Piramida ierarhica a unei societati pe actiuni sau in comandita pe actiuni

Piramida ierarhica a unei societati pe actiuni sau in comandita pe actiuni

Inaltimea

piramidei

<----- ----- ----------- Baza structurii organizatorice ----- ----- ------------>

Nota: Structura operationala mai este denumita si structura de productie si conceptie.

Totalitatea treptelor ierarhice si a legaturilor structurale dintre compartimentele de munca aflate pe diferite niveluri ierarhice formeaza piramida ierarhica. Orice piramida se caracterizeaza prin doua elemente: inaltimea si baza structurii organizatorice.

Inaltimea piramidei ierarhice defineste numarul de niveluri ierarhice ale structurii organizatorice. Marimea bazei piramidei ierarhice depinde de numarul formatiilor de munca din firma.

Marimea piramidei ierarhice depinde de o serie de factori, si anume: marimea firmei, gradul de delegare a autoritatii, numarul compartimentelor de munca si al verigilor de productie si conceptie.

Piramida ierarhica inalta specifica intreprinderilor mari are ca avantaje:

-permite o informare si o documentare riguroasa in legatura cu problemele aparute, ceea ce permite o fundamentare multilaterala a deciziilor adoptate;

-specializarea compartimentelor pe functiunile intreprinderii.

Dezavantaje: - prelungirea circuitelor informationale, deci incetinirea adoptarii deciziilor;

-nr mare de personal administrativ;

-cheltuieli mari cu personalul de conducere.

Piramida ierarhica aplatizata specifica intreprinderilor mici si mijlocii are ca avantaje:

operativitate in luarea deciziilor;

apropierea conducerii de structura de conceptie si productie;

cheltuieli reduse cu personalul de conducere.

Dezavantaje:- incarcarea excesiva cu atributii a personalului de conducere;

aparitia de elemente subiective in adoptarea deciziilor.

1.5.2. Tipuri de structuri organizatorice

Structura organizatorica reprezinta ansamblul persoanelor, a subdiviziunilor organizatorice, precum si a relatiilor dintre acestea, care au ca scop realizarea obiectivelor intreprinderii.

Structura organizatorica reprezinta totalitatea persoanelor, compartimentelor de munca, a verigilor de productie si conceptie, modul in care acestea sunt distribuite in timp si spatiu, precum si relatiile care se stabilesc intre ele in vederea realizarii obiectivelor de baza ale intreprinderii.

Structura organizatorica este alcatuita din:

a)      structura functionala (de management sau a conducerii intreprinderii);

b)      structura operationala (de productie si conceptie).

a.       Structura functionala include managementul de nivel superior (Adunarea generala a actionarilor/asociatilor, Consiliul de administratie, Comitetul de directie, directorul general sau directorul) si compartimentele functionale necesare desfasurarii cu prioritate a proceselor de management.

b.      Structura operationala cuprinde subdiviziuni organizatorice (sectii, ateliere, locuri de munca) la nivelul carora se realizeaza cu prioritate procese de executie in scopul obtinerii de bunuri economice care sunt incluse in obiectul de activitate al firmei.

Cel mai utilizat tip de organigrama este organigrama piramidala, ordonata de sus in jos, in varf se afla organismele de conducere ale firmei, iar la baza sa se afla compartimentele operationale.

Tipurile de structuri organizatorice sunt:

A.     Structura ierarhica are urmatoarele caracteristici:

competenta decizionala a fiecarui manager este limitata la un sector determinat al intreprinderii;

puterea decizionala se restrange pe masura ce se coboara spre baza piramidei ierarhice.

Avantajele structurii ierarhice: - claritatea structurii;

se aplica strict principiul unitatii de comanda (fiecare subordonat are un singur sef).

Dezavantajele structurii ierarhice: - polivalenta calificarii managerilor si subordonatilor (ei trebuie sa fie competenti pentru realizarea de activitati diverse: tehnice, finaciare, de personal)

circulatia informatiilor este lenta si aleatorie.

Structura ierarhica

	Director General

Structura ierarhica se aplica intreprinderilor mici sau la nivelul unor compartimente din firmele mari.

B.     Structura functionala are urmatoarele caracteristici:

fiecare manager este specializat intr-un anumit domeniu de competenta;

unitatea de comanda nu este respectata, deoarece exista si compartimente de ansamblu, in care o parte din angajati sunt subordonati direct sefului de compartiment, dar si indirect unui sef al unui compartiment de baza (aceasta dubla subordonare poate determina conflicte de autoritate).

Director General

Structura functionala

Atelier C

Atelier B

Atelier A

Personal

Productie

Structura functionala este utilizata rar la nivelul conducerii de varf, este folosita mai ales la nivelul compartimentelor subordonate.

C. Structura ierarhic-functionala are urmatoarele caracteristici:

exista doua categorii de sefi, si anume: sefi operationali (conduc operatiunile intreprinderii: aprovizionare, productie, vanzare, selectie personal) si sefi functionali (care elaboreaza instructiuni de lucru, exemplu:directorul economic, directorul de personal);

sefii functionali nu exercita, teoretic, nici o autoritate ierarhica fata de celelalte compartimente (doar in interiorul propriului compartiment pe care il conduc).

Structura ierarhic functionala

Structura ierarhic-functionala reuneste avantajele celorlalte structuri organizatorice, si anume:

principiul unitatii de comanda;

specializarea managerilor.