evaluaeaza perioada de timp in care afacerea este profitabila.Intervalul de timp in care oinvestitie are un potential maxim de succes este denumit 'fereastra oportunitatii,,.Aceasta fereastra se deschide si inchide in functie de conditiile pietei si ale afacerii in sine.Ciclul de viata al produselor si serviciilor cuprinde patru stadii :introducere,crestere,marturitate si declin.In faza de introducere,fereastra este deschisa larg,intrucat concurenta lipseste sau este foarte redusa.Pe masura produsele si serviciile parcurg ciclul de viata,concurenta creste,cerintele clientilor se schimba si profitul scade,asa in cat fereastra oportunitatii nu mai este asa larg deschisa.Si este destul de dificil sa se stabilesca momentul in care aceasta fereastra se va inchide.

Analiza atenta a duratei de viata a oportunitatii si a profitului estimat in diferitele sale faze poate oferii o imagine a potentialului oportunitatii.

b)Marimea pietei.Un criteriu esential in evaluarea oportunitatiilor il reprezinta mareimea pietei,Acest lucru rste important din doua motive.In primul rand,piata unui produs trebuie sa fie suficient de mare pentru a fi atractiva.In al doilea rand,marimea pietei poate influenta nivelul investiilor cerut pentru exploatarea ei.de regula,este de preferat o piata cat mai mare.totusi,uneori este preferabila o piata mai mica,intrucat petele mai atrag concurentii puternici,iar investitiile necesare pot fi destul de mari.Prin concentrarea pe o nisa de piata specializata,o firma noua poate elimina cheltuielili ocazionale de distributie extensiva a produselor si organizarea vanzarilor .Nisele de piata pot fi servite excellent de firmele noi,cu resurse limitate.

Un rol deosebit il are si distributia intesiva a produselor pe piata.

Un produs va avea succes daca el are un volum ridicar de vanzari,realizat de un cerc de consumatori loiali.

c)Protectia fata de concurenti.Pentru ca o idee de afaceri sa devina o oportunitate viabila ea trebuie protejata de concurenta.Cel mai sigur mod il constituie protejarea ideii prin patente,marci de fabrica sau comert.De multe ori este insa foarte dificil de asigurat protectia fata de concurenti pe intreaga durata de viata a produsului.Produsele electronice,de exemplu, au mari dificultati in a recupera cheltuielile de cercetare-dezvoltare datorita rapiditatii cu care apar produse ale concurentiilor pe piata.Adesea,dar in cateva luni de la lansearea unui produs,concurente introduc produse similare pe piata.

d)Investitia ceruta.O portunitate este mai viabila daca investitia directa ceruta nu este prea mare.In cele mai multe cazuri, o oportunitate costisitoare nu aduce recompense substantialea intreprinzatorului initial.Finantarile succesive reduc participarea acestuia la un nivel care nu ii rasplateste eforul realizat si riscul asumat.O oportunitate costisitoare,desi dezirabila,poate deci deveni prohibitiva pentru intreprinzatorul care nu are suficient capilal.In acest fel,multe idei de afaceri valoroase nu vor deveni afaceri de succes pentru ca intreprinzatorul nu detine nici macar partial capitalul necesar.Cei mai multi investitori doresc totusi ca intreprizatorii sa se implice din punct de vedere financiar suficient de mult,ceea ce acestia pur si simplu nu isi pot permite.

e)Gradul de risc.Desi orice afacere presupune un anumit risc,acesta nu trebuie sa fie prea mare.Gradul de risc al unei afaceri depinde de nivelul capitalului cerui, perioada de timp,gradul de noutate a produsului,gama de frabicatie,alternativele de uitilizare a produsului,gradul de imitare a acestuia.Daca intreprinzatorul detine o singura afacere, gradul de imprastiere a riscului va fi redus.Intreprinzatorul,pe de alta parte,finantand mai multe proiecte,ii va suma un risc mai moderat.

f)Originalitatea.O afacere va avea cu cat mai mare succes cu cat este mai originala.Originalitatea poate varia foarte mult,de la o simpla adaptare la o idee cu totul noua.O afacere originala se deosebeste de alta mai putin originaladin gradul de inovare cerut in faza initiala.Acesta distinctie se bazeaza pe necesitatea introducerii unui nou procedeu tehnologic pentru realizarea produsului sau serviciului respesctiv si pe nevoia servirii a noi segmente de piata.Originaliatea este determinata de perioda de timp in care ideea ramane unica.Ea se poate realiza de cele mai multe ori prin diferentierea produsului.Pretul nu constituie o problema atunci cand produsul ofera avantaje superioare cele ale produsele concurentilor,obtinute prin diferentiere.

g)Castiguri acceptabile.O oportunitate trebuie sa asigure un castig acceptabil pentru a se justifica asumarea riscului antrprenorial.Desigur,termenul 'acceptabil 'este o notiune relativa si depinde de volumul capitalului investit,timpul necesar pentru recuperarea investitiei, gardul de risc asumat si alternativele existente.Oportunitatile care presupun un capital substantial,o durata mare de recuperare a investitiilor si un grad de risc ridicat nu vor putea fi luate in considerare,desi ar putea aduce venituri considerabile in timp.

De asemenea, un castig este considerat acceptabil numai daca se ia in considerare si constul de oportunitate,care variaza de la o persoala la alta.Ceea ce poate fi considerata atractiv si viabil pentru o persoana poate fi total nerealist pentru alta,datorita disponibilitatii altor alternative mai atractive.

Erori care se fac in evaluarea oportunitatilor

Etapa transformarii unei idei in oportunitate poate fi elementul crucial in intelegerea dezvoltarii viitoarei afaceri.De aceea,intreprinzatorul trebuie sa evite urmatoarele greseli care se pot face in procesl evaluarii oportunitatilor.

a)Subiectivismul.Multor intreprinzatori le lipseste obictivitatea,atunci cand evalueaza potentialul unei afaceri.Tehnicienii in special sunt inclinati sa supraevalueze calitatile produsului sau serviciului respectiv.Ei par sa scape din vedere o evaluare mai detaliata.Prin investigarea riguroasa insa a tuturor ideilor se poate evita acest lucru.

b)Cercetarea superficiala a pietei.Destul de multi intreprinzatori nu realizeaza importanta studiului pietei,atunci cand pun bazele unei noi afaceri.Ei sufera de asa numita ''miopie,, manageriala.Altii nu inteleg ca trebuie sa aiba in vedere durata ciclului de viata al produsului,atunci cand se introduce un produs sau serviciu nou.

Nici un produs nu devine profitabil instantaneu si nici nu va avea succes o vesnicie.Intreprinzatorii trebuie nu numai sa proiecteze ciclul de viata al produsului,ci si sa recunoasca faptul ca introducerea unui produs la momentul potrivit este deosebt de importanta in succesul afacerii.Sincronizarea este cruciala.Ei trebuie sa intervina atunci cand fereastra oportunitatii este larg deschisa.

c)Neintelegerea corespunzatoare a cerintelor tehnice.Introducerea unui nou produs presupune de multe ori folosirea unei tehnici noi.Neanticiparea dificultatilor tehnice care pot aparea in proiectarea si realizarea noului produs pot duce la esec.Intreprinzatorii nu pot prevedea totul atunci cand studiaza proiectul inainte de a-l initia.Aparitia unor dificultati tehnice neasteptate duce in mod frecvent la irosirea timpului si cresterea costurilor.

d)Estimari financiare optimiste.O greseala obisnuita care se face la introdcerea unui nou produs este estimarea foarte optimista a fondurilor cerute pentru realizarea produsului.Uneori,intreprinzatorii sunt ignoranti in domeniul financiar sau sunt vistimele unor cercetari necorespunzatoare.Destul de des costurile necesare introduceii produsuli nou sunt estimate doar la 50% din necesitati.

e)Ignorarea aspectelor legale.Orice afacere trebuie sa se supuna multor restrictii legale.Normele de protectie a securitatii muncii sunt unele dintre ele.De asemenea,produsele trebuie in asa fel realizate sau comercializate incat sa nu incalce cerintele privind protectia consumatorului.Protejarea patentetelor si marcilor este un alt element important.Daca aceste aspecte nu vor fi luate in considerare,pot aparea complicatii neplacute.

Procesul de evaluare a oportunitatilor

Procesul de evaluarea unuei oportunitati de afaceri cuprinde doua faze :evaluarea informala si evaluarea formala.Evaluarea informala are ca scop formearea unei imagini generale privind ideea de afaceri,pentru a cinstata daca merita sa i se acorde in continuare atentie.Evaluarea formalapresupune o analiza mai detaliata a ideii de afaceri,prin care se determina potentialul de dezvoltare si sansa de reusita a acestuia.

I.Evaluarea informala.Evaluarea informala este un mijloc rapid de selectie a oportunitatilor de afaceri si determinarea a gradului in care acestea merita sa li se acorde in continuare atentie.Ea presupune verificarea oportunitatilor din urmatoareale puncte de vedere.

a)Acceptul spontan.Daca oportunitatea de afaceri prezentata de 10 prieteni si ei sunt incantati de ea.atunci merita sa i se acorde atentie in continuare.In acest sens se va mai cere parerea altor 20 persoane necunoscute.Daca si acestia sunt incantati de idee,trebuie intrebati in continuare daca ar cumapara in mod hotarat produsul,daca ar cumpara eventul produsul sau nu l-ar cumpara.Daca raspund ca il vor cumpara.trebuie imtrebati si cat ar fi dispusi sa plateasca pentru acest produs.

Daca prietenii nu sunt incantati de idee,probabilitatea ca stainii sa o accepte este destul de mica si trebuie renuntat la ea.

b)Raportul 10/1.In drmul sau de la producator la consumator un produs poate parcurge o lunga cale,de la reprezentantul producatorului, la comerciantul cu ridicata, comercianutul cu amanuntul si apoi la consumator.Fircare veriga intermediala va mari pretul sau va concepe un comisio.In plus,sunt necesare unele cheltuieli suplimentare cu reclama si promovarea, ambalarea,expedierea,deprecieri pentru defecte si returnari.Regula empirica impune un raport de la 10 la 1.Aceasta presupune ca se va accepta de catre client un pret de 10 ori mai mare decat costul deproductie ,in asa fel incat fiecare veriga intermediala sa obtina profit.Daca si la acest pret prietenii sunt incantati de produs se poate continua evaluarea.In cazul in care vor dori sa plateasca un pret mai mica,trebuie vazut daca 10%din acest pret acopera consturile si aduce ceva profit.

Desigur,in domeniul serviciilor problema costurilor nu este atat de delicata.Totusi si in acest caz trebuie avute in vedere costul muncii,costul echipamentelor,costul materialelor si cheltuielile de reclama.

c)Testul similaritatii.Acest test trebuie similaritatii in special in cazul produselor care se realizeaza unui segment de piata mai mic.Cand piata este relativ mica,ia nu poate asimila doua produse asemanatoare.Daca insa piata este mai mare s-ar putea ca si acest produs similar sa fie acceptat.

Pe de alta parte,chiar daca produsul are pretentia de a fi nou si complet diferit de cele oferite de piata,trebuie cercetata cu atentie marimea pietei produselor existente pe a ceea piata.

d)Testul bancherului sfatuitor.O modalitate de evaluare a oportunitatilor este aprecierea acetora de catre bancheri.Si idee trebuie prezentate nu atat ca un motiv de a solicita un imprumut,ci mai degraba ca parte a unor cercetari pe piata.Bancherii au multa experienta si adesea un simt deosebit a ceea ce cere piata.Ei vor discuta in mod deschis idee ca potentialului intreprinzator,fara a fi constansi de luarea iminenta a unei dicizi.Daca bancherul nu incurajenza idee de a face,acesta trebuie reanalizata.Si,cel putin intreprinzatorul nu va pleca cu sticmatizatul '' respins'' aplicat pe planul de afaceri.

e)Pretestarea prototipului.Elaborarea unui prototip poate fi costisitoare.Insa in nici un caz ea nu va fi tot atat de costisitoare ca si costul escului,daca produsul va fi realizat in mari cantitati si nu va fi cerut pe piata.De aceea, este recomnadat sa se elaboreze un prototip care sa fie apoi comercializat,daca este posibil printr-un magazin cu amantul local adegvat,la un pret la care se spera ca va fi vandut atunci cand va incepe productia de masa.Acest pret va fi mult mai mic decat costul prototipului pentru a determina daca intr-adevar clientii vor dori sa isi cheltuiasca banii pe un produs vandut la un pret logic.

II.Evaluarea formarala.Daca dupa evaluarea formala s-a ajuns la concluzia ca oportunitatea de afaceri este viabila, este necesar sa se realizeze si o evaluare formala, denumita si analiza de fezabilitate sau studiul de fezabilitate. Studiul de fezabilitate se deosebeste de planul de afaceri, care este mai detaliat si cere desi mai mult timp pentru elaborarea lui. Intrucat pentru elborarea unui plan de afaceri sunt necesare cca. 200-300 ore si putine din planurile de afaceri sunt finantate, este posibil ca intreprinzatorul sa piarda timp si bani pentru elaborarea unui plan de afaceri care sa nu ii foloseasca.De aceea, se recomanda elaborarea mai intai a unui studiu de fezabilitate, care poate fi intocnit in cca. 40 de ore si numai daca rezultatul acestuia este favorabil sa se intocneasca planul de afaceri.

Un studiu de fezabilitate trebuie sa cuprinda pe langa descrierea generala a afacerii si a produselor si/sau a serviciilor, 4 componente esentiale : fezabilitatea de marketing, fezabilitatea tehnica, fezabilitatea factorului uman si fezabilitatea financiara. In continuare, vom descrie pe scurt structura unui studiu de fezabilitate.

A.Descrierea generala a afacerii.Un studiu de fezabilitate trebuie sa inceapa cu precizarea clara a afacerii in care se doreste sa se intre, a produselor / serviciilor care se vor vinde , a clientilor principali, a utilizarilor eventuale ale produsului si a motivelor pentru care clientii vor cumpara produsul/ serviciilor. Pentru ca studiul sa fie mai convingator este necesar sa se prezinte si parerile a 3-5 consumatori. In acest scop trebuie discutat cu potentialii consumatori ai produsului/ serviciului, pe piata, despre oferta. Ascultarea cu atentie atat a aprecierilor pozitive cat si a comentariilor negative este o necesitate.Intreprinzatorii trebuie sa se debaraseze de ideea ascultarii doar a aprecierilor pozitive.

B.Descrierea produselor sau serviciilor. Pentru ca produsul sa aiba succes el trebuie sa fie fezabil din punct de vedere tehnic, sa aiba unele avantaje competitive, iar costul si timpul producerii lui sa fie mai mare decat potentialul sau. Evalouarea acestor aspecte trebuie facuta din cel putin doua puncte de vedere : stadiul de elborare si puncetle tari si slabe ale acestuia.

a.Stadiul de elaborare.In studiu trebuie sa se precizeze daca produsul se afla in stadiul de idee, prototip, licenta sau comercializare.Este indicat sa se ataseze fotografii si specificatiile aferente. Din nou sunt necesare aprecierile specialistilor. Optimismul exgerat este foarte daunator.

b.Puncte tari si puncte slabe.Trebuie precizate cu multa obiectivitate atuurile produsului, fie acestea patente sau secrete comerciale, caracteristici de proiectare distincte sau alte avantaje competitive.De asemenea, trebuie mentionate si caracteristicile produsului care ar putea dezavantaja firma, posibilitatile de invechire rapida datorita ritmului accelerat de introducere a progresului tehnic, modificarea stilului sau capriciilor de marketing.

Nota : Dupa aceasta prima evaluae produsul poate fi abandonat, daca riscul invechirii este foarte mare, iar costul si timpul cerut pentru realizarea unui produs vandabil nu satisfac cerintele intreprinzatorului si trebuie incercata o alta idee de produs.

C.Evaluarea preliminara a pietei.Scopul evaluarii preliminare a pietei este de a obtine unele informatii despre potentialul pietei produsului sau serviciului avut in vedere, evalyuarea concurentei si a elementelor necesare pentru a face produsul vandabil.Aceasta evaluare nu este cuprinzatoare si are menirea de a elimina acele idei de afaceri care au dificultati de piata evidente.Evaluarea preliminara a pietei trebuie sa abordeze urmatoarele aspecte.

a.Marimea si tendintei pietei.Trebuie inca de la inceput precizat cu claritate potentialul total al pietei.In acest sensb se va prezenta volumul de vanzari trecute si prezente si se va face estimarea vanzarilor viitoare in unitati fizice si valorice. Chiar daca datele obtinute sunt sumare, contradictorii si dificil de interpretat, ele trebuie luate in considerare.Este indicat sa se treaca sursele de date si sa se faca comentarii asupra acuratetei acestora.

b.Evaluarea concurentei.Mai intai trebuie identificati toti competitorii care ofera produse identice sau similare si felul acestora.Dupa aceea trebuie culese informatii despre fiecare concurent ca : numa, adresa, parte de piata, potential de crestere, politica de marketing, puncte tasi si slabe pe care le are. De asemenea, se vor arata modalitatile prin care se pot depasi avantajele competitive ale concurentilor.

c.Cota de piata.Dupa ce s-a determinat marimea pietei totale sse poate estima cota de piata care se mentioneaza a fi castigata. Cota de piata se calculeaza ca procent din vanzari. Se vor face estimari anuale pe primii 3 ani, cu justificarile corespunzatoare. Estimarile trebuie sa fie realiste si in acelasi timp incitante.

d.Tactici de marketing.Se vor prezenta modele si tehnicile folosite pentru a vinde si distribui produsul sau serviciul.Se va preciza astfel daca se va folosi personal propriu de vanzari sau se va apela la intermediari. Inainte de a lua decizia privind modul de distribuire a produselor se vor avea in vedere serviciile oferite si garantiile postvanzare si efortul promotional necesar pentru sustinerea metodei de vanzari aleasa.

Nota : Dacapiata potentiala a afacerii este mare si nu exista o concurenta foarte puternica, chiar si o parte mica de piata poate aduce vanzari semnificative. De asemenea, produsul poate fi vandut la un pret care sa aduca un profit corespunzator. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, iar aspectele referitoare la evaluarea pietei ridica serioase semne de intrebare, este mai bine sa se abandoneze ideea de afaceri in acest moment.

D.Evaluarea procesului de productie.Daca produsul poate fi vandut, se pot face in continuare specificatiile deproductie sau stabili modalitatile de prestare a serviciilor. In acest scop trebuie precizate cantitatile de materiale necesare si furnizorii, timpul necesar si structura calificarii, echipamentele necesare, spatiile de productie necesare.

Nota : Chiar daca piata este atractiva, daca nu se pot rezolva probleme legate de realizarea produsului sau prestarea serviciului, ideea trebuie abandonata.

E. Evaluarea factorului uman.Este unanim recunoscuta importanta calitatii factorului uman in initierea si dezvoltarea afacerii. Investitorii, bancherii vor dori sa stie cine sunt fondatorii firmei si ce pregatire si experienta au acestia. De aceea, intreprinzatorul trebuie sa intocneasca o situatie a pricipalelor calificari necesare, sa precizeze cerintele manageriale necesare, responsabilitatile, relatiile organizationale si potentialul de dezvoltare organizationala.

Nota : Daca nu se poate forma o echipa de conducere care sa aiba calitatiile manageriale necesare si nici nu poate fi angajat specializat pentru realizarea produsului sau prestarea serviciului respectiv, este mai bine sa se abandoneze in acest punct ideea de produs/serviciu sau sa fie reconsiderata.

F.Evaluarea financiara.Daca toate conditiile evaluarilor precedente au fost indeplinite, intreprinzatorul trebuie sa isi puna problema sumei de bani necesara initierii afacerii. Desigur, in aceasta prima faza se fac doar unele estimari asupra marimii fondurilor necesare. Aceste estimari vor permite bancilor sau investitorilor sa-si formeze o imagine asupra necesarului de finantat si daca vor fi dispuse sa o faca.

Nota : Daca suma necesara este considerabila, sansa de intrare in afaceri pe cont propriu va fi foarte redusa si trebuie renuntat la idee sau aceasta poate fi vanduta unei firme mari.
G.Riscuri si probleme majore.Chiar daca din procesul de evaluare s-a ajuns la concluzia ca se poate initia afacerea, este necesara inca o revizuire finala. Fiecare afacere isi are riscurile si probleme ei specifice. Acestea trebuie analizate cu grija inca din aceasta faza incipientasi, daca se considera la aceasta ultima revizuire ca riscurile sunt prea mari, intreprinzatorul s-ar putea sa nu se mai implice in afacerea respectiva. Printre cele mai importante riscuri si probleme majore sunt : o piata foarte mica, pe care nu se poate supravietuii, desi produsul este unic ; incapacitate de a produce la un pret competitiv intrucat concurentii reduc preturile pentru a elimina 'intrusul' ; imposibilitatea de a introduce si alt produs pe langa cel existent, care poate inregistra o tendinta de reducere a vanzarilor ; lipsa controlului productiei, daca produsul este doar o componenta a unui produs complex realizat de alta firma ; imposibilitatea realizarii unei cresteri rapide in primii 2 ani, ceea ce poate reduce eficienta produsului.

FISA POST

1. Postul:    CASIER-CONTABIL

2.Nume/Prenume:    FARCAS DANIELA

3.Studii:    MEDII

4.Vechime:    5 ANI

5.Relatii ierarhice:   

5.1.este subordonat Directorului economic;

5.2.colaboreaza cu toate compartimentele.

6.ATRIBUTII,COMPETENTE,RESPONSABILITATI

6.1.intocmeste actele privind operatiunile de incasari si plati in numerar, atat in lei cat si in valuta;

6.2.opereaza pe calculator actele de casa in vederea intocmirii notei contabile;

6.3.verifica deconturile privind avansurile in numerar ridicate de salariati si colaboratorii firmei;

6.4.verifica si intocmeste borderoul documentelor privind circuitele, excursiile si alte actiuni specifice activitatii de turism;

6.5.tine evidenta cantitativ-valorica a mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar;

6.6.participa in comisia de inventariere conform deciziei conducerii societatii;

6.7.gestioneaza carnetele de cecuri bancare si urmareste decontarea lor la termen;

6.8.intocmeste facturile interne si externe privind serviciile de turism prestate de firma;

6.9.intocmeste registrul de casa pe calculator, zilnic, pe baza documentelor de incasari si plati;

6.10.prezentele atributii nu sunt limitative , ele putand fi completate de seful ierarhic superior.

DIRECTOR ECONOMIC Luat la cunostinta

Vasile PACEA Daniela Farcas

FISA POST

1.Postul:    ORGANIZATOR TURISM

2.Nume/Prenume:    BATRINU EMILIA LUMINITA

3.Studii:    SUPERIOARE

4.Vechime:   

5.Relatii ierarhice:

5.1. este subordonata Directorului general;

5.2. subordonata Directorului de relatie turistica.

6.ATRIBUTII,COMPETENTE,RESPONSABILITATI

6.1.raspunde de derularea contractului cu firmele HORA VOYAGES; PLEIN VENT; SALAUN; BIPEL Franta;

6.2.intocmeste extrasele de contract la firma de care raspunde si stabileste traseele circuitelor;

6.3.lanseaza comenzile catre prestatori si compartimentul transport;

6.4.asigura instruirea permanenta a ghizilor repartizati pentru firmele si circuitele respective;

6.5.verifica si aproba documente primare privind operatiunile de decontare cu diversi parteneri contractuali;

6.6.intocmeste lucrari de planificare necesare elaborarii politicii comerciale si programului de circuite;

6.7.analizeaza evolutia inscrierilor la diverse programe turistice, propunand masuri de impulsionare a acestora;

6.8.intocmeste facturile pentru partenerii contractuali cu care colaboreaza;

6.9.participa alaturi de Directorul general/ comercial la tratative comerciale si contractare;

6.10.rezolva eventuale reclamatii ale clientilor care participa la diverse programe turistice;

6.11.raspunde direct de incasarea sumelor facturate partenerilor externi;

6.12.face propuneri privind lansarea unor noi produse turistice si participa la actiuni promotionale;

DIRECTOR GENERAL Luat la cunostinta

Doru GLAVAN Emilia Luminita BATRINU

Organigrama agentiei de turism "Latina S.A."

Capitolul II

Statutul

'LATINA S.A. Companie romano-fraceza'

ARTICOLUL 1 Denumirea, sediul si durata de functionare a societatii

Denumirea societatii este ''LATINA S.A.

Companie romano-franceza''

Sediul societatii este in Constanta, str. Primaverii, nr. 6, Bloc ST6, scara B, judetul Constanta,Romania.

El poate fi transferat prin hotararea adunarii generale, in orice localitate din Romania. Societatea poate deschide sucursale, filiale, reprezentate sau agentii in orice localitate din tara sau din strainatate, in conditiile legii, prin hotararea adunarii generale, cu vorul unui numar de actionari care reprezinta ¾ din valuarea capitalului social varsat, cu respectarea formalitatilor de infiintare si inregistrare specifice locului unde vor functiona.

Societatea se constituie pe durata nedeterminata si urmeaza a functiona din data inregistrarii la Registrul comercial teritorial Constanta.

ARTICOLUL 2 Forma juridica

2.1. ''LATINA-S.A., companie romano-franceza'' se constituie sub forma unei societati pe actiuni, fiind persoana juridica romana, inmatriculata la Registrul comertului.

2.2. Societatea isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane, cu contractul de societate si prezentul statut.

2.3. In toate actele, facturile, anunturile, publicatiile si a altor documente emanand de ;a societate vor apare, conform legii, denumirea societatii, sediul acesteia, capitalul social, numarul de inregistrare din Regsitrul comertului.

ARTICOLUL 3 Obiectul de activitate.

Obiectul de activitate este cel prevazut in articolul 3 din contractul de societate.

ARTICOLUL 4 Capitalul social

4.1. Capitalul nominal al societatii se subscrie in lei si se varsa in lei, in valuta precum si prin aport in natura.

4.2. Capitalul social initial, integral subscris de actionari la data infiintarii este de 116.250.000 lei. Din care partea romana subscrie 58.125.000 lei, iar partea straina 58.125.000 lei.

4.3. Capitalul social initial este impartit in 300 de actiuni nominative in valuare de 387.500 lei fiecare.

4.4. Capitalul social subscris integral de asociatii romani si straini va fi varsat dupa cum urmeaza :

- 50% la constituire, reprezentand 58.125.000 lei ;

- intermen de cel mult 18 luni de la data inregistrarii societatii la Registrul comertului, reprezentand 58.125.000 lei.

4.5. Valuarea capitalului socuial in valuta se inregistreaza la rata oficiala de schimb a leului din momentului varsarii lui(in numerar sau aport in natura).

4.6. Eventuala modificare ulterioara a ratei de schimb a leului nu afecteaza varsamintele deja facute si nu poate duce la modificarea procentelor participarii actionarilor la capitalul nominal.

4.7. Varsarea aportului subscris in numerar de actionari se va face in lei si in valuta.

ARTICOLUL 5 Actiunile

5.1. Actiunile emise de societate la constituire si subscrise integral de actionari fondatori sunt nominative si privilegiate ; toate celelalte actiuni nominative emise de societate ulterior si care nu vor fi subscrise de asociatii fondatori sunt ordinare.

5.2. Adunarea generala va putea decide transformarea unor actiuni nominative in actiuni la purtator. Toate actiunile la purtator vor fi ordinare.

5.3. Actiunile nominative privilegiate dau urmatoarele drpeturi detinatorilor :

-de a beneficia de o cota suplimentare de profitul societatii, acordate in conditiile legii ;

-de a face parte din consiliul de administratie si/sau de a numi presedintele consiliului de administratie ;

- de a avea dreptul la un vot pentru fiecare actiune detinuta.

5.4. Societatea va putea dobandi propriile sale actiuno, acorda imprumuturi sau avansuri asupra lor numai prin hotarare a adunarii generale a actionarilor, luata cu votul actionarilor care reprezinta doua treimi din capitalul social.

5.5. Detinerea de actiuni implica, de drept, adeziunea la statut si insusirea clauzelor contractului de societate, cu toate modificarile ulterioare intervenite.

5.6. Conforjm normelorlegale, actiunile vor cuprinde :

a- denumire si mentiunea privind durata nelimitata a societatii,

b- data contractului de societate, numarul din registrul comertului sub care se afla inmatriculata societatea si numarul Monitorului Oficial in care s-a facut publicarea.

c- capitalul social, numarul actiunilor si numarul de ordine al respectivei actiuni, valuarea nominala a asctiunilor in lei si in valuta(USa

si varsamintele efectuale,

d- avantajele acordate fondatorilor,

e- actiunile nominative vor mai arata numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul acestuia.

5.7. Actiunile vor purta semnaturile a 2(doi) administratori.

5.8. Actiunile au valuare egala.

5.9 Actiunile sunt indivisibile cu privire la societate, care nu recunoastea decat un singur proprietar pentru fiecare actiune.

5.10.Proportional si obligatiile legate de actiuni urmeaza actiunile in cazul trecerii lor in proprietatea altor persoane. Fac exceptie actiunile privilegiate ale actionarilor fondatori, daca adunarea generala a actionarilor nu stabileste altfel.

Actiunile fondatorilor cedate in conditiile prezentului statut si ale contractului de societate, precum si cele transmise prin succesiunea mostenitorilor legali sau testamentari ai acestora, persoane fizice sau juridice, isi pastreaza calitatea de privilegiate.

5.12. Modalitatile de transfer, precum si noile emisiuni de actiuni aprobate de adunarea generala a asociatilor vor fi stabilite de consiliul de administratie.

5.13. In cazul deteriorarii, uzarii unei actiuni, formularul va fi reinnoit

in conditiile stabilite de administratori, gratuit, dupa predarea formularului vechi.

5.14. In cazul actiunilor pierdute se aplica dispozitiile de la pct. 5.13. numai dupa ce actionarul interesat face dovada comunicarii pierderii si declararea nulitatii actiunii respective in Monitorul Oficial al Romaniei si un alt ziar de circulatie nationala, in acest ultim mijloc de publicitate anuntul aparand de doua ori, in doua date calendaristice diferite.

ARTICOLUL 6 Cesiunea, transmiterea actiunilor.

6.1. Actiunile nomnative sunt liber cesibile intre actionari privilegiati si intre actionar si societate prin declaratia facuta in registrul de actiuni al societatii, subscrisa de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor si prin mentiune facuta pe actiuni.

6.2. Cesiunea actiunilor nominative catre terti se poate face numai dupa ce societatea si actionarii privilegiati si-au manifestat dreptul de preemtiune preferential asupra acestor actiuni.

6.3. Cedentul va notifica imediat dupa ce a luat decizia de a-si instraina actiunile, prin scrisoare cu confirmare de primire, telex sau fax, consiliul de administratie al societatii si fiecaruia dintre actionarii privilegiati, la adresele indicate in contractul de societate, intentia sa de a ceda toate sau o parte din actiunile pe care le ditine, comunicand totodata si conditiile esentiale ale ofertei, respectiv pretul, moneda de plata, conditiile de plata, numarul actiunilor, numele tertului care doreste sa cumpere daca este cazul.

Notificarea are valuare de oferta irevocabila pe care actionarul cedent o face societatii si actionarilor fondatori de a ceda actiunile sale in termenii, conditiile si la pretul specificat in scrisoare.

6.4. Consiliul de administratie va putea sa-si manifeste preferential intentia de a cumpara actiunile oferite, daca are acordul adunarii generale si este mandatat in acest sens conform legii, in termen de 60 de zile de la data notificarii, care se considera a fi data primirii ei de catre destinatar.

6.4.1. Cel mai tarziu la data implinirii celor 60 de zile acordate preferential consiliul de administratie, acesta va notifica in scris, in aceleasi conditii ca la pct. 6.3., hotararea sa atat actionarului cedent cat si actionarilor privilegiati.

6.4.2. In conditiile in care consiliul de administratie refuza sa preia sau nu-si manifesta prin nici un act intentia de a-si exercita dreptul sau de preemtiune, la data implinirii celor 60 de zile se considera a nu fi dorit sa preia i incepe sa curga un nou termen de 60 de zile in favoarea actionarilor privilegiati.

6.4.3. Daca in noul termen de 60 de zile, dar nu mai tarziu de 120 de zile de la data primirii notificarii facute de actionarul cedent, nici un actionar privilegiat nu si-a exercitat dreptul sau de preemtiune, atunci actionarul cedent poate vinde actiunile sale in conditiile mentionatre in oferta initiala si care se considera minimale, unui tert agreat de fondatori.

In acest caz, actionarul poate opta pentru procedura pe cale de publicitate prevazuta de lege.

6.4.4. Daca consiliul de administratie isi va manifesta in termen intentia sa de a prelua numai o parte din actiunile ce se cedeaza, de la data notificarii intentiei sale , facuta atat cedentului cat si actionarilor privilegiati, curge termenul de 60 de zile acordat acestora din urma, cu mentiunea ca dreptul lor de preemtiune se va manifesta numai asupra actiunilor ramase.

6.4.5. In cazul in care, in exercitarea dreptului de [reemtiune unul sau mai multi actionari accepta conditiile ofertei, atunci cedentul este obligat sa le cedeze acestuia sau acestora.

Daca mai multi actionari au acceptat, atunci actiunile se distribuie intre acestia, proportinal cu cota de capital subscrisa si varsata de fiecare.

6.5. Transferaul actiunilor se considera ca fiind perfectat dupa inregistrarea lui in registrul de actiuni al societatii, operatiune ce implica modificarea numelui si prenumelui, respectiv denumirii firmei pe titlu.

ARTICOLUL 7 Drepturile si obligatiile actionarilor

7.1. Actionarii au fata de societate drepturile si abligatiile ce decurg din prevederile contractului de societate, ale prezentului statut, precum si ale legislatiei romane in vigoare.

7.2. Obligatiile sociale ale societatii sunt garantate cu patrimoniul social al acesteia, actionarii fiind obligati numai in limita actiunilor subscrise si varsate.

7.3. Actionarii sunt tinuti sa respecte intru totul hotararile adunarii generale.

7.4. Actionarii au abligatia de a crea societatii toate conditiile menite sa-i asigure acesteia functionarea in conditii de rentabilitate maxima.

7.5. Actionarii au obligatia ca, prin actiuni personale sau desfasurate in cadrul societatii, sa nu aduca prejudicii acesteia.

7.6. Actiunile fiind egale ca drepturi si obligatii, confera posesorilor drepturi egale, exceptie facand actiunile privilegiate.

7.7. Titularului fiecarui actiuni ii este conferit dreptul de a alege si de a fi ales in organele societatii, dreptul de a participa la impartirea profitului conform hotararii adunarii generale, dreptul de a participa la impartirea activelor in cazul lichidarii societatii, precum si prezentul statut.

7.8. Detinatorii de actiuni sunt obligati la plata integrala a actionarilor subscrise. Asociatul care intarziesa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite, datorand si dobanzile legale, calculate din ziua in care trebuia sa faca varsamantul.

7.9. Pe durata societatii, creditorii unui actionar pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din profit cuvenite actionarilor conform hotararii adunarii generale, iar in caz de dizolvare a societatii, numai asupra partii ce revine actionarului din activele societatatii dupa lichidare.

7.10. Titularii de actiuni au dreptul la achizitionarea de obligatiuni ale societatii, iar in concurs cu tertii, la conditii egale, au drept de preemtiune.

ARTICOLUL 8 Finantarea societatii

8.1. Societatea este proprietara bunurilor- mijloace fize si fonduri baneti- reprezentand aportul asociatilor, precum si a intregului patrimoniu constituit prin activitatea sa, inclusiv actiunile pe care le dobandeste in conditiile legii si in baza actelor constitutive.

8.2. Finantarea activitatii societatii se va face prin aportul actionarilor la capitalul social, din credite bancare, precum si din alte surse prevazute de lege.

ARTICOLUL 9 Adunarea generala a actionarilor

9.1. Adunarea generala este organul de conducere al societatii si se compune din toti actionarii acesteia.

9.2. Adunarea generala poate fi ordinara si extraordinara.

9.3. Adunarea generala ordinara are loc o data pe an, in maximum 3 luni de la lichidarea exercitiului financiar si este convocata de administratori prin instiintarea scrisa, cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita pentru sedinta. Instiintarea se face prin scrisoare, telex, fac, trimis la adresele indicate de actionari, specificandu-se exact data, ora, locul de desfasurare si ordinea de zi a sedintei.

Instiintarea priveste pe actionari, dar si persoanele indreptatite sa detina actiuni urmare a decesului oi falimentului unui actionar. Ea este data si in atentia administratorilor si cenzorilor.

9.4. Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este nevoie, urmandu-se acelasi procedeu de convocare ca si in cadrul adunarilor ordinare.

9.5. Omiterea accidentala de a anunta o intrunire ori neprimirea anuntului de catre persoanele indreptatile al primi nu anuleaza lucrarile adunarii.

9.6. Ordinea de zi a adunarii generale va cuprinde abligatoriu pe langa alte probleme :

9.6.1. aprobarea sau modificarea bilantului si a raportului administratorilor si cenzorilor ;

9.6.2. fixarea devidentului ;

9.6.3. numirea administratorilor si cenzorilor ;

9.6.4. stabilirea remuneratiei cuvenite admin istratorilor si cenzorilor ;

9.6.5. se pronunta asupra gestiunii administratorilor ;

9.6.6. stabilirea bugetului de venituri si cheltuieli pentru exercitiul urmator ;

9.6.7. decizii asupra altor probleme importante.

9.7. Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social, din cei prezenti minimum doua treimi trebuind sa fie asociati preivilegiati. Lipsa acestora din urma atrage amanarea adunarii. Hotararile vor fi luate cu majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in adunare.

9.8. Daca nu se intruneste cvorumul sau nu se prezinta asociatii privilegiati sau daca in timpul edunarii cvorumul inceteaza sau asociatii privilegiati se retrag, adunarea se dizolva, ea intrunindu-se dupa o a doua convocare, cand poate sa delibereze asupra problemelor puse la ordinea de zi a celei dintai adunari, oricare Aar fi partea de capital reprezentata de actionarii prezenti, cu majoritate.

9.9. Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este nevoie a se lua o hotarare privind :

9.9.1. modificarea duratei de functionare a societatii ;

9.9.2. modificarea capitatlului social ;

9.9.3. completarea, modificarea obiectului de activitate al societatii ;

9.9.4. mutarea sediului social ;

9.9.5. fuziunea cu alte societati ;

9.9.6. emisiunea de abligatiuni ;

9.9.7. ori ce alta modificare a contractului de societate ori a statului sau ori ce alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale ;

9.10. Adunarea generala extraordinarea va putea fi convocata la cererea cenzorilor, a actionarilor privilegiat si a actionarilor reprezentand o treime din capitalul social.

9.11. Administratorii sunt obligati sa convoace adunarea de indata ; ea va avea lo9c in termen de 30 de zile de la data cererii.

9.12. Pentru validitatea deliberarii dunarii extraordinare sunt necesare :

-la prima convocare prezenta actionarilor reprezentand ¾ din capitalul social, din cei prezenti minimum 75% trenuind sa fie asociati privilegiati. Hotararile vor fi luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social ;

-la convocarile urmatoare : prezenta actionarilor reprezentand jumatate din capitalul social. Hotararile vor fi luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin 1/3 din capitalul social.

9.13. Actionarii reprezentand intreg capitalul social vor putea, daca nici unul din ei nu se opune, sa tina oo adunare generala si sa ia orice hotarare de competenta adunarii fara respectarea formalitatilor cerute de lege pentru convocarea ei.

9.14. La adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtatori au dreptul de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin statut su prin instiintarea de convocare, cu cel putin 5 zile inainte e adunare. Actiunile vor ramane depuse pana dupa generala dar nu vor putea fi retinute mai mult de 10 zile de la data acesteia.

9.15. In ziua si la ora aratate in convocare, sedinta adunarii se va deschide de catre presedintele consiliului de administratie sau de catre cel ce-i tine locul. Presedintele va desemna dintre actionari doi sau mai multi secretari care vor verifica lista de prezenta a actionarilor aratand capitalul pe care il reprezinta fiecare, procesul verbal intocmit de cenzori pentru constatarea numarului actiunilor depuse si indeplinirea tuturor fromalitatilor cerute de lege si statut pentru tinerea adunarii, dupa care se va trece la ordinea de zi.

9.16. Hotararile adunarilor se pot lua prin vot deschis.La propunerea conducatorului adunarii, a unor actionari reprezentand ¼ din actiunile prezente sau a actionarilor privilegiati prezenti, se vor lua hotarari si prin vot secret.

9.17. Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea administratorilor.

9.18. Actionarii pot fi reprezentati in societate si la adunarile generale prin alti actionari sau prin alte persoane mandatate, in ambele cazuri in baza unor procuri autentice. Procurile vor fi depuse in original cu cel putin 5 zile inainte de adunare.

9.19. Actionarii care nu au capacitate legala, cei declarati incapabili precum si persoanele juridice pot fi reprezentati prin reprezentantii lor legali care, la randul lor, pot da procura speciala altor actionari.

9.20. Cand o actiune apartine mai multor persoane, acestea trebuie sa desemneze un reprezentant comun, care are si drept de vot in adunarea generala.

9.21. Dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice conventie privind exercitarea intr-un anumit fel a drepturilui de vot este nula.

9.22. Un proces verbal de constatare a lucrarilor adunarii generale, semnat de presedinte si secretar, va constata indeplinirea formalitatilor de convocare, data si locul adunarii, actionarii prezenti numarul actiunilor, declaratiilor, dezbaterile in rezumat si hotararile luate, la cererea actionarilor declaratiile facute de acestia in sedinta. La procesul verbal se vor anexa actele referitoare la convocare precum si listele de prezenta a actionarilor. Procesul verbal va fi trecut in registrul adunarilor generale.

9.23. Pentru a fi opozabile tertilor, hotararile adunarii vor fi depuse in termen de 15 zile la Registrul comertului pentru a fi mentionate in extras in acestia si pentru a fi publicate in Monitorul Oficial. Ele nu vor putea fi executate ,mai inainte de aducerea la indeplinirea a acestor formalitati.

9.24. Hotararile late de adunarea generala, in limitele legii, contractului de societate si prezentului statut sunt obligatorii chiar si pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

9.25. Actionarii care nu sunt de acord cu hotararile luate de adunare privitoare la schimbarea obiectului principal, la mutarea sediului sau la forma societatii, au dreptul de a se retrage din societate si de a se otine plata actiunilor pe care le poseda, la alegerea lor, in proportie cu activul social ce ar rezulta dupa ultimul bilant aprobat. Odata cu declaratia de retragere, ei vor depune si actiunile pe care le poseda.

ARTICOLUL 10 Consiliul de administratie

10.1. Adunarea generala numeste un consiliu de administratie format din trei/sapte membrii. Fiercare membru este numit pe o perioada de cinci ani cu exceptia legislaturi care este de patru ani.

Pentru prima legislatura, membri consiliului de administratie sau o parte din ei sunt desemnati prin contractu l de societate, care numeste si administratorul general.

10.2. Membrii consiliului de administratie se numesc de catre actionarii privilegiati si ei sunt reeligibili. Presedintele consiliului de administratie va fi desemnat de catre actionari privileggiati, din randul lor sau din afara.

10.3. Consiliul de administratie se intruneste lunar si ori de cate ori este necesar. La intrunirile consiliului de administratie vor fi convocati si cenzorii. Convocarile pentru intrunirile consiliului de administratie vor cuprinde locul unde se tine sedinta si ordinea de zi, neputandu-se lua nici o decizie asupra problemelor neprevazute decat in caz de urgenta si cu conditia ratificarii in sedinta urmatoare de catre membrii absenti.

10.4. La intrunirile consiliului de administratie, directorii vor prezenta rapoarte scrise despre operatiile ce au executat iar comitetul de directie va prezenta registrul deliberarilor sale. Procesele verbale ale sedintelor consiliului de administratie, cuprinzand ordinea deliberarilor deciziilor luate, numarul de voturi intrunite precum si opiniile contrare, vor fi inchise intr-un registru de procese verbale ale consiliului de administratie.

10.5. Pentru valabilitatea deciziilor consiliului de administratie, este necesara prezenta personala a cel putin jumatate din numarul administratorilor. Deciziile se iau cu majoritate absoluta a membrilor prezenti.

10.6. Consiliul de administratie poate lua decizii valabile si prin corespondenta, dace se respecta conditiile de legalitate.

10.7. Fiecare administrator va trebui sa depuna o garantie pentru administratia sa, prevazuta a fi in valuare de 10 actiuni sau dublul renumeratiei lunare. Pe perioada mandatului actiunile depuse drept garantie sunt inalienabile.Garantia se va depune inainte de intrare in functiune a administratorului, ea ramane in casa societatii si nu va putea fi restituita administratorului decat dupa ce adunarea genrala a aprobat bilantul ultimului exercitiu in care administratosrul a functionat si i-a dat descarcare.

10.8. Consiliul de administratie poate delega o pate din puterile sale unui comitet de directie compus din membri alesi dintre administratori ;renumeratia acestora va fi fixata de adunarea generala.Presedintele consiliului de administratie este si director general, in care calitatea conduce comitetul de directie. Deciziile comitetului de directie se iau cu majoritatea absoluta a voturilor membrilor sai ; votul nu poate fi dat prin delegatie. Comitetul de directie este obligat sa prezinte, la fiecare sedinta a consiliului de administratie, registrul sau de deliberari.

10.9. Consiliul de administratie are un secretar numit de presedinte.

10.10. La prima adunare generala se vor stabili limitele privind delegarea de atributiisi catre cine se deleaga acestea.

10.11. Administratorii raspund fata de societate pentru actel savarsite sau pentru omisiuni in activitatea lor care au adus pugube societatii. Actiunea in raspundere contra administratorilor apartine adunarii generale si decizia va fi luata cu majoritate. Adunarea desemneaza cu aceeasi majoritate persoana insarcinata sau exercita actiunea in justitie.

10.12. Administratorii pierd aceasta calitate prin :

10.12.1. demisie notificata in scris si aprobata de adunarea generala si de actionarii pivilegiati daca au fost numiti de acestia ;

10.12.2. ajungerea in stare de faliment ;

10.12.3. declararea ca incapabil ;

10.12.4. aparitia unor situatii prevazute de lege si care atrag pierderea calitatii de administrator precum condamnarea pentru gestiune frauduloasa, delapidare, dare si luare de mita, marturie mincinoasa, etc.

10.12.6. la solicitarea temeinic motivata a celorlalti administratori sau a celui/celor care l-au desemnat.

10.13. Consiliul de administratie are urmatoarele atributii :

10.13.1. elaboreaza regulamentul de organizare al societatii pe catre il supune aprobarii adunarii generale. Elaboreaza si apropie regulamentul de ordine interioara si codul de conduita a salariatilor ;

10.13.2. supune anual adunarii generale a actionarilor raportul cu privire la activitatea societatii, bilantul contabil si contul de profit si pierderi pentru anul precedent, precum si bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul urmator ;

10.13.3. decide si rezolva orice alte probleme stabilite de adunarea generala a actionarilor.

10.14. Comitetul de directie are urmatoarele atributii :

10.14.1. incheie contracte si reprezinta societatea fata de terti, putand face toate operatiunile necesare pentru indeplinirea obiectului de activitate al societatii ;

10.14.2. angajeaza si concediaza functionarii societatii si stabileste drepturile si obligatiile personalului angajat.

10.15. Salariile fixe si/sau orice al ;te sume sau avantaje vor putea fi acordate administratorilor si cenzorilor numai in baza unei hotarari a adunarii generale.

ARTICOLUL 11 Forta de munca

11.1. Adunarea generala a actionarilor va analiza si aproba schema de organizare, conditiile generale de angajare, regulile generale de conduita.

ARTICOLUL 12 Controlul societatii

12.1. Gestionarea societatii este controlata de comisia de cenzori numita de adunarea generala a asociatiilor si care este formata din 3 cenzori si tot atatia supleanti.

12.2. Majoriatea cenzorilor si a supleantilor vor fi cetateni romani.

12.3. Cel putin unul din cenzori si supleanti trebuie sa fie contabili autorizat in conditiile legii sau expert contabil.

12.4. Cenzorii trebuie sa fie actionari cu exceptia expertilor contabili.

12.5. Comisia de cenzori se numeste pentru un mandat de 4 ani.

12.6. Cenzorii trebuie sa isi exercite personal mandatul lor.

12.7. Cenzorii sunt obligati sa depuna, inainte de intrarea in functie, a 3a parte din garantia ceruta pentru administratori.

12.8. Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa determinata de adunarea generala care i-a numit.

12.9. In caz de moarte, impiedicarea fizica sau legala, incetarea sau renuntarea la mandat a unui cenzor, supleantul cel mai in varsta il inlocuieste. Daca in acest mod numarul cenzorilor nu se poate completa, cenzorii ramasi numesc alte persoane in locurile vacante, pana la intrunirea celei mai apropiate adunari generale.

12.10. Atributiile cenzorilor sunt cele prevazute de lege. Ei sunt obligati :

12.10.1. sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca bilantul si contul de profit si pierderi sunt legali intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt regulat tinute si daca evaluarea patrimoniului s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului. Despre toate acestea precum si asupra propunerilor pe care le vor crede necesare asupra bilantului si repartizarii beneficiilor, cenzorii vor face adunarii generale un raport amanuntit, fara de care nu se vor putea aproba bilantul si contul de profit si pierderi ;

12.10.2. sa faca in fiecare luna si pe neasteptate inspectii casei si sa verifice existenta titlurilor sau valorilor ce sunt proprietatea societatii sau au fost primite in gaj cautiune ori depozit ;

12.10.3. sa convoace adunarea ordinara sau extraordinara cand nu a fost convocata de administratori ;

12.10.4. sa i-a parte la adunarile ordinare si extraordinare putand face sa se insereze in ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare ;

12.10.5. sa constate regulata depunere a garantiei din partea administratorilor ;

12.10.6. sa vegheze ca dispozitiile legii, contractului de societate si prezentului statut sa fie indeplinite de administratori ;

12.10.7. sa i-a parte la adunarile administratorilor fara drept de vot ;

12.10.8. sa adunca la cunostiinta administratorilor neregulile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si statutare pe care le constata cazurile mai importante fiind aduse la cunostiita adunarii generale.

12.11. Cenzorii au dreptul sa obtina in fiecare luna de la administratoi o situatie despre mersul operatiilor.

12.12. Pentru indeplinirea obligatiilor prevazute la punctul 12.10.1. cenzorii vor delibera impreuna ; pentru celelalte obligatii impuse de lege, ei vor putea lucra separat « Cenzorii vor trece intr-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile facute in exercitiul mandatului lor.« 

12.13. Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate regulile mandatului.

12.14. Revocarea cenzorilor poate fi facuta numai de adunarea generala cu votul cerut la adunarile extraordinare.

12.15. Cenzorii sunt responsabili, solidari fata de societate pentru prejudiciile cauzate de acestia prin indeplinirea sau neindeplinirea cu rea credinta a atributiilor ce le revin conform legii si prezentului statut.

ARTICOLUL 13 Exercitiul economico-financiar

13.1. Exercitiul economico-financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie ale anului respectiv cu exceptia primului an de activitate care incepe la data inregistrarii societatii la registrul comertului.

13.2. Contabilitatea si documentele contabile se tin in limbile ramana si franceza in moneda nationala.

13.3. Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in valuta cat si in lei.

13.4. Operatiile incheiate in contul societatii inainte de constituire precum si sumele platite pentru aceste operatiuni sunt valabile si sunt luate de aceasta asupra sa.

ARTICOLUL 14 Calculul si repartizarea dividendelor

14.1. Cota parte din profit ce se va plati fiecarui asociat constituie divident.

14.2. Determinarea dividendelor si repartizarea lor se vor face in conditiile prevazute in prezentul statut si cu respectarea reglementarilor legale, proportional cu numarul si felul actiunilor detinute de actionari.

14.3. Nu se vor putea distribuii dividende decat din beneficiile reale. Profitul anual al societatii se stabileste prin bilantul anual aprobat de adunarea generala a actionarilor , care va dispune si asupra modului de repartizare a acestuia, tinandu-se seama de drepturile detinatorilor de actiuni privilegiate.

14.4. Plata dividendelor catre actionari se face in cel mult 2 luni de la aprobarea bilantului.

14.5. Adunarea generala va putea aproba ca administratorii sa poata retine din dividendele la care un actionar este indreptatit , sume de bani datorate societatii de catre actionarul respectiv si neachitate la termen precum si orice alte datorii catre societate.

14.6. Actionarii fondatori sunt de acord ca, pentru primii 5 ani, de dividendele cuvenite sa le fie platite in proportie de cca. 75% restul de 25 % servind maririi capitalului social. Scopul acestei capitalizarii include si realizarea unui sediu propriu. Sumele cu care se va majora anual capitalul nominal se vor stabilii in limita mentionata mai sus, determinate fiind dupa impozitare si astfel incat sa reprezinte valuarea sau multiplul unei actiuni.

ARTICOLUL 15 Emiterea de obligatiuni

5.1. Adunarea generala extraordinara poate hotara emiterea de obligatiuni nominative sau la purtator, in conditiile legii.

ARTICOLUL 16 Modificarea capitalului social

16.1. Adunarea generala va putea hotara :

16.1.1. majorarea capitalului social prin noi emisiuni de actiuni ;

16.1.2. consolidarea si divizarea totala sau partiala a capitalului social, in actiuni cu valuarea mai mare decat cea existenta ;

16.1.3. anularea actiunilor care la data adoptarii hotararriui nu au fost revendicate de nimeni, nu au fost achitate desi au fost subscrise, diminuand cu o valuare egala cu cea a actiunilor anulate.

ARTICOLUL 17 Majorarea capitalului social

17.1. Majorarea capitalului social, alta decat cea prevazuta prin punctul 14.6., se face in conditiile legii si ale prezentului statut cu respectarea termenului de preemtiune preferentiala.

17.2. Toate actiunile nou emise trebuie subscrise in totalitatea lor, libere de orice sarcini, iar valuarea lor varsata nu va putea fi mai mica de 30% din valuarea actiunii la data subscriptiei.

17.3. Capitalul social va putea fi majorat total sau partial in natura conform hotararii adunarii generale, pe baza evaluarilor efectuate de experti desemnati de actionari si acceptati de catre cenzori.

17.4. Capitalul nominal va putea fi majorat si prin orice alte mijloace legale prevazute in contractul de societate si in conditiile prezentului statut.

ARTICOLUL 18 Reducerea capitalului social

18.1. Reducerea capitalului social se poate face pe baza hotararii adunarii generale numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.

18.2. Propunerea de reducere va fi comunicata de catre consiliul de administratie comisiei de cenzori cu cel putin 30 de zile inaintea adunarii generale, avandu-se in vedere respectarea minimului legal de capital prevazut de lege.

ARTICOLUL 19 Dizolvarea si lichidarea societatii

19.1. Sunt situatii ce duc la dizolvarea societatii :

19.1.1. imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii ;

191.2. hotararea adunarii generale ;

19.1.3. reducerea numarului de actionari sub minimul legal ;

19.1.4. alte situatii prevazute de lege.

19.2. Dizolvarea societatii va fi inscrisa la Registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.

19.3. In caz de dizolvare societatea va fi lichidata.

19.4. Lichidarea se face cu respectarea dispozitiilor legii nr. 31/1990 de catre un numar de 3-5 lichidatori numiti de adunarea generala.

19.5. Lichidatorii nu vor putea plati actionarlior nici o suma in contul actiunilor ce li s-ar cuveni din lichidare, inaintea achitarii creditelor societatii.

19.6. Din sumele rezulktate din lichidare vor fi achitati, in ordinea de prioritati, creditorii privilegiati, apoi ceilalti creditori pentru ca in final bnurile ramase sa fie impartite intre actionari proportional cu cota de participare la capital.

19.7. Lichidatorii intocmesc bilantul de lichidare care, insotit de raportul cenzorilor, se depune la registrul comertului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

19.8. Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii in Registrul comertului.

19.9. Lichidareanu exonereaza pe actionari si nu impiedica declararea in stare de faliment a societatii.

ARTICOLUL 20 Solutionarea litigiilor

20.1. Litigiile societatii cu persoane fizice sau juridice romane sunt de competenta instantelor judecatoresti.

20.2. Litigiile nascute din raporturi contractuale si statutare privind executarea prezentului statut, a contractului de societate si a celorlalte acte legate de acestea, in caz de nesolutionare pe cale amiabila, sunt de competenta arbitrajului sau judecatoriei.

20.3. Dreptul aplicabill este dreptul roman in materie.

ARTICOLUL 21 Forta majora

21.1. Actionarii au convenit ca vor fi exoneati de obligatiile prevazute in prezentul statut, in caz de forta majora care priveste orice eveniment ce s-ar putea produce in afara vointei si controlului partilor, precum : incendii, cutremure, razboi, inundatii, alte catastrofe si calamitati naturale, oricare alte evenimente inevitabile si imprevizibile, care impiesica total sau partial indeplinirea obligatiilor asumate.

21.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa anunte in scris celorlalte parti sau societati despre aparitia acesteia.

21.3. Inscrisurile sau orice alte mijloace de proba ce fac dovada evenimentului de forta majora, certificatelor de organelor in drept de la locul unde aceasta a aparut si conformitate de camera de comert, vor fi prezentate de partea care il invoca in termen de 30 de zile de la data aparitiei evenimentului.

ARTICOLUL 22 Dispozitii finale

22.1. Cheltuielile de constituire urmeaza a fi preluate de socitate in contul sau, fiind considerate cheltuieli aferente primului an de activitate.

22.2. Amendamentele, notificarile, completarile la prezntul statut sunt valabile numai daca sunt facute in scris, cu respectarea conditiilor de forma si de publicitate prevazute de lege.

22.3. Prezentul statut a fost redactat in limbile romana si franceza.

Asociatii Fondatori,

Quatre Saisons Loisirs

Gilles Patassi

Alfred Belardi

Dorel Glavan

Vasile Pacea

Cornel Ciucu

Cuprins

Capitolul I

Criterii de evaluare a oportunitalilor ;

Erori ce se fac in evaluarea oportunitatilor ;

Procesul de evaluare a oportunitatilor

Fisa postului

Organigrama firmei « LATINA S.A.«

Capitolul II

Statutul Companiei romano-franceza « LATINA S.A.« 

Argument

Primul lucru pe care trebuie sa-l faca o persoana dupa ce a luat decizia de implicare in afaceri il constituie identificarea unor idei posibile de afaceri din care sa rezulte oportunitati viabile. O oportunitate atractiva si bine definita reprezinta piatra de temelie a unei afaceri de succes.

Este deosebit de important sa se faca distinctie intre idee si oportunitate. Oportunitatea in sens antreprenorial este o idee care poate fi transformata intr-o afacere. Ea are calitatea de a fi atractiva, durabila, de actualitate si se are in vedere un produs sau serviciu care creeaza sau adauga valoare cumparatorului sau utilizatorului final. Practic, actiunea de elaborare a studiului de fezabilitate are menirea de a transforma ideea de afaceri in oportunitate.

Procesul identificarii ideilor de afaceri si evaluare a oportunitatilor este influentat de tipul afacerii in care se doreste sa se intre, instruire, educatie, posibilitati financiare si situatia familiala. Deoarece detinerea unei afaceri este o problema foarte personala, este necesar sa se ia in considerare un spectru foarte larg de posibilitati. Misiunea intreprinzatorului este de a a identifica acea afacere care il ajuta cel mai bine sa-si realizeze obiectivele propuse.

Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului Gr. Sc Economic Virgil Madgearu Constanta

Proiect pentru atestare

a competentelor profesionale

nivel 3

Calificarea : Tehnician in administratie

publica

Indrumator: Prof. Ec. Isabela Marcu

Absolvent : Farcas Raluca Alexandra

Constanta 2008

Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului Gr. Sc Economic Virgil Madgearu Constanta

Tema : Evaluarea oportunitatilor de afaceri

Calificare : Tehnician in administratie

publica

Indrumator: Prof. Ec. Isabela Marcu

Absolvent : Farcas Raluca Alexandra